VALORILE ÎN ȘCOALA MEA

Realizată de
Prof. Mincă Mihaela,
Școala Gimnazială „Ștefan Protopopescu”- Slatina, Olt

Sceneta propusă ca material didactic personifică 10 valori morale care susțin un

dialog cu un copil. Dialogul este simplu, firesc, aduce explicații clare,
consolidează cunoștințe și atitudini. Materialul poate fi folosit în orele de
consiliere și dezvoltarea personală, sau la finalul clasei, într-o serbare de final de
an. Este o îmbinare între joc, muzică și dialog constructiv.

Personaje: Entuziasmul, Încrederea, Responsabilitatea, Generozitatea,

Adaptabilitatea, Răbdarea, Un copil.

(o trupă de copii intră in scenă dansând pe melodia „Imi place școala” doar
prima strofă și refrenul)

Entuziasmul (strigând):

Este septembrie! Este septembrie! Începe un nou an școlar!

Toți copiii: URAAA...!

Entuziasmul (către toată lumea din sală):

Voi știți cine sunt, sau ce sunt ? (așteaptă reacția publicului, apoi
continuă)

OK, am să vă spun eu.

Sunt o stare afectivă, provocată de pasine, admirație, interes pentru cineva

sau ceva. Mă nasc și mă dezvolt din interiorul vostru, influențând în bine tot ceea
ce (arată cu degetul către sală) tu sau tu sau tu faci.

Vă ajut să vă depășiți limitele mentale.

Sunt un catalizator ce dă aripi visului și ideilor, sunt o energie pozitivă,

contagioasă.

Un copil :

Hei, dar încrederea nu este același lucru?

Încrederea: (vorbind cu copilul)

Păi...este puțin altfel.

Eu reprezint sentimentul, convingerea că cineva este drept și sincer și că

tu ... te poți bizui pe acest cineva.

Sau când este vorba de persoana ta reprezint credința în propriile forțe.

Copilul: Aaaa...

Încrederea: Dar vezi, să.. nu exagerezi!

Încrederea trebuie să aibă o bază, un temei.

Înțelegi?

Copilul: Sigur!

Adică... trebuie să am încredere în mine că voi ajunge ....medic, doar dacă

învăț. Corect? (Încrederea dă din cap afirmativ).

(copilul plimbându-se gânditor cu un deget la cap) .

Îmm... sunt responsabil de educația mea.

Responsabilitatea:

Da! A fi responsabil înseamnă să duci la bun sfârșit orice sarcină pe care o

primești sau ți-o asumi. Și normal, trebuie să te străduiești ca totul să fie finalizat
cât mai bine.

Copilul:

Dacă afară este frig și un om este dezbrăcat, eu sunt responsabil ca lui să-i
fie bine?

Generozitatea:

În această situație, tu vei fi doar generos dacă îi dai o haină pe care nu o

mai folosești sau.... poate un ceai fierbinte să se încălzească. Dacă ești generos ai
ceea ce se cheamă o noblețe sufletească.

Copilul :

Cred că un astfel de om este adaptat la frig, iar haina și ceaiul meu o să-i
ajungă. Ce zici? (făcând cu ochiul în semn de glumă)
Adaptabilitatea:

Da, se poate spune că un astfel de om este adaptat la frig. Dar o asemenea

situație nu este de dorit.

Aș prefera ca tu să înțelegi că.. adaptabilitatea este și o competență.., o

calitate pe care orice om ar trebui să o dezvolte pentru a evolua și a trăi mai bine
atunci când, în societate există schimbări.

A fi adaptabil înseamnă să faci față unor noi cerințe. Înseamnă să te

acomodezi cu schimbările, pentru a face față tuturor situațiilor problemă și
provocărilor vieții.

Răbdarea:

Dar pentru asta îți trebuie răbdare. Este o mare virtute.

Copilul:

Eu am învățat în școala mea, că un om competent trebuie să fie și creativ,

să aibă și respect, să fie și corect și nu în ultimul rând să muncească în echipă.

Profesorii mei spun că trebuie să existe o unitate în diversitate.

Îmi plac VALORILE promovate în școala mea.

Știu că la finalul gimnaziului voi avea o bază, iar oamenii vor avea mare
încredere în mine.

(Sceneta se încheie cântând continuarea de la „Îmi place școala”)