CZU 373.

2(073)

FORMAREA COMPORTAMENTULUI SIGUR LA PREȘCOLARI:

COORDONATE CURRICULARE
TRAINING OF SAFE BEHAVIOR IN PRESCHOOLERS: CURRICULUM
COORDINATES

Cezara POPEL, doctorandă,

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Republica Moldova

Rezumat: În articol este abordată problema educației preșcolarilor în vederea formării

comportamentului sigur. Se prezintă coordonatele curriculare ale formării comportamentului vizat:
competențe specific vizate/ standardelor de învățare și dezvoltare ale copiilor. Se analizează
coordonatele normative ale formării comportamentului sigur în contextul curriculumului pentru educația
timpurie, din perspectivă curriculară.
Cuvinte-cheie: securitate personală, comportament sigur, educație timpurie, curriculum,
competență specifică, standard de învățare

Abstract: The article addresses the issue of educating preschoolers in order to train safe
behavior. The curricular coordinates of the training of the targeted behavior are presented: specifically
targeted skills/ standards of children's learning and development. The normative coordinates of the
formation of safe behavior in the context of the curriculum for early education are analyzed, from a
curricular perspective.
Keywords: personal safety, safe behaviour, early education, curriculum, specific competence,
learning standard

Vârsta preșcolară se caracterizează printr-o creștere a activismului și curiozității,

care combinate cu o dorință de independență, duc adesea la situații traumatice. Din
cauza experienței insuficiente, a particularităților specifice de vârstă, preșcolarii nu își
pot asigura propria securitate. Acest fapt necesită formarea abilităților de siguranță, și
îmbunătățirea acestor abilități pe măsură ce copilul se dezvoltă. Este important nu
numai să protejăm copilul de pericole, ci și să-l pregătim pentru o confruntare cu
posibile dificultăți, să le modelăm înțelegerea celor mai periculoase situații, să le
argumentăm necesitatea respectării măsurilor de siguranță, să le formăm abilitățile unui
comportament sigur în viața de zi cu zi.
Diferiți cercetători (P. Leach, P. Statman) notează avantajul preșcolarilor în
predarea siguranței personale: iubesc regulile și le respectă în totalitate Dacă regulile

274
sunt uitate de cineva, respinse, atunci copilul reacționează instantaneu la ea. Dorința de
consecvență a unui copil de această vârstă devine un aliat al unui adult în a-i învăța
reguli de siguranță [7]. Iată de ce dezideratul formării comportamentului sigur se impune
începând cu această vârstă. Prin comportament sigur se subînțelege satisfacerea
nevoii fundamentale a persoanei de securitate, care presupune dezvoltarea unui sistem
de cunoștințe, abilități, reguli de bază de conduită și precauții care vizează eliminarea
comportamentului ce poate provoca accidentări și situații tragice [5]. Sarcina principală
de a forma bazele siguranței este stimularea dezvoltării independenței și
responsabilității la copii, deoarece siguranța nu este doar suma cunoștințelor dobândite,
ci un stil de viață, comportament corect în diferite situații.
După L. A. Mihailov, M. V. Gordienko și alți cercetători, sub persoana unui tip de
comportament sigur, ne referim la o persoană care este în siguranță pentru sine, pentru
ceilalți, pentru mediul înconjurător, gata să prevină și să depășească situațiile
periculoase. Printre principalele caracteristici ale unei astfel de personalități se numără:
 Motivele sociale și colectiviste ale comportamentului cetățean;
 Respect pentru lumea din jurul tău;
 Alfabetizare în toate domeniile siguranței vieții;
 Abilități de protecție împotriva amenințărilor externe.
În realizarea nevoii de securitate și siguranță, la copil se dezvoltă un sistem de
valori care joacă un rol în rezolvarea unor sarcini specifice, se formează nevoi și motive
care predetermină pregătirea psihologică a copilului pentru un tip de comportament
orientat spre asigurarea propriei securități, se dezvoltă capacitatea de a analiza propriul
comportament și de a evalua obiectiv ceea ce se întâmplă, există o exteriorizare a
cunoștințelor și implementarea lor practică. În acest caz, preșcolarii sunt capabili să
aleagă un loc sigur pentru un anumit joc, să transporte și să utilizeze în siguranță
echipamente (de exemplu, foarfece, echipamente pentru muncă și sport), să învețe să-
și exercite controlul reciproc și autocontrolul respectării regulilor de siguranță și
demonstrează pregătire pentru activități eficiente în diferite situații.
Primii pași în predarea la copii a subiectelor privind siguranța și securitatea se
realizează în instituțiile de învățământ preșcolar prin rezolvarea următoarelor sarcini:
formarea de cunoștințe, deprinderi și abilități legate de viața umană în societate;
stimularea dezvoltării independenței la preșcolari, responsabilitatea pentru propriile
acțiuni; crearea de condiții pentru diferite tipuri de activități care vizează dobândirea
copiilor unei anumite abilități de comportament, experiență.
Coordonatele curriculare ale formării comportamentului sigur la preșcolari, sunt
definite în Curriculumul pentru educație timpurie [1], care stipulează competențele
specifice ce vizează la modul direct formarea comportamentului privind securitatea
personală: determinarea și respectarea regulilor de securitate, dând dovadă de
înțelegere și interes; aplicarea regulilor de comportament în familie/ comunitate,
demonstrând responsabilitate față de sine și cei din jur. Conținuturile de învățare prin
care se formează comportamentul sigur se concentrează preponderent pe
compartimentele Exemplele de activități de învățare și Standarde și indicatorii din SÎDC,

275
care au un caracter sugestiv. Aceste două compartimente constituie elementul de
legătură, care oferă contexte reale referitoare la formarea comportamentului vizat.
Activităţile de învăţare recomandate în curriculum pot fi clasificate în activități de
comunicare (discuția dirijată; dezbateri; instruirea prin tehnici audio/video); activități de
explorare (exercițiul de explorare, studiul de caz, vizita); activități de acțiune (exercițiul,
exercițiul-joc, jocul de rol, exercițiul creativ, lucrarea practică, proiectul, învățarea prin
sarcini, simularea). Este de menționat ponderea activităților ludice și dezvoltarea
acestora în corespundere cu particularitățile de vârstă. Formarea competențelor
specifice pentru un comportament sigur la vârsta preșcolară sunt în corelare cu
Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de naștere până la 7 ani (Tab. 1) [2].

Tabelul 1. Corelarea competențelor specifice din Curriculumul pentru Educație Timpurie cu Standardele
de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
Standarde de învățare și dezvoltare
Curriculum pentru educație timpurie
pentru copil (SDÎC)
Domenii de activitate/ Domenii de dezvoltare/ subdomenii/
Unități de competență
competențe specifice Standarde
3-5 ani
3.1. Recunoașterea
comportamentelor sănătoase şi de
risc.
3.2. Reacționarea adecvată în Domeniul A. Dezvoltare fizică și
situații periculoase. fortificarea sănătății (DFFS)
Domeniul 4.1.
3.3. Exersarea modalităților de Standard 7. Copilul va fi capabil să
Sănătate și motricitate
a acționa în caz de pericol/abuz. respecte regulile de securitate
Subdomeniul 4.1.1.
3.4. Aplicarea regulilor de circulație personală.
Educație pentru
rutieră și comportament corect în
sănătate
mijloacele de transport. Domeniul B. Dezvoltarea personală,
5-7 ani emoțională și socială (DPES)
Competența specifică
3.2. Respectarea regulilor privind Standard 4. Copilul va fi capabil să
3. Determinarea și
protecția vieții proprii și a celor din manifeste încredere în adulții cunoscuți
respectarea regulilor
jur. și să interacționeze cu aceștia.
de securitate, dând
3.3. Identificarea situațiilor de
dovadă de înțelegere
pericol și a persoanelor de Domeniul D. Dezvoltare cognitivă (DC)
și interes
încredere. Standard 4. Copilul va fi capabil să
3.4. Utilizarea elementelor de genereze soluții pentru diverse situații,
acordare a primului ajutor. probleme, întrebări.
3.5. Aplicarea regulilor de
comportament civilizat în diferite
mijloace de transport, pe stradă, și a
regulilor de circulație rutieră.
Domeniul 4.2. Eu, 3-5 ani Domeniul B. Dezvoltarea personală,
familia și societatea 2.1. Recunoașterea emoțională și socială (DPES)
Subdomeniul 4.2.2. responsabilităților microgrupului din Standard 4. Copilul va fi capabil să
Educație pentru care face parte pentru a le respecta. manifeste încredere în adulții cunoscuți
societate 2.3. Exprimarea atitudinii și să interacționeze cu aceștia.
responsabile față de bunurile Standard 5. Copilul va fi capabil să
Competența specifică materiale, exploatându-le/ utilizându- ceară ajutor când are nevoie.
2. Aplicarea regulilor le cu atenție. Standard 6. Copilul va fi capabil să

276
de comportament în
familie/ comunitate,
demonstrând
responsabilitate față
de sine și cei din jur
5-7 ani
2.1. Descrierea particularităților
de comportament al unei persoane
oneste, responsabile, grijulii.
2.3. Demonstrarea spiritului de
cetățean prin luarea deciziilor
și respectarea codurilor de conduită,
a valorilor și regulilor stabilite.
interacționeze pozitiv cu copiii de vârstă
apropiată.
Standard 7. Copilul va fi capabil să
recunoască, să aprecieze și să respecte
asemănările și deosebirile dintre
oameni.
Standard 8. Copilul va fi capabil să
perceapă regulile și efectele acestora.
Standard 9. Copilul va fi capabil să-și
asume responsabilități, să negocieze și
să participe la luarea deciziilor.
Standard 10. Copilul va fi capabil să
coopereze.

Sadretdinova A. I. a evidențiat caracteristica preșcolarului capabil de un

comportament sigur [6]: cunoștințe elementare (despre sine (nume, prenume, adresa
de acasă etc.) și lumea din jurul său (destinația și reguli de utilizare a uneltelor,
aparatelor de uz casnic; despre posibile situații periculoase pentru viață și sănătate;
cum să se protejeze de contactul cu un necunoscut pe stradă; reguli de conduită pe
apă, etc.); manifestări comportamentale (Respectarea regulilor de comportament sigur
în condiții de casnice; respectarea precauției și siguranței în situații excepționale;
abilitatea de a folosi telefonul pentru a apela serviciile de urgență; capacitatea de a
urma instrucțiunile unui adult; manifestarea precaută în joaca cu animalele; respectarea
regulilor de circulație; capacitatea de a se îngriji pe sine și pe alții; atitudine afectivă
(Înțelegerea importanței privind protejarea vieții și sănătății personale, a oamenilor din
jur, a societății în ansamblu; înțelegerea necesității de a apela la adulți pentru ajutor în
caz de pericol; înțelegerea importanței ordinii acasă și în preșcolar, nu numai pentru
frumusețe, ci și pentru siguranță, etc.) Pe baza analizei documentelor care
reglementează activitatea instituțiilor de educație timpurie și în rezultatul analizei
literaturii în domeniu, am evidențiat componentele unui comportament sigur la
preșcolari (Tabelul 2).

Tabelul 2. Componentele unui comportament sigur la preșcolari

Componente Indicatori de realizare
Cognitiv Cunoștințe despre sursele de pericol, situațiile periculoase, mijloacele de prevenire
și depășire a acestora
Afectiv Atitudinea valorică subiectivă față de păstrarea securității
Volitiv Utilizarea strategiilor de comportament sigur
Fizic Pregătirea fizică pentru a depăși situațiile periculoase

Astfel, într-o instituție de educație timpurie ar trebui create condiții pentru

formarea bazelor unui comportament sigur la preșcolarii în viața de zi cu zi. Structura
comportamentului sigur la preșcolarilor include componente cognitive, emoționale,
volitive. La vârsta preșcolară, apar premisele obiective pentru formarea strategiilor de
comportament sigur la copii. Timofeeva L. L. numește vârsta preșcolară perioada de
socializare primară, asimilarea strategiilor comportamentale pe care persoana le va
folosi în viitor [8]. Kotik M. A. menționează imitația ca mecanism principal în dezvoltarea
socializării, Vygotsky L. S. – identificarea, empatia, experiența. Muhina V.S. constată că

277
comportamentul copilului în societate va depinde de normele însușite, etaloanele,
modurile de comportament caracteristice familiei și mediului în care trăiește. Preșcolarul
mic reproduce comportamentele manifestate de adulți. Până la sfârșitul vârstei
preșcolare, copiii sunt încă predispuși să imite comportamentul, dar manifestă dorința
de a înțelege motivul pentru care este necesar să facă acest lucru. Prin urmare, la
vârsta preșcolară, este necesară educarea motivației pentru un comportament sigur, pe
baza mecanismelor de identificare, empatie și experiență. Moshkin V. N. [4]
menționează necesitatea respectării anumitor direcții în educația comportamentului
sigur la preșcolari (Tabelul 3).

Tabelul 3. Direcții în educația comportamentului sigur la preșcolari

Direcții
Formarea aspectului motivațional pentru
siguranță
Formarea sistemului de cunoștințe despre
sursele de pericol și mijloacele de prevenire și
depășire a acestora
Formarea competențelor unui comportament
sigur
Pregătirea fizică pentru a depăși situațiile
periculoase
Pregătirea psihologică pentru un comportament
sigur (formarea trăsăturilor de personalitate care
contribuie la depășirea situațiilor periculoase)
Conținut
- Se desfășoară sub influența stilului de educație.
Este un regulator intern al comportamentului
- Este orientat spre formarea unei imagini holistice a
lumii, lărgirea orizontului cognitiv (proprietățile
obiectelor și fenomenelor, comportamentul
animalelor, norme și reguli
- Dezvoltarea gândirii logice, flexibilitatea operațiilor
mentale, capacitatea de a aplica cunoștințele și
experiența obținută în situații concrete, de a
preveni evenimentele și consecințele acestora, de
a stabili relații cauză-efect
- Dezvoltarea forței, rezistenței, flexibilității, vitezei,
acurateței mișcărilor în timpul activităților motorii.
- Planificarea acțiunii; autocontrol; reglementare
arbitrară; abilități de comunicare

În literatura de specialitate, se evidențiază cele mai semnificative condiții

psihopedagogice de inițiere a copiilor de vârstă preșcolară în regulile de comportament
sigur:
 creșterea competenței profesorilor în problema formării unui comportament sigur
la preșcolari;
 crearea unui mediu de dezvoltare subiect-spațial care să îndeplinească cerințele
și sarcinile moderne pentru formarea unui comportament sigur al copiilor,
asigurând eficacitatea procesului educațional;
 asigurarea cu un set de forme, metode și mijloace care vizează modelarea
comportamentului sigur la copii;
 interacțiunea dintre instituția de învățământ preșcolar și familie, având ca scop
modelarea comportamentului sigur.
Organizarea procesului de formare a unui comportament sigur la preșcolari poate
fi eficientă, cu condiția respectării următoarelor principii:
Principiul consecutivității. Pentru a evita situațiile periculoase pentru propria viață
și viața celorlalți, este necesar să se formeze o anumită cultură a gândirii și a
comportamentului. Acest proces ar trebui să aibă loc sistematic și consecutiv - de la

278
cunoscut la necunoscut; orice etapă de formare se bazează pe ceea ce a fost deja
însușit în experiența anterioară. Această muncă ar trebui făcută de la o vârstă fragedă.
Exemplul propriu. Copiii preferă observațiile lor despre comportamentul real al
adulților decât moralizarea plictisitoare. Și dacă unul este în dezacord cu celălalt, atunci
este dificil să ceri copilului să respecte regulile. Exemplul maturilor este factorul
principal în creșterea și comportamentul disciplinat. Prin urmare, exemplul propriu al
părinților are aici o funcție importantă de creștere.
Respectarea particularităților de vârstă și individuale: Impune dimensionarea
atentă a conținutului didactic, a solicitărilor la care sunt supuși copii in raport de
posibilitățile psihice si fizice de vârstă si individuale ale acestora. Presupune o relație
optima intre cerințe, structura personalității, efortul individual depus pentru rezolvarea
cerințelor si rezultate.
Includerea învățării în contextul vieții de zi cu zi: Cunoașterea ar trebui să devină
baza vieții copilului. Un aspect esențial al pregătirii este consolidarea practică a
cunoștințelor. Datorită specificului concret al gândirii copiilor, învățarea ar trebui să fie
vizuală și să aibă loc în condiții naturale. Adulții sunt obligați să consolideze aceste
cunoștințe în practică, extinzând posibilitățile de aplicare practică a acestora.
Asumarea responsabilității pentru propria siguranță și pentru siguranța celor din
jur: Este necesar să-l învățăm pe copil să evalueze situați, deoarece un adult nu poate fi
întotdeauna lângă copil. Datoria de a fi responsabil pentru o altă ființă vie poate
contribui la această abilitate. Formarea deprinderilor și abilităților unui comportament
sigur, prevede și organizarea mediului educațional – o atmosferă de căldură și
bunăstare emoțională, în care copilul se va simți încrezător și rezistent la stres.
Totodată va conține elemente care să stimuleze activitatea cognitivă a preșcolarului
privind securitatea și siguranța (albume, jocuri didactice, cărți, machete, diverse tipuri
de teatru, atribute pentru jocuri de rol etc.).
În conformitate cu cerințele curriculare și Standardele minime de dotare a
instituției de educație timpurie [3], în grădinițe, spațiul sălii de grupă este organizat pe
centre de activitate, care integrează cunoașterea si experiența de învățare a
comportamentului sigur:
1. În Centrul de ŞTIINŢĂ copiii pot experimenta, explora, descoperi adevăruri; pot
cunoaște însușiri, caracteristici, particularități ale obiectelor, fenomenelor,
lucrurilor, precum şi modalități de utilizare a lor. Ei se pot familiariza cu modul de
viață al ființelor vii, cu relațiile care se stabilesc între acestea şi lumea
înconjurătoare, îşi formează diverse atitudini despre lumea înconjurătoare
(planșe, jetoane și pliante pe teme diverse: educație sanitară și stil de viață
sănătos, alimentație sănătoasă, educație rutieră, educație civică, reguli de
securitate personală și de prevenire a pericolelor în încăpere și stradă, etc.).
2. Centrul BIBLIOTECА/ALFABETIZARE e o zonă liniştită, unde copiii se pot aşeza
şi privi cărţile sau pot asculta lectura educatoarei sau a unui părinte, își pot citi
unul altuia.
3. Centrul ARTA stimulează curiozitatea, simţul estetic, imaginaţia şi spiritul de
iniţiativă al copiilor, încrederea în sine, dezvoltarea motricităţii fine.

279
 4. Centrul JOCURI DE MASĂ îi ajută pe copii să facă asocieri şi clasificări, să-şi
creeze propriile jocuri şi să-şi dezvolte calităţile individuale, muşchii mici şi
coordonarea uculo-motorie. Abilităţile sociale se dezvoltă prin utilizarea de către
mai mulţi copii a materialelor, prin negocieri şi rezolvarea problemelor, prin
realizarea construcţiilor colective.
5. Centrul JOC DE ROL/SIMBOLIC/DRAMATIZARE (actorie) îi încurajează pe copii
să însceneze ceea ce văd în viaţa de zi cu zi, ajutându-i să înţeleagă lumea
înconjurătoare şi să-şi asume diferite roluri. Jocul simbolic şi dramatizarea oferă
copiilor posibilităţi multiple de învăţare (Trusă cu jucării, materiale şi ustensile
comune pentru jocurile „De-a poliţistul”, „De-a şoferii”, „Regulile de circulaţie”, „La
benzinărie”, „Gara”, „De-a pompierii”).
6. Centrul BLOCURI/CONSTRUCȚII va conține materiale de diferite dimensiuni şi
forme pentru crearea de structuri imaginare, cum ar fi orașe, clădiri, ferme şi
grădini zoologice, trenuri, depozite etc. Construind, la copiii se dezvoltă gândirea
şi creşte capacitatea de a soluţiona probleme. Pe măsură ce construiesc
împreună, copiii rezolvă probleme de viaţă şi învață să coopereze şi să respecte
munca altora.
7. Centrul NISIP ȘI APĂ oferă copiilor ocazia de a-şi exersa percepţia senzorială,
gândirea logică, capacitatea motorie.
Concluzie: Formarea unui comportament sigur este condiționat de necesitatea
respectării unui cadru tridimensional determinat de coordonatele normativ-reglatorii
proiectate în Curriculumul pentru educație timpurie:
 dimensiunea curriculară, prin abordarea holistică și individuală a copiilor și
racordarea concomitentă a domeniilor de dezvoltare;
 dimensiunea pedagogizării părinților;
 dimensiunea formării cadrelor didactice.
Unitatea acestui cadru tridimensional va deveni mai eficientă în condițiile
promovării parteneriatelor cu diverse organizații, instituții, autorități de resort.

Referințe bibliografice:
1. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Curriculum pentru educație timpurie. Chișinău: Tipografia
Centrală, 2019. ISBN 978-9975-3285-7-9;
2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la
naștere până la 7 ani. Chișinău: Editura Lyceum, 2019. ISBN 978-9975-3285-6-2;
3. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Standarde minime de dotare a instituției de educație
timpurie. 2017;
4. МОШКИН, В.Н. Методы, закономерности и принципы воспитания культуры личной
безопасности. 2001, pp. 14– 20;
5. МОЧАЛОВА, И. Формирование у детей дошкольного возраста представлений об основных
источниках опасности в быту, на улице. In: Săptămânal. 2018, Vol. 29. ISSN 2072-0297;
6. САДРЕТДИНОВА, А.И. Формирование культуры безопасности жизнедеятельности у
старших дошкольников посредством проектирования педагогических условий. 2008, pp. 98 –
100. ISSN 1681-7494;
7. СТАТМЕН, П. Безопасность вашего ребенка: Как воспитать уверенных и осторожных
детей. Изд. У-Фактория, 2004. 272 с. ISBN 5-94799-300-7;
8. ТИМОФЕЕВА, Л. Формирование культуры безопасности Планирование образовательной
деятельности в старшей группе. ФГОС. Санкт-Петербург: Детство-Пресс, 2015. 192 c.

280