Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tulburarea anxioasa.
Anxietatea reprezinta raspunsul organismului la stres. Este un sentiment de teama sau de neliniste. Sunt
anumite situatii care pot determina aparitia acesteia. In anumite situatii aceasta poate sa nu reprezinte
neaparat un lucru rau, deoarece poate impulsiona persoana in cauza.
In momentul in care anxietatea e constanta, grijile sunt la ordinea zilei, probabil s-a intrecut granita intre
anxietate si tulburare anxioasa.
- Tulburarea de anxietate generalizata, in care o persoana simte o ingrijorare excesiva fara vreun
motiv realist.
- Tulburarea de panica. Se poate simti ca o frica intensa, care provoaca un atac de panica. In
timpul unui atac de panica, puteti avea palpitatii, senzatie de sufocare sau senzat9ia unui atac
de cord.
- Tulburare de anxietate sociala. Numita si fobie sociala, reprezinta o ingrijorare coplesitoare cu
privire la situatiile sociale cotidiene. Teama principala este de a nu fi judecat.
- Anxietate medicala ( Ipohondrie) este o frica persistenta de a avea o boala medicala grava.
- Mutism selectiv. Aceasta este un tip de anxietate sociala in care copiii mici care vorbesc in mod
normal cu familia lor nu vorbesc in public, cum ar fi la scoala.
- Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) reprezinta anxietate provenita in urma unui
eveniment traumatic.
Pacienta T sufera de tulburare de stres postraumatic in urma unui perioade stresante in care ar fi putut
sa piarda o sarcina.
Intrebari: Aveti trasaturile unei personalitati anxioase?
Cazul unei paciente T cu tulburare anxioasa. Aceasta a venit in cabinet pentru ca fata dansei care are 3
ani nu reuseste sa verbalizeze anumite cuvinte si sa realizeze anumite jocuri. De asemenea, fata are
toleranta la frustrare foarte redusa, iar in momentul in care observa ca nu ii iese un joc, renunta si il
strange. Mama o preseaza pe toata durata jocului cu o ploaie de intrebari, cerinte, reprosuri. Fata se
blocheaza la auzul mamei si nu reuseste sa realizeze nici cea mai mica sarcina: sa stranga jocul.
Mama imi relateaza ca ea este foarte stresata ca fata nu vorbeste asa cum o facea fratele acesteia la
varsta ei. Ca nu intelege ce ii cere.
Inainte de a lucra cu fata pentru a capata incredere in sine, e necesar sa vorbesc cu mama pentru ca
aceasta va continua sa o blocheze cu asaltul de cerinte si reprosuri.
Anxietatea mamei a pornit din timpul sarcinii, aceasta avand anumite probleme legate de sarcina si au
continuat deoarece a existat un risc crescut de pierdere a sarcinii. In acest moment, chiar daca riscul nu
mai este prezent aceasta isi manifesta anxietatea fata de capacitatile cognitive si verbale ale fetei.
Deoarece credinta mamei ca fata ar putea sa aiba vreo problema este manifestata permanent si fata
raspunde acestui scenariu, comportandu-se ca si cand ar avea anumite dizabilitati. Acestea sunt blocaje
emotionale create si intretinute de anxietatea puternica a mamei.
Am recomandat mamei psihoterapie pentru a discuta despre sarcina. Este necesar sa retraiasca un
moment din trecut la care aceasta a ramas blocat si care o blocheaza si pe copila, facand-o sa regreseze
la acel moment. Mama ii creeaza contextul fetei de a retrai iar si iar acel moment de cand era mica, de a
retrai frica, neputinta.
Pentru fata este recomandata o terapie comportamentala si logopedie pentru a o incuraja atat sa
vorbeasca, cat si sa se joace sau sa realizeze diferite activitati care o pot ajuta in dezvoltarea cognitiva.
Deasemenea, i-am recomandat mamei ca de fiecare data cand simte nevoia sa intervina peste copil si
jocuri sau peste limbajul acesteia, sa practice respiratia abdominala.
Un alt exercitiu recomandat a fost sa scrie in fiecare seara fricile pe care le are si tot ceea ce gandeste
despre fata si sa povesteasca despre acestea in psihoterapia proprie.
Ierarhizarea intrebarilor este urmatoarea, de la cea mai grava la cea mai putin grava:
8, 1, 5, 3, 10, 9, 7, 2, 4, 6. In acest caz cea mai grava mi se pare 8, deoarece a lua un tranchilizant
in timpul zilei pentru a face fata poate conduce la dependente, iar mama are nevoie sa fie cat
mai prezenta in relatia cu fata, atat emotional, cat si fizic. Poate fi o solutie de moment, dar daca
devine permanenta, fata poate suferi pe urma acestui comportament. Urmatoarea este 1
deoarece in momentul in care noi nu avem parte de suficient somn, nu putem gandi corect pe
timpiul zilei. Aceste lucruri se cumuleaza si devine greu sa isi controleze comportamentul pe
care noi dorim sa il schimbam. Urmeaza 5 deoarece scenariile negative sunt primele si nu
gandeste pozitiv. Ii transmite aceasta atitudine si fetei, care se simte neputincioasa in fata
acestei negativitatie constante.