Daniel Pennac, ,,Necazuri cu școala”

<<„Elevii noştri slabi" (elevi reputați ca fără viitor) nu vin niciodată singuri la școală. În clasă
intră ceva ce aminteşte de o ceapă: câteva straturi de supărare, frică, nelinişte, pizmă,
mânie, invidii nesatisfăcute, renunțare furioasă, acumulate pe fondul unui trecut rușinos,
unui prezent amenințător, unui viitor condamnat. Priviți, iată-i cum sosesc, cu corpul în
transformare şi cu familia în rucsacul de școală. Ora nu poate începe cu adevărat decât
atunci când povara a fost lăsată jos şi ceapa a început să fie dezghiocată. E greu de explicat
așa ceva, dar adesea o singură privire e de-ajuns, o vorbă bine- voitoare, un cuvânt din
partea unui adult încrezător, limpede și stabil, pentru a topi supărările, a despovăra spiritele
și a le instala într-un prezent riguros indicativ.

Fireşte, binefacerea va fi provizorie, ceapa se va recompune la loc la ieșirea de la școală și,

neîndoielnic, a doua zi totul va trebui luat de la capăt. Dar asta înseamnă învăţământul: să
tot reîncepi mereu până la necesara noastră dispariție ca profesori. Dacă dăm greş atunci
când încercăm să ne instalǎm elevii în indicativul prezent al orei noastre de clasă, dacă
știința noastră și gustul de-a ne folosi de ea nu capătă un ascendent asupra acestor băieți și
acestor fete prinzând rădăcină în mințile lor în sensul botanic al verbului, atunci existenta lor
se va poticni mereu în hârtoapele unui deficit confuz. Desigur că n-am fost noi primii care au
săpat acele galerii sau care nu s-au priceput să le umple, dar aceste femei și aceşti bărbați și-
au petre- cut totuşi unul sau mai mulți ani din tinerețe aici, aşezaţi în fața noastră. Și nu e
puțin un an de scolaritate dus pe apa sâmbetei: asta înseamnă veşnicia într-un borcan.>>

1.Menționează sinonimele
cuvintelor ,,neliniște”, ,,pizmă”, ,,dezghiocată”, ,,poticni”, ,,hârtoape”.

2. Identifică elementele situației de comunicare în textul dat.

3.Ce funcție a limbajului este activată în enunțul: ,, Dar asta înseamnă învățământul(...)”.

4. Comentează, în 30-50 de cuvinte, înțelesul secvenței ,, ...cu familia în rucsacul de la

școală”.

5. Interpretează, în 50-70 de cuvinte, raportându-te si la experienta personală, ultima frază

a textului.

6. Identifică perspectiva narativă și argumentează alegerea făcută.

5. Realizează portretul elevului, așa cum reiese din text, menționând și o modalitate de
caracterizare.