Contabilitatea Bancarayup

Contabilitate bancară – Curs universitar ID
Introducere
Cursul “CONTABILTATE BANCARĂ” este structurat pe unsprezece teme, care o dată

aprofundate îi îndeamă pe doritori, spre cercetarea şi aprofundarea evidenţei bancare.
Pentru a parcurge cu mai multă uşurinţă materialul teoretic fiecare temă a fost împărţită în
subteme fiecare cu o problematică adegvată a cărei însuşire de către cursanţi este verificată pe parcurs
prin intermediul testelor de autoevaluare notate prin puncte.
După parcurgerea unui set de mai multe teme, studenţii vor întocmi un referat ce va fi prezentat
tutorelui de disciplină în cadrul evaluării ficărui cursant.
Cursul “ CONTABILTATE BANCARĂ” este util studenţilor ce urmează programe de studii, din
cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, forma de învăţământ la distanţă.
În prezent au apărut o serie de noi reglementări privind evidenţa operaţiunilor bancare ce se
efectuează de către instituţiile de credit şi în acest cadru European, lucrarea reliefează principalele
teme privind contabilitatea bancară.
Cu speranţa că lucrarea prezentată acoperă în cea mai mare parte principalele direcţii ale
contabilităţii bancare, mulţumesc studenţilor pentru interesul manifestat în studierea volumului
prezentat. Totodată îi asigur pe toţi cei care, într-un fel sau altul, mi-au sugerat îmbunătăţirea acestei
lucrări, într-o ediţie viitoare.
Autorul
Pentru ajutorul studenţilor în aprofundarea cursului am căutat stimularea memoriei vizuale şi

atenţionarea asupra unor aspecte mai importante ale cursului prin intermediul unor pictograme cu
urmatoarele semnificaţii:
•
/ Pictogramă de atenţionare asupra celor mai
importante concepte din cuprinsul
materialului de studiat;
•
/
Pictogramă de atenţionare asupra
aplicaţiilor rezolvate;
 • Pictogramă de atenţionare asupra Testelor

de autoevaluare inserate după parcurgerea
fiecărui subcapitol din cadrul unei teme;
• Pictogramă de localizare şi de atenţionare

asupra Referatului ce se notează de către
tutore, luîndu-se în considerare în calculul
notei de apreciere a activităţii de pe
parcursul semestrului.
3
4
CUPRINS:
TEMA 1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII BANCARE

1. Obiectul contabilităţii bancare............................................................................................ 8
2. Principiile contabilităţii bancare.......................................................................................... 10
3. Documentele evidenţei bancare......................................................................................... 11
4. Organizarea circuitului documentelor bancare.................................................................... 16
5. Planul de conturi ................................................................................................................. 26
TEMA 2. CONTABILITATEA CAPITALULUI BANCAR

1. Contabilitatea capitalului social............................................................................................ 30
2. Contabilitatea primelor de capital.......................................................................................... 33
3. Contabilitatea rezervelor de capital........................................................................................ 34
4. Contabilitatea datoriilor subordonate .................................................................................... 37
5. Contabilitatea provizioanelor de capital................................................................................ 39
TEMA 3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE

1. Particularităţile trezoreriei bancare.................................................................................... 45
2. Contabilitatea operaţiunilor de numerar şi prin virament.................................................... 51
3. Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune a valorilor de recuperat şi a altor 57
sume datorate.......................................................................................................................
4. Contabilitatea operaţiunilor în curs de rezolvare................................................................. 59
5. Contabilitatea creanţelor interbancare restante şi îndoielnice.............................................. 62
6. Contabilitatea decontărilor intrabancare.............................................................................. 64
TEMA 4. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

1. Categorii de credite bancare................................................................................................ 71
2. Contabilitatea creanţelor comerciale................................................................................... 73
3. Contabilitatea creditelor de trezorerie ................................................................................. 77
4. Contabilitatea creditelor pentru export................................................................................. 83
5. Contabilitatea creditelor pentru echipament........................................................................ 84
TEMA 5. CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE

1. Tehnica deschiderii conturilor bancare................................................................................ 87
2. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin conturilor curente............................................. 90
3. Contabilitatea operaţiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor............................................... 94
TEMA 6. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI

1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie.................................................................................... 98
2. Contabilitatea titlurilor de plasament................................................................................... 102
3. Contabilitatea titlurilor de investiţii..................................................................................... 107
4. Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri.............................................. 110
TEMA 7. CONTABILITATEA CREDITORILOR ŞI DEBITORILOR DIN

OPERAŢIUNI DIVERSE
1. Contabilitatea decontărilor cu personalul............................................................................... 118
2. Contabilitatea operaţiunilor privind asigurările şi protecţia socială..................................... 123
3. Contabilitatea impozitului pe profit şi a altor impozite datorate bugetului de stat ............... 124
5
4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată ............................................................................. 125

5. Contabilitatea dividendelor, a debitorilor şi creditorilor diverşi............................................ 127
TEMA 8. CONTABILITATEA STOCURILOR BANCARE

1. Metode specifice privind evidenţierea stocurilor bancare..................................................... 133
2. Contabilitatea materialelor..................................................................................................... 135
3. Contabilitatea obiectelor de inventar..................................................................................... 136
4. Contabilitatea altor stocuri bancare........................................................................................ 138
TEMA 9. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

1. Contabilitatea imobilizărilor financiare................................................................................ 145
2. Contabilitatea imobilizărilor în curs ................................................................................... 149
3. Contabilitatea imobilizărilor din activitatea de exploatare................................................. 149
4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate..................................................... 153
TEMA 10. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

1. Contabilitatea cheltuielilor de trezorerie şi interbancare..................................................... 159
2. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiunile cu clientela....................................................... 160
3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni cu titluri............................................................... 162
4. Contabilitatea cheltuielilor privind operaţiunile de schimb valutar....................................... 164
5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul băncii.................................................................... 165
6. Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi............. 166
7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale............. 167
8. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobilizate................................... 168
9. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.................................. 169
TEMA 11. CONTABILITATEA VENITURILOR

1. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu clientela........................................................ 173
2. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu titluri........................................................... 174
3. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de leasing…..................................................... 176
4. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de schimb valutar........................................... 177
5. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile efectuate în afara bilanţului………………….. 178
6. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară a băncii……………………………... 179
7. Contabilitatea veniturilor diverse de exploatere…………………………………………... 180
8. Contabilitatea veniturilor din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate.................... 181
PLANUL DE CONTURI AL INSTITUŢIILOR DE CREDIT ŞI INSTITUŢIILOR 185

FINANCIARE NEBANCARE................................................................................................
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 206
6
TEMA 1
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII BANCARE
Conţinut:
1. Obiectul contabilităţii bancare

2. Principiile contabilităţii bancare
3. Documentele evidenţei bancare
4. Organizarea circuitului documentelor bancare
5. Planul de conturi
Rezumat:
Conducătorii instituţiilor de credit răspund de buna organizare şi desfăşurare a evidenţei
bancare care oglindeşte pe suport de hârtie sau suport magnetic toate operaţiunile intrabancare şi
interbancare.
Organizarea contabilităţii bancare nu poate fi concepută fără utilizarea unor
principii de bază care sunt cunoscute de managerii bancari şi care sunt luate în calcul
o dată cu perfecţionarea sistemului informaţional bancar.
Este cunoscut faptul, că în activitatea bancară se pot întâlni operaţiuni pentru
care nu există stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar soluţionarea lor se poate
înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifică
necesitatea existenţei, cunoaşterii şi înţelegerii corecte a conţinutului lor.
Evidenţa bancară presupune existenţa unor documente contabile judicios
întocmite în care se înregistrează operaţiunile financiare şi bancare după reguli şi
norme bine stabilite.
Principala formă a evidenţei bancare este contabilitatea bancară. Obiectul contabilităţii
bancare îl constituie înregistrarea sistematică şi cleiologică a tuturor operaţiunilor ce privesc
disponibilităţile şi depozitele băneşti, a bunurilor mobile şi imobile, a titlurilor de valoare, a
plasamentelor bancare, a drepturilor şi obligaţiilor băncii, precum şi a tuturor modificărilor
patrimoniale
Operaţiunile active şi pasive ale instituţiilor de credit ce sunt supuse
înregistrării în contabilitatea bancară şi trebuie efectuate în concordanţă strictă cu
prevederile normelor metodologice care le reglementează.
Înregistrările contabile care privesc modificările patrimoniale precum şi
evidenţa operaţiunilor din afara bilanţului se efectuează cu ajutorul conturilor
prevăzute în planul de conturi bancar.
Obiective:
Parcurgerea temei respective dezvoltă cunoştinţele despre:
-obiectivele contabilităţii bancare
-principiile contabilităţii bancare
-documentele evidenţei bancare şi circuitul acestora
- modul de simbolizare şi clasificare a conturilor bancare
7
1. Obiectul contabilităţii bancare
Pentru îndeplinirea obiectului pe care îl are contabilitatea bancară şi totodată

pentru respectarea reglementărilor în domeniu1, băncile, în calitate de instituţii de credit
cu răspundere patrimonială, au obligaţia să asigure:
1 -întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care
afectează patrimoniul băncii;
2 -înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
3 -inventarierea patrimoniului băncii;
4 -întocmirea bilanţului contabil;
5 -controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;
6 -furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia
patrimoniului şi rezultatelor obţinute de bancă.
Desfăşurând activitate economică instituţiile de credit au, de asemenea,
obligaţia să asigure contabilitatea în partidă dublă, ceea ce impune efectuarea
următoarelor operaţiuni: înregistrarea fiecărei operaţii patrimoniale, în mod simultan
în debitul unui cont şi creditul altui cont, determinarea zilnică a totalului sumelor
debitoare şi a celor creditoare, precum şi a soldului final al fiecărui cont; întocmirea
balanţei de verificare a conturilor sintetice, precum şi a bilanţului contabil, a contului
de profit şi pierdere şi a celorlalte anexe privind darea de seamă contabilă.
Contabilitatea bancară oglindeşte în mod fidel toate fazele procesului bancar şi
monetar, folosind noua tehnologie informaţională, fiind organizată în compartimente
distincte conduse de către directorul financiar-contabil sau de o altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Contabilitatea bancară cunoaşte, ca de altfel contabilitatea în general, două
structuri contabile: contabilitatea financiară sau de flux şi contabilitatea internă de
gestiune.
Contabilitatea generală, denumită şi financiară, are la bază norme unitare
privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în lege şi în normele bancare,
care au caracter obligatoriu pentru toate băncile, având ca obiectiv principal furnizarea
informaţiilor necesare atât pentru necesităţile proprii cât şi în relaţiile acestora cu
asociaţii sau acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane
juridice şi fizice.
Contabilitatea de gestiune se organizează de fiecare instituţii de credit în
funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, având ca obiective principale
următoarele: stabilirea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor pe fiecare subunitate;
rentabilitatea activităţilor şi serviciilor prestate de bancă; întocmirea bugetului de
venituri şi cheltuieli pe subunităţi şi activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora
în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor
privind gestiunea băncii.
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii bancare, în
conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, respectiv persoanei care are
obligaţia gestionării patrimoniului băncii.
În acest scop, administratorul trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile
necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile
patrimoniale, organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; organizarea şi
efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia;
respectarea regulilor de întocmire a bilanţului contabil şi depunerea acestuia la termen,
8
la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor

contabile şi să asigure organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la necesităţile şi
specificul băncii.
În spiritul prevederilor legale, obiectul contabilităţii instituţiilor de credit îl
constituie reflectarea în expresie bănească a disponibilităţilor şi depozitelor băneşti, 
a bunurilor mobile şi imobile, a titlurilor de valoare, a plasamentelor bancare, a Obiectul
contabilităţii
drepturilor şi obligaţiilor bancare, precum şi a modificărilor intervenite în urma
operaţiunilor patrimoniale efectuate, a cheltuielilor, a veniturilor şi a rezultatelor
obţinute de bănci sau alte instituţii de credit.
Sub coordonarea directorului economic, şi cu ajutorul altor specialişti bancari
se stabilesc proceduri de lucru interne privind organizarea şi conducerea contabilităţii
bancare.
Prin intermediul procedurilor de lucru, proprii, care fac parte din baza de date a
sistemului informaţional bancar, se urmăreşte realizarea obiectivelor de organizare a
evidenţei bancare. Dintre acesta cele mai importante pot fi:
1 întocmirea şi aprobarea de către conducerea băncii a schemei de funcţionare
a sistemului informaţional bancar (inclusiv circuitul documentelor), în baza
organigramei băncii şi cu detalierea activităţii financiar-bancare,
2 elaborarea procedurilor şi transmiterea scrisă a atribuţiilor de serviciu atât
personalului compartimentelor financiar-contabile, cât şi pentru salariaţii din alte
compartimente de lucru care folosesc tehnologia informaţională sau întocmesc
documente justificative ce se înregistrează în contabilitate.
3 asigurarea legislaţiei financiar-bancare şi fiscale, a normelor metodologice,
a procedurilor de lucru referitoare la activitatea desfăşurată de salariaţii implicaţi în
întocmirea, utilizarea şi controlul documentelor justificative, a documentelor fiscale şi
a declaraţiilor de impunere fiscală.
Prin procedurile de lucru privind evidenţa bancară se urmăreşte ridicarea calităţii
activităţilor contabile privind:
1 întocmirea, prelucrarea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile
şi a formelor de înregistrare în contabilitate a acestora, cu ajutorul tehnicii
informaţionale;
2 circuitul documentelor justificative şi contabile pe baza unor scheme,
grafice de circulaţie, adaptate de fiecare instituţie de credit în funcţie de particularităţile
şi fazele procesului bancar;
3 întocmirea, completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate operativă,
inclusiv a registrelor de contabilitate obligatorii; numerotarea, parafarea şi înregistrarea
lor la organele fiscale; întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe
profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe salarii, contribuţia la asigurările sociale,
precum şi celelalte impozite, taxe, vărsăminte la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor
sociale, la fondurile speciale şi alte operaţiuni asemănătoare;
4 întocmirea bilanţului contabil (bilanţ, cont de profit şi pierderi, anexe),
precum şi a raportul de gestiune.
În cadrul organizării contabilităţii bancare, instituţiile de credit iau în
considerare structura clientelei, conform strategiei stabilite, fiind necesar ca sistemul
de informare internă al băncii să se bazeze pe o analiză riguroasă a clientelei, care
reprezintă izvorul veniturilor bancare. În acest sens planul de conturi al societăţilor
bancare este orientat pe client şi se dezvoltă în analitic după un program informatic
corespunzător.
9
2. Principiile contabilităţii bancare
Organizarea contabilităţii bancare nu poate fi concepută fără utilizarea unor

principii de bază. În acest sens se are în vedere faptul că în activitatea bancară se pot
întâlni operaţiuni pentru care nu există stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar
soluţionarea lor se poate înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii
contabile, ceea ce justifică necesitatea existenţei, cunoaşterii şi înţelegerii corecte a
conţinutului lor.
Astfel, redarea imaginii fidele a patrimoniului instituţiei de credit şi a situaţiei
 financiare necesită respectarea, cel puţin, a următoarelor principii contabile:
1 Principiul prudenţei conform căruia nu este permisă supraevaluarea
Principii
elementelor de activ şi a veniturilor şi nici subevaluarea elementelor de pasiv şi a
cheltuielilor.
Aplicarea acestui principiu urmăreşte evitarea riscului de transfer a
incertitudinilor prezente asupra activităţii viitoare , exclude luarea în considerare a unor
venituri potenţiale.
Trebuie reţinut faptul că prin aplicarea în mod voit incorect a principiului în
cauză se poate ascunde sau denatura realitatea creându-se rezerve nejustificate prin
exagerarea riscurilor viitoare.
❑ Principiul permanenţei metodelor conform căruia există continuitate în
aplicarea regulilor şi metodelor de evaluare, de înregistrare în contabilitate, de
prezentare a situaţiei elementelor patrimoniale şi a rezultatelor pentru a asigura
comparabilitatea datelor în timp.
În cazul schimbării unor metode, tehnici contabile se precizează aceasta în
bilanţul contabil, atât sub aspectul justificării modificărilor respective cât şi a explicării
consecinţelor pe care acestea le-au generat.
❑ Principiul continuităţii activităţii – conform căruia activitatea bancară se
presupune că va funcţiona într-un viitor previzibil fără să intre în stare de lichidare sau
de reducere a activităţii acesteia.
În situaţia în care se constată intrarea în lichidare a unei societăţi bancare sau
acesta îşi reduce sensibil activitatea, pentru evaluarea bunurilor se utilizează alte valori
decât cele de utilitate, denumite şi valori lichidative, adoptându-se o modalitate de
evaluare adecvată sistării activităţii sau necontinuităţii.
❑ Principiul independenţei exerciţiilor – conform căruia veniturile şi
cheltuielile sunt delimitate în timp pe măsura angajărilor şi a trecerii exerciţiului asupra
căruia se referă. Astfel rezultatul exerciţiului va trebui să cuprindă toate cheltuielile şi
veniturile aferente pe măsura angajării lor şi nu pe măsura încasării contravalorii
acestora. În acest sens dobânzile de încasat se consideră rezultate “prorata temporis”
(înainte de timp) şi sunt trecute la creanţe ataşate, iar dobânzile de plată sunt trecute la
datorii ataşate.
Prin urmare, veniturile provenite din activitatea de creditare se înregistrează în
momentul angajării lor, iar cheltuielile societăţii bancare reprezintă sumele sau valorile
plătite sau de plătit dar care privesc exerciţiul financiar curent.
❑ Principiul intangibilităţii bilanţului – conform căruia bilanţul X de
închidere a exerciţiului este egal cu bilanţul X+1 de deschidere a exerciţiului următor.
Conform acestui principiu rezultatul activităţii obţinut ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli se asimilează capitalurilor proprii, atât veniturile cât şi cheltuielile se vor
tranzita prin contul de rezultate.
10
❑ Principiul necompensării potrivit căruia între elemente de activ şi de

pasiv ale patrimoniului bancar nu se admite compensarea, precum şi între conturile de
venituri şi cheltuieli ce se închid prin contul de rezultate.
Excepţie de la această regulă o fac operaţiunile privind swap-urile de dobândă
şi, în general, cele pentru rezultatele din operaţiunile de piaţă.
În evidenţa contabilă bancară mai trebuie respectate principiile costului istoric
(nominalismului), supremaţiei realităţii asupra aparenţei, regularităţii, sincerităţii şi
imaginii fidele, a pragului de importanţă semnificativă ş.a.
1 Principiul nominalismului sau costului istoric, potrivit căruia costul istoric
la care un activ sau un pasiv a intrat în patrimoniu şi a fost înregistrat în contabilitate
trebuie să fie menţinut.
Faţă de acest principiu apar instrucţiuni speciale în ceea ce priveşte operaţiunile
în devize, titlurile de tranzacţie şi instrumentele financiare la termen, deoarece acestea
fac obiectul unor reevaluări periodice la preţul de piaţă.
2 Principiul supremaţiei realităţii asupra aparenţei, prin care, aspectul
economic şi financiar este privilegiat faţă de aspectul pur juridic.
Aplicaţiile acestui principiu în contabilitatea bancară sunt multiple şi se referă
la: operaţiunile de pensiune livrată sau nelivrată, operaţiunile de vânzare de titluri cu
posibilitate de răscumpărare, reflectarea şi înregistrarea rezultatelor din operaţiuni de
piaţă, contabilizarea operaţiunilor consorţiale.
Pentru fiecare dintre aceste operaţiuni, aspectul economic este privilegiat.
3 Principiul pragului de importanţă semnificativă, potrivit căruia, toate
informaţiile de importanţă semnificativă trebuie să figureze în documentele comunicate
terţilor (bilanţ, contul de profit şi pierdere ş.a.).
3. Documentele evidenţei bancare
Evidenţa bancară presupune existenţa unor documente contabile judicios

întocmite în care se înregistrează operaţiunile finaciar-bancare după reguli şi norme
bine stabilite.
În funcţie de importanţa şi frecvenţa utilizării lor documentele contabile sunt
tipizate şi netipizate. Acestea sunt cu regim special (cec-uri, chitanţele, cambiile,
biletele la ordin, facturile, ordinele de plată etc.) şi fără regim special (extrasele de cont,
borderouri).
Documentele tipizate, cu regim special ce se folosesc în activitatea bancară se
editează în conformitate cu normele metodologice emise de B.N.R. şi sunt avizate de
Ministerul Finanţelor.
Tipizarea documentelor contabile contribuie, printre altele, la uşurarea
completării şi verificării lor şi totodată la satisfacerea atât a cerinţelor privind
prelucrarea automată a datelor pe care le conţin, cât şi a celor de informare ale
utilizatorilor.
Documentele contabile netipizate se folosesc în funcţie de necesităţile de
informare, iar conţinutul, forma şi formatul se stabilesc de fiecare societate bancară.
În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în cadrul sistemului de contabilitate
bancară documentele contabile se pot clasifica astfel:
1 documente justificative;
2 documente de evidenţă contabilă;
3 documente de sinteză şi raportare.
11
 1 Documentele justificative constituie baza sau suportul material pentru

înregistrarea în contabilitate a operaţiilor patrimoniale, fiind înscrisuri în care se
Documente consemnează orice operaţie care afectează patrimoniul băncii acolo şi atunci când a
justificative avut loc.
În formatul lor, documentele justificative, conţin o serie de elemente care, în
funcţie de modul de completare, se pot clasifica în comune şi specifice.
Elementele comune sunt cele care se referă la datele de identificare şi la
asigurarea responsabilităţii pentru întocmire, verificare şi aprobare, dintre care se
amintesc: denumirea, numărul şi data documentului; denumirea şi sediul unităţii
patrimoniale, inclusiv compartimentul organizatoric emitent; persoana fizică sau
juridică care participă la efectuarea operaţiei consemnate; semnăturile persoanelor care
poartă răspunderea pentru efectuarea operaţiei şi întocmirea documentului; ş.a.
Elementele specifice sunt cele care concretizează şi caracterizează operaţiile
economice şi financiare consemnate, fiind următoarele: conţinutul operaţiei
consemnate, valoarea acesteia (suma), baza legală (după caz), codul statistic, ş.a.
După completare un rol deosebit îl are verificarea formei şi a cuprinsului
(fondului) documentelor justificative.
Verificarea formei documentelor justificative are în vedere următoarele
aspecte: folosirea modelului de document corespunzător naturii operaţiei consemnate;
completarea tuturor elementelor pe care le conţine documentul; exactitatea sumelor (în
cifre şi litere); codul operaţiei; semnăturile persoanelor responsabile pentru întocmirea,
avizarea şi aprobarea operaţiilor consemnate ş.a.
Verificarea de fond se referă la aspectele privind necesitatea, legalitatea,
oportunitatea şi economicitatea operaţiilor consemnate în documente.
 2 Documentele de evidenţă contabilă, denumite în activitatea practică registre
de contabilitate, au caracter obligatoriu pentru toate unităţile operative ale băncii.
Documentele de
evidenţă contabilă Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii în care unităţile
bancare înregistrează periodic, cleiologic şi sistematic operaţiunile bancare şi
financiare, consemnate în documente justificative, care produc modificări în
patrimoniul băncii.
Potrivit reglementărilor în viguare1, principalele registre ce se folosesc în
contabilitatea bancară sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar şi cartea mare.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează,
în mod cleiologic, operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor
după data de întocmire sau intrare a acestora în bancă. Se întocmeşte de centrala băncii
şi de fiecare subunitate a acesteia care conduce contabilitate proprie (sucursale, filiale,
agenţii).
Registrul-jurnal este prezentat sub forma unui registru-jurnal general şi a unor
registre-jurnal auxiliare care se pot întocmi cu ajutorul echipamentelor informatice.
Principalele registre-jurnal auxiliare utilizate de bănci sunt: „ Jurnalul operaţiunilor
zilei” şi „Recapitulaţia pe conturi a jurnalelor operaţiunilor zilei”.
Înregistrările operaţiunilor patrimoniale în registrul-jurnal au la bază elemente
cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ, explicaţiile şi conturile
debitoare şi creditoare corespunzătoare operaţiunilor bancare efectuate.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se
înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de
natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor
legale. Se întocmeşte la nivelul fiecărei subunităţi bancare, precum şi centralizat la
12
nivelul băncii.
Elementele patrimoniale înscrise în registru-inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul
contabil.
Registrul ,,cartea mare” este un document contabil obligatoriu în care se înscriu
lunar conturile consemnate în registrul-jurnal auxiliar (,,Recapitulaţia pe conturi a
jurnalelor operaţiunilor zilei”), stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul
iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale.
Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare şi se întocmeşte de
centrala băncii şi de fiecare subunitate a băncii care conduce contabilitate proprie
(sucursale, agenţii etc.).
Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registre sau documente
informatice.
Conform legislaţiei contabile2, registrele de contabilitate se utilizează în strictă
concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi completate astfel
încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor patrimoniale
efectuate.
Pe lângă registrele menţionate, pentru verificarea înregistrării corecte în
contabilitate a operaţiunilor patrimoniale se întocmeşte balanţa de verificare. Unităţile
operative întocmesc zilnic balanţa de verificare analitică a operaţiunilor în lei şi în
valută (Exemplu: documentule 3.1. şi 3 .2.).
Balanţa de verificare se întocmeşte, zilnic, atât pentru conturile sintetice, cât şi
pentru conturile analitice.
Balanţa de verificare cuprinde următoarele elemente: simbolul şi denumirea
conturilor (în ordinea din planul de conturi), soldurile iniţiale debitoare şi creditoare,
rulajele debitoare şi creditoare, totalul sumelor debitoare şi creditoare, soldurile finale
debitoare şi creditoare. În general unităţile operative ale societăţilor bancare întocmesc
zilnic pentru verificarea şi controlul înregistrărilor în conturi, balanţe de verificare cu
două egalităţi care cuprind rulaje curente şi solduri finale.
Cu ajutorul acestui document se verifică corelaţiile dintre egalităţile generate
de dubla înregistrare a operaţiilor patrimoniale în contabilitate, respectiv concordanţa
dintre totalul înregistrărilor din registrul-jurnal şi totalul rulajelor debitoare şi totalul
rulajelor creditoare din balanţă, precum şi concordanţa dintre totalul soldurilor finale
debitoare şi creditoare din cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare
din balanţă.
Balanţa de verificare sintetică ajută la întocmirea bilanţului contabil anual, după
inventarierea obligatorie anuală.
Pentru înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate, banca foloseşte,
atât, forma de înregistrare pe jurnale în condiţiile tehnologiei informaţionale actuale,
cât şi, forma maestru-şah.
Organizarea sistemului de prelucrare automată a datelor din contabilitatea
bancară trebuie să asigure toate informaţiile necesare organizării, conducerii şi
controlului bancar.
Sistemele informatice trebuie să precizeze tipul de suport pentru păstrarea
datelor de intrare, pe suport magnetic, care asigură conservarea acestora în condiţii de
siguranţă, precum şi listele înregistrărilor efectuate în evidenţa contabilă pe bază de
documente justificative care să fie numerotate în ordine cleiologică, interzicându-se
inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau adăugiri ulterioare.
13
Originea, conţinutul şi apartenenţa fiecărei date trebuie să fie indicate cu

claritate. Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să aibă la bază conţinutul unui
document scris, la care să poată avea acces atât beneficiarii (compartimente de
specialitate din bancă, administratori etc.), cât şi organele de control bancar.
Sistemul informaţional bancar trebuie să permită, în orice moment,
reconstituirea elementelor şi a conţinutului conturilor, a listelor şi informaţiilor supuse
verificării, pornind fie de la datele de intrare, fie de la conţinutul sintetic al conturilor,
listelor, situaţiilor sau a altor documente pe baza cărora să se poată determina datele
de intrare.
Soldul fiecărui cont trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi, după
caz, a unui sold anterior al acelui cont. Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază
elementele de identificare a datelor supuse prelucrării.
Organele de control (sub toate formele sale), cu ocazia verificărilor ce se
efectuează la unităţile operative, teritoriale, ale băncii care prelucrează în sistem
informatizat datele din evidenţa contabilă, au dreptul de acces la documentaţia de
analiză, programare şi de utilizare a tehnicii de calcul, în vederea efectuării
corespunzătoare a testelor necesare.
Procedurile de prelucrare automată a datelor trebuie să fie organizate astfel
încât să permită controlul respectării reglementărilor în vigoare cu privire la securitatea
datelor şi a fiabilităţii sistemului de prelucrare.
Serviciile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul
tehnicii moderne de calcul poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor
din documente, iar celelalte compartimente din cadrul sistemului bancar răspund
pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.
Documentul 3.1.
Rulaje curente Solduri finale

Debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5
121 Nostro 13.120.300 6.200.000 6.920.300
1311 Depozite la vedere 3.000.000 3.000.000 - -
1312 Depozite la termen la bănci 3.000.000 3.000.000
1317 Creanţe ataşate la depozite 15.166 15.166
0 1 2 3 4 5
20218 Credite acordate import. 100.000 100.000
2027 Creanţe ataşate credit. 756 756
2511 Conturi curente 200.000 250.133 50.133
3721 Poziţii de schimb 150.133 10.136.222 9.986.089
Total 19.586.355 19.586.355 10.036.222 10.036.222
Balanţa de verificare la 31.12.200N pentru operaţiunile în dolari, USD
În contabilitatea bancară computerizată, documentele de evidenţă prelucrate

(ieşite) sunt: extrasul de cont cu rulajele zilnice, notele contabile (care se regăsesc şi
la intrări) jurnalul contabil şi balanţa de verificare.
1 Pentru activitatea de deschidere a unui cont bancar, de constituire şi
actualizare a depozitelor bancare, documentele intrate în sistemul informaţional bancar
sunt: cererea de deschidere a contului, contractul de depozit (sau cerere-convenţie) şi
documentele de identificare a agentului economic. În plus, pe lângă documentele
14
prezentate anterior, la ieşirile din sistemul de prelucrare electleiică a datelor se mai

solicită: recapitulaţia deschiderilor de cont, fişa de cont client şi confirmarea
deschiderii de cont.
2 Pentru activitatea de încasări şi plăţi prin casieria băncii documentele intrate
în sistem sunt: chitanţa cu foaia de vărsământ, ordinul de încasare (dispoziţie internă
specifică operaţiunilor de casierie), şi cecul de numerar.
3 Pentru activitatea de acordare şi rambursare a creditelor, documentele
necesare, intrate în sistemul de prelucrare, sunt: contractul de credite şi documentaţia
de creditare prezentată în capitolul patru, iar documentele de evidenţă solicitate ca
urmare a prelucrării datelor sunt: situaţia creditelor acordate sau rambursate, situaţia
creditelor în execuţie, graficul de rambursare, situaţia ratelor scadente ş.a.
Documentul nr. 3.2.
Balanţă de verificare la 31.12.200N pentru operaţiunile în ROL
Rulaje curente Solduri finale

debit Credit Debit Credit
0 1 2 3 4 5
111 Cont curent la BNR 8.735.500 7.430.100 1.305.400
101 Casa 30.000 15.000 15.000
1311 Depozite la vedere la 500.000 500.000 -
bănci
1312 Depozite la termen la 6.500.000 6.500.000
bănci
1317 Creanţe ataşate la 295.700 295.700
dep.
1322 Depozite la termen

ale băncilor 2.000.000 2.000.000
1327 Datorii ataşate 70.000 70.000
20219 Alte credite de 50.000 50.000
trezorerie
2027 Creanţe ataşate credit. 2.589 2.589
2511 Conturi curente 230.500 406.307 175.807
2532 Depozite la termen 40.000 40.000
3021 Titluri de tranzacţie 450.000 450.000
3531 Bugetul statului/ 79.041,99 79.041,99
Impozitul pe profit
354 Dividende de plată 60.000 60.000
3566 Creditori diverşi 10.000 10.000 -

3722 Contravaloarea P.S 10.131.722 145.633 9.986.089
44224 Apar. şi instal. de
mas., contr. şi regl. 10.000 10.000
5011 Capital subscris 14.000.000 14.000.000
nevărsat
5012 Capital subscris 14.000.000 14.000.000
vărsat
508 Acţionari sau asociaţi 5.000.000 5.000.000
512 Rezerve legale 52.751,31 52.751,31
514 Rezerva generală pt. 3.000 3.000
riscul de credit
519 Alte rezerve 999.304,45 999.304,45
528 Alte fonduri 68.963,25 68.963,25
15
531 Datorii subordonate

la termen 1.000.000 1.000.000
0 1 2 3 4 5
591 Profit şi pierdere 216.491,99 401.206,55 184.714,56
592 Repartizarea 184.714,56 184.714,56
profitului
60132 Dobânzi la depozite -
la termen 70.000 70.000
6019 Comisioane 100 100 -
6024 Dobânzi la conturile -
curente 1.440 440
60252 Dobânzi la depozitele -
la termen 1.466 1.466
605 Cheltuieli privind -

datoriile subord. 64.444 64.444
691 Cheltuieli cu 79.041,99 79.041,99
impozitul pe profit
7011 Dobânzi la BNR 15.000 15.000 -
7012 Dobânzi de la -
conturile de coresp. 20.000 20.000
70131 Dobânzi de la -
depozitele la vedere 770 770
70132 Dobânzi de la 310.816,6 -
depozitele la termen 310.816,6
70213 Dobânzi de la 3.345 -
creditele de trezorerie 3.345
7032 Venituri din titluri de 50.000 -
tranzacţie 50.000
7061 Venituri din oper. de -
schimb şi arbitraj 1.274,95 1.274,95
Total 46.964.916,09 46.964.916,09 18.799.492,56 18.799.492,56
Pe baza documentelor contabile prezentate se întocmesc, cu ajutorul tehnicii de

calcul, documentele de sinteză şi raportare. Acestea au o importanţă deosebită în
procesul luării deciziilor şi în analiza monetară. În categoria documentelor de sinteză
şi raportare sunt incluse: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexele la bilanţ.
4. Organizarea circuitului documentelor bancare
Pentru a-şi putea desfăşura o activitate economică, în ţara noastră, rezidenţi şi

nerezidenţii, agenţi economici, cu capital de stat, mixt sau privat, instituţiile,
organizaţiile şi persoanele fizice sunt obligate să-şi deschidă conturi la bănci, unde să-
şi păstreze disponibilităţile şi să efectueze plăţi prin intermediul lor.
La deschiderea unui cont este necesar ca fiecare client să depună o documentaţie
bancară anexată la cererea întocmită în acest scop, documentaţie care se diferenţiază
în funcţie de statutul juridic al acestuia.
Astfel, atât pentru titulari cât pentru împuterniciţii acestora operatorul de ghişeu
solicită date despre: numele, prenumele, actele de identitate, adresa (strada, numărul,
blocul, apartamentul, telefonul) precum şi drepturile conferite, ca de exemplu, ridicarea
extrasului de cont sau alte documente, operaţiuni acordate temporar pe o perioadă
specificată sau nelimitat, în funcţie de opţiunea titularului de cont.
Fiecare titular sau împuternicit trebuie să depună specimenul (sau specimenele)
de semnătură în bancă. Pentru persoanele juridice sunt necesare, în plus, copii după
16
actul de înfiinţare sau funcţionare (Hotărâri de Guvern, Hotărâri ale puterii locale:
consilii comunale, municipale, judeţene.), codul fiscal, statutul de funcţionare,
certificatul de înmatriculare la Registrul comerţului, contractul societăţii (în cazul
societăţilor comerciale), amprenta ştampilei şi documentaţia prevăzută, pentru cei care
solicită credite.
Şefii compartimentelor operativ-contabile analizează documentaţia depusă , în
sensul existentenţei tuturor actelor necesare deschiderii contului (în funcţie de forma
de organizare şi tipul de proprietate) şi verifică dacă acestea sunt conforme cu
originalul.
Structura şi circuitul documentelor pentru deschiderea unui cont bancar se
prezintă într-un mod sistematizat în figura nr. 1.4.1.
Cererile prezentate împreună cu documentaţia amintită vor fi avizate şi propuse
spre aprobare conducerii unităţii teritoriale, care va lua decizia finală asupra solicitării,
după care urmează deschiderea de cont. Toate aceste operaţiuni trebuie să se facă în cel
mai scurt timp al zilei operative.
Instituţiile de credit pot deschide clientelei în mod operativ următoarele tipuri
de conturi:
- cont pentru capital social în lei sau valută;
- cont curent;
- conturi de depozit în lei şi în valută;
- conturi de credite în lei sau valută;
Pentru toate aceste conturi se eliberează extras de cont, ca document justificativ
şi în continuare se deschid şi celelalte conturi care derivă de la acestea, cum sunt
conturile de datorii şi creanţe ataşate.
Pentru constituirea de depozite este prevăzută o cerere tipizată, care reprezintă
o convenţie complexă unde se specifică dobânda bonificată (procente şi termene: lunar,
la sfârşitul perioadei), comisionul aferent, tipul valutei.
Operaţiunile bancare prin care se constituie depozite bancare se desfăşoară între
clientul băncii persoană fizică sau juridică, şi serviciile decontări şi tezaur-casierie din
structura societăţii bancare.
Din practica bancară rezultă că aceste operaţiuni se pot realiza cu prilejul:
-solicitării deschiderii depozitului de către client;
-definitivării contractului şi eliberării extrasului de cont.
Documentele principale care se întocmesc pentru aceste operaţiuni sunt:
contractul de depozit, foaia de vărsământ cu chitanţă (după depunerea banilor la
casierie clientul primeşte chitanţa) şi extrasul de cont.
17
Figura 1.4.1.
Pentru eficientizarea operaţiunilor de constituire a depozitelor bancare

circuitul documentelor poate fi ca cel prezentat în figura 1.4.2.
18
19
În ceea ce priveşte documentele principale privind operaţiunile de încasări şi

plăţi prin casă menţionăm că, în unităţile operative ale societăţilor bancare româneşti,
ordinul de plată, (document justificativ intern) se completează de compartimentul
„Decontări lei/valută”, iar plata efectivă se efectuează de către casierie.
Documentele justificative principale folosite sunt: foaia de vărsământ-chitanţă
pentru încasări şi CEC de numerar pentru plăţi.
În condiţiile informatizării complete a operaţiunilor de încasări şi plăţi, structura
şi circuitul documentelor în care se consemnează aceste operaţiuni se poate prezenta
sistematizat ca în figura nr. 1.4.3.
Odată stabilită relaţia dintre client şi bancă, creşte atât oferta băncii cât şi
cererea clientului. Astfel, cel mai solicitat produs bancar este creditul sub diferitele sale
forme.
Activitatea de acordare şi rambursare a creditelor este prezentată schematic în
figura nr.1.4.4.a. şi 1.4.4.b.
Pentru ca agenţii bancari să-şi poată, pe de o parte, să-şi încaseze urgent
produsele livrate, lucrările executate şi serviciile prestate, iar pe de altă parte să-şi
achite datoriile, prin conturile deschise la bănci, legislaţia bancară în vigoare a stabilit
sistemul de decontare interbancar şi intrabancar.
Decontările interbancare se realizează prin intermediul conturilor curente
 deschise de societăţilor bancare, la Banca Naţională a României şi la TRANSFOND
S.A.
Decontări
interbancare Structura documentelor şi circulaţia acestora în afara societăţilor bancare au o
reglementare specifică, la sediul Casei de compensaţie – TRANSFOND S.A. având loc
compensarea sumelor, determinate de necesitatea decontărilor pentru agenţii
economici.
Decontările interbancare pot avea loc în cadrul aceluiaşi judeţ şi între judeţe
diferite, în funcţie de sediul agenţilor economici.
 Decontările intrabancare sunt cele care se efectuează prin sistemul propriu al
fiecărei societăţi bancare.
Decontări Documentele justificative care stau la baza operaţiunilor dintre sediile bancare
intrabancare
se înregistrează în avize OIS. În raport de modalitatea de transmitere, avizele OIS pot
fi: letrice, telex, fax şi electleiice (de creditare şi de debitare).
În activitatea internă a băncii este, de asemenea, importantă închiderea zilei
operative, care constituie momentul final al circuitului documentelor.
În figura nr.1.4.5. este prezentată schema operaţiunilor şi a documentelor ce
stau la baza închiderii unei zile de lucru bancare, Nicolae Davidescu « Sisteme
informatice financiar-bancare », care poate fi modificată în funcţie de normele
metodologice ale fiecărei instituţii de credit.
Din cercetarea practicii bancare, rezultă că circuitul documentelor presupune
asigurarea unui flux informaţional raţional la nivelul întregului sistem informaţional al
instituţiei de credit .
În ansamblul său, circuitul documentelor utilizate în cadrul unităţilor bancare
operative (sucursale, filiale, agenţii) este reprezentat de mişcarea lor succesivă, în
scopul efectuării şi înregistrării operaţiilor pe care le conţin pe întregul parcurs cuprins
între momentul introducerii sau întocmirii acestora în bănci şi momentul clasării, în
vederea păstrării lor, la sfârşitul fiecărei perioade de utilizare.
Mişcarea succesivă a documentelor bancare, ce are loc în cadrul unităţilor
operative, poate fi împărţită în câteva etape mai importante, de care depinde
20
organizarea fluxurilor informaţionale. Folosirea instrumentelor moderne de plată

determină accelerarea viramentelor bancare. Plăţile şi încasările prin conturile bancare
se concretizează din punctul de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare, în virările de
sume corespunzătoare valorii mărfurilor vândute, serviciilor prestate şi lucrărilor
executate din conturile plătitorilor(clienţilor), în conturile furnizorilor (creditorilor),
prin operaţiile de virament.
Figura 1.4.3.
21
Figura 1.4.4.a.
22
Figura 1.4.4.b.
23
 În procesul bancar circuitul documentelor poate fi structurat pe mai multe etape

în cadrul cărora se respectă anumite reguli bancare.
Etapele circuitului În acest context, etapele care le parcurg documentele bancare se pot delimita
documentelor astfel:
1 -în prima etapă a circuitului documentelor are loc primirea sau întocmirea
documentelor de către organele bancare şi efectuarea asupra lor a controlului din
punctul de vedere al formei şi al conţinutului operaţiilor solicitate să fie realizate;
2 -a doua etapă a circuitului documentelor bancare priveşte transformarea lor
în dispoziţie de contabilizare. Aceasta se realizează fie prin întocmirea notei contabile
(atunci când priveşte modificările patrimoniale ale băncii), pe baza documentelor
primare, fie înregistrarea directă în conturi, conform programelor de contabilitate
integrată, cu ajutorul calculatorului electleiic ;
3 -a treia etapă a circuitului documentelor bancare o constituie, controlul
efectuat asupra înregistrărilor făcute anterior în evidenţa bancară (contabilă analitică),
după care are loc înregistrarea lor în evidenţa sintetică.
4 -a patra etapă a circuitului documentelor constă în confruntarea, în vederea
obţinerii certitudinii asupra exactităţii operaţiilor efectuate, a datelor din evidenţa
sintetică cu cele din evidenţa analitică, în baza instrumentelor bancare întocmite în
acest scop. În măsura în care banca foloseşte sisteme informatice moderne, această fază
se realizează mult mai uşor, existând programe speciale de depistare a erorilor, care vor
fi corectate înainte de a fi înregistrate în jurnalele contabile ;
5 -a cincia etapă implică clasarea şi păstrarea documentelor respective, la
sfârşitul fiecărei zile bancare, în locuri special amenajate. În cazul folosirii tehnicii
moderne de calcul arhivarea pe suport magnetic este mult mai eficientă dar, conform
legislaţie actuale, arhivarea se face pe suport de hârtie, iar documentele de casierie au
un regim aparte de arhivare.
Etapa privind clasarea şi păstrarea documentelor bancare trebuie să fie realizată
la nivelul serviciului de contabilitate pe suport magnetic, pentru toate operaţiunile
bancare, mai puţin pentru operaţiile de casierie care se arhivează separat.
În condiţiile organizării activităţii bancare în sistem de „fleit office” ziua
operativă este plasată la mijlocul zilei calendaristice, constituită din patru ore şi afectată
deservirii la ghişeu a titularilor de cont. În acest scop, acestora le sunt stabilite intervale
de timp în funcţie de volumul mediu de operaţii.
Pentru a argumenta necesitatea ritmicităţii circuitului documentelor în bănci
este suficient să precizez că în aceeaşi zi clientela bancară trebuie să primească
extrasele de cont. Disciplina bancară impusă clientelei nu afectează relaţiile acesteia
cu banca, mai ales că aceasta este dispusă să-şi organizeze activitatea în sistem de
„back office” deservind clienţii săi „ 24 din 24 de ore”.
 Circuitul documentelor în bănci se supun unor reguli bine conturate, dintre care
se amintesc cele semnificative.
Regulile circuitului 1 încasările cu numerar efectuate de către bănci, în baza foilor de vărsământ
documentelor cu chitanţă sau a ordinelor de încasare, antrenează încasarea cu prioritate a sumelor de
către casieri şi numai după aceea înregistrarea lor în conturile depunătorilor.
Respectarea acestui principiu face posibilă evitarea riscului înregistrării în conturi a
unor sume nedepuse sau depuse în sume mai mici decât cele menţionate în documente,
aşa cum se întâmplă uneori în practica bancară curentă, necesitând apoi anulări
sau ştornări de operaţiuni;
2 o regulă de bază, în funcţie de care depinde circuitul documentelor bancare,
24
priveşte plăţile cu numerar efectuate în baza cecurilor sau a ordinelor de plată către
casierie. Aceasta constă în faptul că pentru asigurarea existenţei disponibilului necesar
efectuării plăţilor cu numerar de către băncii, se impune ca documentaţia să fie
operată cu prioritate în conturile respective şi numai după aceea să aibă loc plata lor
efectivă de către casieri. Importanţa respectării acestui principiu rezultă în mod evident
din faptul că, în aceste condiţii, se creează posibilitatea înlăturării eventualelor cazuri
în care efectuarea unor plăţi să fie făcută fără existenţa capacităţii de plată, iar dacă se
emit anumite cecuri „fără acoperire” atunci aceste cazuri se înregistrează la „centrala
incidentelor de plăţi”.
3 în condiţiile folosirii calculatorului electleiic, practica efectuării operaţiilor
bancare privind virarea din unele conturi în altele are la bază respectarea, în general, a
principiului, potrivit căruia documentele se înregistrează cu prioritate în debitul
conturilor plătitorilor şi numai după aceea în creditul conturilor beneficiarilor.
4 toate documentele bancare, de plăţi şi încasări prin conturi, de încasări în
numerar şi cu atât mai mult cele de plăţi în numerar, implică înregistrarea cu prioritate
în evidenţa analitică şi numai după aceea în evidenţa sintetică.
Perfecţionarea sistemului informaţional, pe baza organizării raţionale a
circuitului documentelor în cadrul unităţilor bancare operative creează conducerii
băncilor posibilitatea cunoaşterii în timp util a desfăşurării propriei activităţi şi,
totodată a activităţii titularilor de conturi.
TEST DE AUTOEVALUARE

Timp estimat
15 min.
1. Care sunt principiile ce stau la baza organizării sistemului
informaţional bancar?
......................................................................................................................
2. Definiţi sistemul bancar informatizat.
......................................................................................................................
3. Cum se execută conducerea instituţiilor de credit?
......................................................................................................................
4. Care sunt principalele etape ale circuitului documentelor bancare?
......................................................................................................................
5. Precizaţi regulile de bază de operare a documentelor de încasări
şi plăţi.
......................................................................................................................
6. Care sunt documentele necesare deschiderii unui cont bancar şi
de acordare a unui credit bancar?
......................................................................................................................
25
TEME DE REFERAT
1. Documentele necesare acordării unui credit bancar unei societăţi comerciale pentru
procurarea unor echipamente industriale;
2. Perfecţionarea sistemului informaţional bancar în etapa actuală de dezvoltare
economică.
5. Planul de conturi
Planul de conturi pentru instituţiile de credit şi normele metodologice de

utilizare1 a acestuia conţin conturile necesare înregistrării în contabilitate a
operaţiunilor patrimoniale ce pot avea loc în cadrul băncii, conţinutul şi funcţia fiecărui
cont, monografia contabilă a principalelor operaţiuni bancare, precum şi criteriile
generale privind dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice.
Operaţiunile ce sunt supuse înregistrării în contabilitatea bancară trebuie
efectuate în concordanţă strictă cu prevederile normelor metodologice care le
reglementează.
Prin structura sa, planul de conturi bancar, asigură o astfel de clasificare a
conturilor care facilitează reprezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatului
exerciţiului în totalitatea lor şi în principal întocmirea documentelor de sinteză şi a altor
situaţii bancare.
Conturile existente în planul de conturi al societăţilor bancare sunt simbolizate
pe baza sistemului zecimal de codificare. Fiecare cifră a simbolului folosit are o
anumită semnificaţie şi anume: prima cifră reprezintă clasa, a doua cifră grupa, a treia
cifră contul, denumit şi cont sintetic de gradul I, cea de patra cifră indică subcontul,
denumit şi cont sintetic de gradul II şi subconturi din cinci cifre ce simbolizează contul
sintetic de gradul III. În funcţie de normele metodologice interne fiecare bancă poate
să îşi deschidă conturi analitice cât şi sintetice de gradul II şi III după necesităţi.
Această modalitate de simbolizare uşurează recunoaşterea sau localizarea
conturilor din aceeaşi clasă şi a celor existente în structura grupelor fiecărei clase.
Planul de conturi bancar, specific sistemului informaţional al tuturor băncilor
din ţară (cu anumite modificări pentru BNR) conţine nouă clase de conturi. Dintre
acestea clasele 1-7 sunt conturi bilanţiere, clasa 9 cuprinde conturi în afara bilanţului
şi clasa 8 conţine conturi pentru operaţiuni de mandat pe care banca le efectuează
pentru trezoreria statului.
În structură, planul de conturi bancar, cuprinde:
CLASA 1 – Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare;
CLASA 2 – Operaţiuni cu clientela;
CLASA 3 – Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse;
CLASA 4 – Valori imobilizate;
CLASA 5 – Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane;
CLASA 6 – Cheltuieli;
CLASA 7 – Venituri;
CLASA 9 - Operaţiuni în afara bilanţului.
Conturile ce fac parte din clasele menţionate sunt ordonate în funcţie de

26
lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor conform normelor ce stau la baza

întocmirii bilanţului
TEST DE AUTOEVALUARE 
Timp estimat
15 min.
1. Definiţi obiectul de activitate al contabilităţii bancare.

......................................................................................................................
2. Care este diferenţa dintre contabilitatea financiară şi cea de
gestiune ?
......................................................................................................................
3. Enumeraţi principiile de bază ale contabilităţii bancare:
......................................................................................................................
4. Ce sunt documentele justificative ?
......................................................................................................................
5. Care sunt documentele de evidenţă contabilă ?

......................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1.Contabilitatea bancară în contextul normelor europene de reglementare a

evidenţei contabile;
2. Clasificarea şi modul de întocmire a documentelor de evidenţă bancară.
27
TEMA 2
CONTABILITATEA CAPITALULUI BANCAR
Conţinut:
1. Contabilitatea capitalului social
2. Contabilitatea primelor de capital
3. Contabilitatea rezervelor de capital
4. Contabilitatea datoriilor subordonate
5. Contabilitatea provizioanelor de capital
Rezumat:
Capitalul, din punct de vedere monetar, apare odată cu economia monetară,
atunci când producătorii şi utilizatorii bunurilor produse sunt diferiţi şi când relaţiile
dintre ei în procesul de schimb se realizează cu ajutorul instrumentelor monetare.
Potrivit normelor emise de Banca Naţională a României, capitalul instituţiilor de
credit sunt formate din două mari categorii: capitalul propriu şi capitalul suplimentar.
Pe lângă capitalul propriu, capitalul suplimentar al societăţilor bancare
româneşti se compune din: fondul de risc, rezerve din reevaluarea legală a activelor
corporale şi datoria subordonată.
Noţiunea de “capital” a fost urmarea firească a transformărilor care s-au
produs în viaţa economică prin intervenţia monedei în schimbul de bunuri. Prin capital
se înţelege orice bun economic, orice bogăţie susceptibilă să satisfacă necesităţi.
Persoane diferite, cu anumite interese în funcţionarea eficientă a instituţiilor de credit,
pot avea diverse opinii faţă de mărimea, importanţa şi funcţiile capitalului social.
Organele de reglementare şi supraveghere a activităţii bancare şi deponenţii
consideră funcţia principală a capitalului cea de protecţie împotriva falimentului sau
a insolvabilităţii băncii. Capitalul are rolul de a absorbi eventualele pierderi din
credite nerambursate sau a altor pierderi rezultate din funcţionarea băncii, asigurând
protecţia deponenţilor, creditorilor, acţionarilor, dar şi a băncilor centrale şi, în final
a guvernelor.
Acţionarii, respectiv proprietarii băncii, pot avea, însă, o altă viziune asupra
mărimii şi funcţiei capitalului social. Pentru ei, capitalul reprezintă fondurile pe care
cu bună ştiinţă, le supun riscurilor inerente activităţii bancare. Aceştia doresc să
obţină un randament mai mare al investiţiei lor prin limitarea fondurilor investite.
Randamentul capitalului social poate fi mărit printr-o investiţie mai mică. Deşi
acţionarii sunt direct interesaţi de solvabilitatea băncii în care şi-au investit
disponibilităţile băneşti, ei sunt conştienţi de faptul că un nivel înalt al capitalului
reduce rentabilitatea acestuia. Pe de altă parte, cu cât valoarea investită va fi mai
mare, cu atât ei vor fi mai atenţi ca banca să fie condusă şi administrată cu prudenţă.
Autorităţile de reglementare şi supraveghere bancară împărtăşesc opinia
potrivit căreia capitalul social cu cât este mai mare, cu atât înlăturarea riscului
solvabilităţii este mai mare. Există însă, un interes comun, atât din partea autorităţii
de reglementare şi supraveghere, cât şi din partea acţionarilor, managerilor şi
deponenţilor, şi anume funcţionarea băncii ca o întreprindere profitabilă. Din acest
motiv, dorinţa organelor de reglementare şi supraveghere bancară pentru un nivel
înalt al capitalului social este temperată de considerente privind rentabilitatea acestui
tip de instituţie. Capitalul social se poate mării periodic şi încorporează primele de
capital.
28
Primele de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi

valoarea nominală a acţiunilor. Operaţiunile privind primele de capital se
înregistrează atunci când Adunarea Generală a Acţionarilor a hotărât emiterea unei
noi serii de acţiuni, având drept scop creşterea capitalului social sau cu ocazia fuziunii
a două sau mai multor instituţii de credit, într-una singură, ori cu ocazia includerii
unui asociat care aduce un aport ce depăşeşte miza socială.
O calitate aparte în rândul primelor de capital, o au primele de fuziune.
Operaţiunile de fuziune a două bănci sunt prevăzute prin proceduri speciale, fiind
deosebit de complexe. Fuziunea reprezintă unirea a două sau mai multor instituţii de
credit cu scopul eficientizări lor. În funcţie de modul cum se realizează operaţia de
fuziune vom întâlni două situaţii:
1 fuzionarea mai multor bănci într-una singură care există şi le absoarbe
pe celelalte, caz în care aceasta se numeşte societate bancară
absorbantă;
2 fuzionarea a două sau mai multe bănci într-una singură, nouă, care nu
a existat. În acest caz, toate societăţile bancare au un regim de societăţi
absorbite, iar societatea bancară absorbantă este cea nou înfiinţată;
În literatura de specialitate prima de fuziune se mai numeşte şi taxă de fuziune.
Modul de calcul al primei de fuziune se hotărăşte de societatea bancară absorbantă
sau de comun acord, de către societăţile bancare absorbite, în cazul creării unei noi
societăţi bancare.
Capitalul suplimentar al instituţiilor de credit se constituie pe seama
împrumuturilor care se transformă în datorii subordonate.
Ca urmare a erodării capitalului bancar băncile sunt obligate, prin lege, să-şi
constituie provizioane.
Provizionul constituie o rezervă creată pe seama cheltuielilor şi este destinată
acoperirii riscurilor latente de depreciere a elementelor patrimoniale.
Se constată că din această definiţie a provizionului se pot desprinde două
interpretări care pot fi explicate astfel:
1 privit sub aspect financiar, provizionul apare ca un element de
cheltuială, deoarece afectează mărimea acesteia. În acelaşi timp, provizionul se
suportă din venit, deci devine un element al venitului, atât în situaţia în care s-a
consumat cât şi în situaţia inversă. În momentul trecerii provizionului pe venit se
efectuează operaţia de anulare a provizionului.
2 privit sub aspectul contabil, provizionul presupune efectuarea unei
operaţii de evaluare anticipată a unei posibile deprecieri şi urmărirea prin conturile
contabile a apariţiei deprecierii şi a includerii cheltuielilor necesare de depreciere pe
venituri.
Obiective:
Parcurgerea temei stabilite, dezvoltă cunoştinţele despre:
-Primele si rezervele de capital
-Evidenta datoriilor subordonate şi a provizioanelor de capital
29
1. Contabilitatea capitalului social
Forţa economică a oricărei instituţii de credit este dată de mărimea capitalului

şi în funcţie de modul cum se constituie, capitalurile se pot delimita în următoarele
categorii: capitaluri proprii; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; capitaluri
împrumutate pe termen lung şi mediu.
 Capitalul propriu reprezintă totalitatea capitalurilor, proprietatea acţionarilor

sau asociaţilor, care se înscrie în pasivul bilanţului şi se compune din: aporturile de
Capitalul social capital (capital social); primele legate de capital şi rezervele; fondurile; subvenţiile şi
fondurile publice alocate; diferenţele din reevaluare; provizioanele reglementate;
beneficiile nerepartizate; reportate din anii precedenţi şi alte elemente asimilate
capitalurilor proprii.
Ca o componentă principală a capitalului propriu, capitalul social al
instituţiilor de credit, este reprezentat în cadrul societăţilor pe acţiuni ”prin acţiunile
emise de societate care pot fi nominative sau la purtător”.
Nivelul capitalului social minim necesar pentru constituirea şi funcţionarea
societăţilor bancare româneşti este stabilit de către Banca Naţională.
Capitalul social, aşa cum este prevăzut în legea bancară şi normele emise de
autoritatea de reglementare şi supraveghere prudenţială, trebuie subscris integral şi
vărsat la momentul constituirii într-o cotă de cel puţin 50% din valoarea părţilor sociale
subscrise de fiecare asociat.
 Instituţiile de credit (băncile) constituite conform Legii 31/1990 privind

societăţile comerciale şi a legilor bancare pot majora capitalul social utilizând
Surse pentru următoarele surse:
majorarea 1 prime de emisiune sau de aport şi alte prime legate de capital, integral
capitalului
încasate, rămase după plata şi acoperirea cheltuielilor neamortizate efectuate cu astfel de
operaţiuni precum şi rezerve constituite pe seama unor astfel de prime;
2 aporturi în natură la capitalul social aduse de acţionari constând din bunuri
şi clădiri destinate exclusiv sediilor unităţilor bancare;
3 dividende din profitul net cuvenit acţionarilor după plata impozitului pe
dividente potrivit legii;
4 rezerve constituite din profitul net;
5 sume înregistrate ca rezerve din diferenţe de curs valutar, potrivit normelor
legale;
6 emisiune de noi acţiuni plasate către alţi acţionari;
7 conversia datoriilor (obligaţiunilor) în acţiuni.
Majorarea capitalului social prin utilizarea surselor menţionate mai sus se poate
efectua pe baza hotărârii extraordinare a acţionarilor şi cu avizul prealabil al Băncii
Naţionale a României.
Supraveghere bancară, mărirea capitalului unei instituţii de credit precum şi
structura sa constituie una dintre cele mai dezbătute probleme, atât la nivel naţional cât
şi în cadrul organismelor internaţionale .
Capitalul social este reprezentat în pasivul bilanţului şi corespunde valorii
nominale a acţiunilor emise şi plasate de banca emitentă. Acţiunile plasate sunt
evidenţiate în registrul acţionarilor păstrat la sediul băncii.
Pe lângă valoarea nominală a acţiunilor, respectiv de valoarea aportului de
capital, capitalul social este reprezentat şi de primele şi rezervele încorporate sau a
altor operaţiuni care duc al modificarea acestuia.
30
Capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza

actelor de constituire a băncii şi a documentelor justificative privind vărsămintele de
capital.
Contabilitatea analitică a capitalului social se conduce pe acţionari sau asociaţi,
cu ajutorul registrului în care se cuprinde numărul şi valoarea nominală a acţiunilor
subscrise şi vărsate. Creşterea capitalului social se poate face prin emisiunea de noi
acţiuni, conversia datoriilor, prin capitalizarea rezervei primelor de capital şi a
profitului net.
Operaţiunile ce se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea
capitalului sunt, în principal, următoarele: răscumpărarea acţiunilor proprii; acoperirea
pierderilor din anii precedenţi şi alte operaţiuni, potrivit legii.
Contabilitatea sintetică se conduce cu ajutorul conturilor:
501 - Capital social
5011 - Capital subscris nevărsat
5012 - Capital subscris vărsat
502 - Elemente asimilate capitalului
503 - Acţiuni proprii
508 - Acţionari sau asociaţi
Conturile de capital se creditează cu subscrierile la majorarea capitalului (508),

cu prime legate de capital şi rezerve încorporate în capitalul social, cu dividentele
încorporate în capitalul social (354), cu creşterea de capital prin conversia
obligaţiunilor în acţiuni (325).
Contul 501 „Capital social”, se debitează cu pierderile care reduc capitalul
social, prin contul 581 şi 591 şi prin debitul contului 508, cu anularea acţiunilor proprii
răscumpărate.
Exemplu:
Pentru constituirea societăţii bancare “X” s-a obţinut autorizaţia din partea

Băncii Naţionale pentru un capital de format din 250.000 acţiuni cu o valoare nominală
de 1.000 lei. Preţul de emisiune este egal cu valoarea nominală iar valoarea acţiunilor
este vărsată integral la subscriere. Vărsămintele se efectuează în totalitate din contul
clientelei deschise la banca “X”.
Rezolvare:
a) se evidenţiază subscripţia la capitalul social:
508 = 5011 250.000.000

“Acţionari” “Capital subscris nevărsat”
b) se evidenţiază vărsământul:
251 = 508 250.000.000

“Conturi curente” “Acţionari”
c) se evidenţiază înregistrarea capitalului:
5011 = 5012 250.000.000

“Capital subscris nevărsat” “Capital subscris vărsat”
31
În situaţia în care majorarea capitalului social se face prin emisiunea de noi

acţiuni plasate către alţi acţionari, pentru aceasta societatea bancară înregistrează
cheltuieli cu emisiunea şi plasamentul acestora şi trebuie să asigure şi protecţia vechilor
acţionari. În acest caz preţul de emisiune al unei acţiuni noi este mai mare decât valoare
nominală, diferenţa se numeşte prima de emisiune şi se reflectă în contabilitate cu
ajutorul contului “ Prime de capital (511)”.
Creşterea capitalului social se mai poate realiza şi prin conversia datoriilor în
acţiuni. Există, în această situaţie, două categorii de conversii:
1 Conversia obligaţiunilor în acţiuni şi prime de capital. Obligaţiunile emise
de societatea bancară care are termenul scadent de rambursare în viitor se pot
transforma în acţiuni, astfel că obligatarii devin acţionari ai băncii. Atunci când
valoarea de răscumpărare, respectiv valoarea nominală a obligaţiunii este mai mare
decât valoarea nominală a acţiunii, diferenţa se transformă în primă de capital şi se
evidenţiază în contul “Prime de fuziune „ (5112).
2 Conversia datoriilor subordonate la termen şi pe perioadă nedeterminată în
capitalul social. În acest caz societatea bancară are înregistrate datorii subordonate
pentru care emite acţiuni pe care le distribuie către instituţiile financiare, alte societăţi
către care a avut datoriile subordonate. În contabilitate se evidenţiază cu ajutorul
conturilor “Datorii subordonate la termen” (531) şi respectiv, “Datorii subordonate pe
durată nedeterminată” (532).
Această cale de creştere a mărimii capitalului (prin conversia datoriilor) este o
modalitate “forţată”, ale cărei cauze sunt diverse: fie că banca nu are altă posibilitate
să-şi achite datoriile, fie creditorii au avut aceste pretenţii, ş.a.
Atunci când acţionarii unei societăţi bancare decid să nu-şi ridice dividentele
nete, pe o perioadă sau mai multe perioade de timp, cu aprobarea Băncii Naţionale,
societatea bancară respectivă poate mări capitalul social cu valoarea dividentelor
neridicate. Dacă valoarea dividentelor nu se converteşte într-un număr întreg de
acţiuni, diferenţa se înregistrează ca primă de capital. În contabilitatea bancară, această
creştere de capital se înregistrează astfel:
354 = 5012
“Dividende de plată” “Capital subscris vărsat”
Contabilitatea bancară evidenţiază şi modificarea capitalului social în sensul

reducerii acestuia. Pentru aceasta, societatea bancară va trebui să-şi cumpere o parte
din acţiuni pe care le anulează odată cu reducerea capitalului social. Dacă preţul de
răscumpărare a acţiunii este mai mic decât valoarea nominală atunci pierderea se va
acoperi cu acea valoare la care s-au răscumpărat acţiunile.
Dacă valoarea de răscumpărare este mai mare decât valoarea nominală,
diferenţa se trece pe primele de capital deoarece capitalul social se reduce cu valoarea
nominală a acţiunii şi nu cu valoarea răscumpărată.
 Exemplu:
O societate bancară răscumpără de pe piaţă 600 acţiuni proprii la preţul de 85
lei/acţiune. Se cunoaşte valoarea nominală a acţiunii egală cu 90 lei/acţiune.
Să se efectueze înregistrările contabile:
Rezolvare:
32
1) Se evidenţiază răscumpărarea acţiunilor:
503 = 1111 51.000
2) Se înregistrează reducerea capitalului social ca urmare a răscumpărării acţiunilor:
5012 = % 54.000
508 51.000
5111 3.000
3) Se înregistrează anularea acţiunilor răscumpărate:
6037 = 503 51.000
2. Contabilitatea primelor de capital
În pasivul bilanţului intituţiilor de credit, alături de aporturile de capital, se

înregistrează primele de capital şi rezervele, fondurile, subvenţiile şi fondurile publice
alocate, diferenţele din reevaluare, provizioanele reglementate, beneficiile
nerepartizate raportate din anii precedenţi şi alte elemente asimilate capitalurilor
proprii.
Primele de capital sunt sume de bani pe care trebuie să le plătească cel ce
cumpără, cel ce fuzionează sau cel ce aportează o miză socială la o instituţie de credit. 
Raţionamentul perceperii acestor prime din partea băncii emitente (vânzătoare Definiţie
de acţiuni), constă în păstrarea egalităţii între noii şi vechii acţionari, sau în protecţia
pe care o oferă societatea vechilor acţionari la noua creştere a capitalului social.
Această operaţiune se face în funcţie de hotărârea vechilor acţionari care
stabilesc cuantumul primei de emisiune, precum şi baza de raportare a acestei prime,
tocmai pentru protecţia vechilor acţionari.
Pentru organizarea contabilităţii primelor legate de capital se foloseşte contul
sintetic de 511 „Prime de capital”. Acesta se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul
II, cu funcţia contabilă de pasiv şi anume:
5111 - Prime de emisiune, în care se înregistrează diferenţa dintre valoarea de
emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor;
5112 - Prime de fuziune care reflectă diferenţa între valoarea de fuziune şi
valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
5113 - Prime de aport, în care se înregistrează diferenţa dintre valoarea de aport
şi valoarea nominală a acţiunilor;
5114 - Prime de divizare, care reflectă diferenţa între valoarea de de sciziune şi
valoarea nominală a acţiunilor;
5115 - Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni, care reflectă diferenţa între
valoarea de conversie şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale;
5119 - Alte prime, în care se oglindesc alte prime legate de capital, conform
normelor bancare.
33
 Exemplu :
O societate bancară, în urma hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor şi cu
avizul favorabil al B.N.R. doreşte să-şi mărească capitalul social prin emisiunea şi
vânzarea de noi acţiuni. În acest scop emite 50.0000 de acţiuni, la un preţ de 1500
lei/acţiune, în condiţiile în care, valoarea nominală a unei acţiuni este de 1000
lei/acţiune.
Rezolvare :
- valoarea totală de emisiune a acţiunilor (valoare de capitalizat):
50.000 de acţiuni*1.500 lei/acţiune ……...75.000.000 lei
- valoarea nominală a acţiunilor:
50.000 de acţiuni*1.000 lei/acţiune……...70.000.000 lei
- prima de emisiune:………………… 25.000.000 lei
În contabilitate se înregistrează operaţiile privind:
a. subscrierea capitalului social:
508 = % 75.000.000 lei
„Acţionari sau asociaţi” 5011 50.000.000 lei
„Capital
subscris
nevărsat” 25.000.000 lei
5111
„Prime de emisiune
sau de aport”
b. vărsarea efectivă a capitalului social subscris:
% = 508 75.000.000 lei
101.1 „Acţionari sau asociaţi” 25.000.000 lei
„Casa în lei”
2511 50.000.000 lei
„Conturi curente”
c. se înregistrează capitalizarea băncii (capital subscris vărsat):
% = 5012 75.000.000 lei
5011 „Capital subscris vărsat” 50.000.000 lei
„Capital subscris nevărsat”
5111
„Prime de emisiune sau de 25.000.000 lei
aport”
3. Contabilitatea rezervelor de capital
 Rezervele reprezintă o componentă distinctă şi relativ importantă a capitalurilor

proprii, constituindu-se din profitul brut şi din cel net, după caz, din primele de capital
Definiţie
şi din diferenţe din reevaluarea imobilizărilor corporale. Pentru evidenţierea rezervelor
de capital, instituţiile de credit folosesc următoarele conturi:
512 - Rezerve legale
5121 - Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului
pe profit
5122 - Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe
profit
513 - Rezerve statutare sau contractuale
34
514 - Rezerve pentru riscuri bancare

5141 - Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte
de deducerea impozitului pe profit
5142 - Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după
deducerea impozitului pe profit
5143 - Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale
516 - Rezerve din reevaluare
5161 - Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative
5169 - Alte rezerve din reevaluări
517 - Rezerve specifice organizaţiilor cooperatiste de credit
5171 - Rezerva de întrajutorare
5172 - Rezerva mutuală de garantare
51721 - Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale
determinat înainte de deducerea impozitului pe profit
51722 - Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizaţiile cooperativelor
de credit afiliate
519 - Alte rezerve
Conturi de rezerve au funcţia contabilă de pasiv şi se creditează prin debitul

contului 592 „Repartizarea profitului”, cu cota din profitul brut trecută la rezerva legală
(512) şi cu profitul net trecut la celelalte categorii de rezerve. Se mai creditează prin
581 „Rezultatul reportat”, cu profitul net din anii anteriori trecut la rezerve.
Conturile de rezerve se debitează cu operaţiunile de utilizare a acestora prin
contul 501, pentru rezervele care conform legii se vor capitaliza, şi prin conturile 581
„Rezultatul reportat” şi 591 „Profit şi pierdere”, pentru rezervele folosite la acoperirea

pierderilor.
Constituirea şi în anumită măsură utilizarea rezervelor prezintă aspecte
particulare, de la o categorie la alta de rezerve, care după natura lor sunt: Inregistrări
1 legale, ce se constituie anual obligatoriu din profitul băncii în cota de 5%, până contabile
la maxim 20% sau 25% din capitalul social, după cum banca dispune de capital
românesc sau capital mixt român şi străin;
Deşi legislaţia în vigoare nu conţine precizări referitoare la destinaţiile acestei
rezerve, în practică, aceasta se utilizează, în principal, pentru acoperirea eventualelor
pierderi din activitatea bancară.
Rezerva legală se constituie anual conform legii prin includerea pe cheltuieli şi
se evidenţiază în contabilitatea băncii astfel:
681 = 512
"Cheltuieli cu constituirea rezervelor legale" "Rezerve legale"
2 statutare, care se creează din profitul net al băncii şi se utilizează pentru

finanţarea introducerii unei tehnologii informaţionale avansate sau pentru
acoperirea unor pierderi viitoare care depăşesc rezervele legale.
Deci, rezerva statutară se constituie conform prevederilor din statutul societăţii
bancare şi se înregistrează în contabilitate în cadrul articolului contabil:
592 = 513
"Rezerve statutare"
35
"Repartizarea profitului"
3 rezerve pentru riscul de credit, care provin din profit, în funcţie de soldul
creditelor acordate existent la sfârşitul anului;
Prin urmare, rezerva generală pentru riscul de credit se constituie potrivit Legii
bancare din profitul brut în limita a 0.5 % din totalul creditelor acordate cât şi din
profitul net.
Scopul constituirii îl reprezintă eventualele credite care nu pot fi recuperate. În
contabilitatea băncii se efectuează înregistrarea:
682 = 514
"Cheltuieli cu constituirea rezervei generale "Rezerva generală pentru riscul de
pentru riscul de credit" credite"
4 rezerve din reevaluarea legală a activelor corporale, reprezentând soldul
diferenţelor între valoarea actuală (mai mare) şi valoarea înregistrată în
contabilitate a elementelor de activ (mai mică) supuse reevaluării în condiţiile
legii.
5 alte rezerve unde se includ atât sumele care, pe baza hotărârii adunării generale
a acţionarilor, se repartizează din profitul net, cât şi cele provenite din prime
de capital şi diferenţe din reevaluarea imobilizărilor corporale şi financiare şi
din alte surse. Totodată se au în vedere diferenţele în plus de curs valutar
stabilite între momentul subscrierii şi data vărsării capitalului social în valută,
inclusiv pentru aportul în natură al acţionarilor (asociaţilor) străini şi pentru
disponibilităţile de la sfârşitul exerciţiului financiar reprezentând capital social
în valută
 Exemplu :
La o bancă comercială “X”, la sfârşitului exerciţiului financiar, în urma
obţinerii unui profit brut de 20.000.000lei A.G.A. hotărăşte astfel:
• 15% din profitul brut să se repartizeze pentru constituirea rezervelor
legale;
• 300.000 din profitul net să se repartizeze pentru constituirea altor
rezerve;
• 500.000 miliarde să se repartizeze pentru rezerve statutare;
• 150.000 miliarde pentru rezerva generală pentru risc de credit.
A.G.A. cu acordul obţinut de la B.N.R. a hotărât majorarea capitalului social
prin încorporarea rezervelor legale, statutare şi alte rezerve.
Rezolvare:
1) Se înregistrează constituirea rezervelor legale pe seama profitului:
592 = 512 3.000.000
2) Se înregistrează constituirea rezervelor statutare pe seama profitului:
36
592 = 513 500.000
3) Se înregistrează constituirea altor rezerve pe seama profitului:
592 = 519 300.000

4) Se înregistrează constituirea rezervelor generale pentru risc de credit pe seama
profitului:
592 = 514 150.000
5) Se înregistrează încorporarea rezervelor în capitalul social:
% = 5012 3.800.000
512 3.000.000
513 500.000
519 300.000
La o bancară comercială, în luna noiembrie a.c., ca urmare a reevaluării clădirii

a crescut valoarea acesteia de la 400.000 lei la 450.000 lei. Înregistrarea contabilă se
prezintă astfel:
1) Se înregistrează majorarea valorii clădirii ca urmare a reevalorii rezultate din

procesul verbal de reevaluare:
4422 = 5169 50.000
4. Contabilitatea datoriilor subordonate
Datoriile subordonate reprezintă împrumuturi primite de bănci pe baza titlurilor

de credit care se constituie în capitalul suplimentar al instituţiilor de credit la un

Definiţie
moment dat.
La rândul lor titlurile de credit sunt documente a căror posesie este necesară
atât pentru a se putea exercita dreptul ce derivă dintr-o operaţie de credit pe care o
constată, cât şi pentru a putea fi investit cu acest drept oricare alt dobânditor al lui.
“Titlurile de credit sunt înscrisuri care nu au valoare proprie. Ele sunt
concomitent simbol al banilor şi document de expresie a relaţiilor de credit, respectiv
relaţii dintre debitori şi creditori“1.
Împrumuturile care stau la baza datoriilor subordonate sunt de mai multe feluri
şi le putem grupa astfel:

Clasificare
1 împrumuturi primite pe baza emisiunilor de titluri sau împrumuturi
subordonate, la termen sau pe durată nedeterminată, a căror rambursare, în caz de
lichidare a băncii, nu este posibilă decât după plata celorlalţi creanţieri;
2 împrumuturi primite de la bancă pe baza titlurilor emise, destinate a fi
capitalizate, respectiv fonduri care în baza unei convenţii sau a unui acord particular
sunt destinate să finanţeze o viitoare mărire de capital hotărâtă de Adunarea Generală
a Acţionarilor sau a asociaţilor.
De exemplu, obligaţiunile rambursabile în acţiuni, atunci când fondurile
37
obţinute de bancă sunt destinate să fie capitalizate la o anumită dată, iar împrumutătorii
nu pot cere restituirea acestora;
3 împrumuturi obţinute de bancă pe baza titlurilor participative emise, care
prezintă, în general următoarele caracteristici:
- nu sunt rambursabile de către banca emitentă înainte de 7 ani;
- sunt remunerate printr-o parte fixă şi o parte variabilă;
- posesorii au aceleaşi drepturi ca posesorii de obligaţiuni, dar nu dispun
de nici un drept de vot, de nici un drept la repartizare a rezervelor şi nici
de drepturi cu caracter de beneficiu în caz de lichidare a băncii.
4 împrumuturile participative sau de ultim rang, se caracterizează prin faptul
că nu sunt rambursate decât după satisfacerea completă a celorlalţi creanţieri
privigeliaţi sau chirografari, în caz de lichidare a băncii. În caz de redresare judiciară,
rambursarea acestor împrumuturi şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt suspendate pe
toată perioada planului de redresare, iar atunci când împrumutul participativ face
obiectul unei convenţii, rambursarea acestuia şi plata remuneraţiilor prevăzute sunt
suspendate pe toată perioada necesară realizării angajamentelor luate de bancă faţă de
creanţieri în momentul încheierii convenţiei respective. În plus, împrumuturile
participative sunt primite, în general, pe termen lung, iar remuneraţiile aferente cuprind
o parte fixă şi, eventual, o parte variabilă.
Dobânda fixă a împrumutului poate fi majorată, în condiţiile determinate de
contractul de împrumut, cu o parte variabilă sub forma unei clauze de participare la
profitul net al băncii împrumutate;
2 împrumuturi primite de bancă, nereprezentate printr-un titlu, au, în general,
următoarele caracteristici:
- împrumutătorii au acceptat ca drepturile lor să fie neprioritare faţă de cele ale
altor creanţieri ai băncii;
- au fixată, de la origine, o dată de rambursare;
- comportă o remuneraţie fixă.
3 sume reprezentând depozitele băneşti puse la dispoziţia băncii de către
persoanele fizice, acţionari sau asociaţi, cu condiţia ca aceste sume să fie încorporate
în capital într-un interval de timp de maxim 5 ani de la data constituirii depozitelor şi
ca ele să rămână indisponibile până la încorporarea în capitalul băncii;
4 împrumuturi primite de bancă pe baza titlurilor emise, care prezintă
următoarele caracteristici: durată nedeterminată; remunerare permanentă; rambursarea
la iniţiativa băncii emitente; în caz de lichidare a băncii, rambursarea nu este posibilă
decât după satisfacerea celorlalţi creanţieri; plata dobânzii anuale poate fi amânată cu
unul sau mai mulţi ani, în cazul absenţei profiturilor distribuibile;
5 sume din avansurile efectuate de acţionari sau asociaţi (avansuri de
echilibru), reprezentând banii puşi la dispoziţia băncii de acţionari, care nu sunt
purtătoare de dobânzi şi nu au fixată nici o scadenţă de rambursare.
Contabilitatea datoriilor subordonate (inclusiv a dobânzilor) se conduce cu
ajutorul următoarelor conturi:
531 - Datorii subordonate la termen
5311 - Titluri subordonate la termen
5312 - Împrumuturi subordonate la termen
532 - Datorii subordonate pe durată nedeterminată
5321 - Titluri subordonate pe durată nedeterminată
5322 - Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată
38
537 - Datorii ataşate
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv şi se creditează cu împrumuturile

obţinute în corespondenţă cu :
-3556 „Alţi debitori diverşi” pentru sumele subscrise;
-3742 „Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix”, în cazul
împrumuturilor din emisiune de titluri cu primă de rambursare.
Se debitează prin:
-3566 „Alţi creditori diverşi” cu valoarea împrumuturilor nerambursate la
termen;
-5012 „ Capital subscris vărsat” cu valoarea împrumuturilor convertite în
acţiuni;
-379 „ Alte conturi de regularizare” cu valoarea împrumuturilor rambursate
anticipat.
În contul 537 se înregistrează dobânzile datorate, calculate şi neajunse la
scadenţă în corespondenţă cu cu debitul conturilor 6051 ”Cheltuieli privind datoriile
subordonate la termen”; 6052” Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată
nedeterminată”. Contul 537 se debitează (o dată cu răscumpărarea titlurilor de credit)
când se achită dobânda în numerar (prin 101) sau virament (2511 sau 111).
Exemplu :
O instituţie de credit are înregistrate datorii subordonate în valoare de 40 
milioane lei din care 25 milioane reprezintă datorii subordonate pe termen de 5 ani, iar
15 milioane lei, reprezintă datorii subordonate pe durată nedeterminată. Deoarece
banca nu are posibilitatea să-şi achite datoriile respective faţă de instituţiile financiare,
recurge la emiterea a 40.000 acţiuni în contul datoriilor subordonate pe care le
distribuie către creditori. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 1.000 lei, iar
creditorii au fost de acord asupra acestui mod de stingere a obligaţiilor.
1) Se înregistrează primirea împrumiturilor (datorii subordonate la termen şi pe durată

nedeterminată):
1111 = % 40.000.000
531 25.000.000
532 15.000.000
2) Se înregistrează încorporarea datoriilor subordonate în capitalul social:
% = 5012 40.000.000
531 25.000.000
532 15.000.000
5. Contabiltatea provizioanelor de capital
În contabiltatea operaţiunilor de capital ale băncii se oglindeşte şi constituirea

provizioanelor, ca o necesitate firească determinată de influenţa nefastă a inflaţiei
asupra capitalului bancar.
Provizioanele se constituie ca urmare a desfăşurării creaţiei monetare şi
39
efectuării serviciilor bancare, fiind determinate în principal de următoarele situaţii:

- existenţa în cadrul patrimoniului băncii a unor elemente care sunt supuse
riscurilor şi deprecierilor;
- provizionul se formează în anul curent pentru posibile situaţii de depreciere
care apar în anul următor şi care necesită consumarea lui;
- provizioanele folosite se includ într-un cont de venituri care reflectă natura
provizionului;
-provizioanele nefolosite se includ pe contul de venituri, corespunzător naturii
provizionului, operaţie numită anularea provizionului.
Contabilitatea bancară clasifică provizioanele după natura lor, respectiv după
locul pe care îl ocupă conturile de provizioane în cadrul înregistrărilor privind
operaţiunile bancare, după conţinutul economic, iar în cadrul conturilor de capitaluri
se regăsesc: provizioane pentru riscuri şi cheltuieli şi provizioane reglementate.
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli se constituie, de regulă, la sfârşitul
exerciţiului financiar-bancar, pentru acele elemente de patrimoniu a căror realizare sau
plată este incertă ori pentru care devine exigibilă în perioada următoare, cum sunt:
-acoperirea riscurilor de executare a angajamentelor prin semnătură (garanţii,
avaluri şi alte angajamente);
-facilităţi acordate personalului, potrivit normelor bancare în viguare;
-pentru alte operaţiuni (reparaţii capitale, penalităţi, etc.).
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli ocazionează utilizarea
următoarelor conturi:
551 - Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
552 - Provizioane pentru facilităţi acordate personalului
553 - Provizioane pentru riscuri de ţară
554 - Provizioane pentru restructurare
555 - Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare
legate de acestea
556 - Provizioane pentru impozite
559 - Alte provizioane
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv şi se creditează prin debitul

conturilor de cheltuieli, în funcţie de natura provizionului constituit.
Conturile de provizioane se debitează cu prilejul unor anulări sau diminuări a
acestora în corespondenţă cu cele de venituri.
Veniturile din provizioane nu angajează operaţii de încasare, iar constituirea lor
se realizează cu prilejul inventarieri anuale, prin diminuarea sau anularea, după caz, a
provizioanelor constituite în exerciţiul anterior şi pentru care nu se mai justifică
menţinerea lor ca urmare a faptului că nu mai au obiect, s-a realizat riscul pentru care
au fost constituite sau cheltuielile care le-au generat devin exigibile.
De asemenea, în ceea ce priveşte veniturile din provizioane se menţionează că
sunt deductibile fiscal, scăzându-se din baza de impozitare, în situaţia în care această
facilitate n-a fost acordată anterior pentru cheltuielile pe seama cărora au fost
constituite provizioanele anulate sau diminuate.
Prin urmare provizioanele pentru riscuri se constituie drept surse, asimilate
celor proprii de pasiv.
Se creditează la constituirea provizioanelor pentru riscuri în corespondenţă cu
debitul conturilor de cheltuieli, după natura lor: "Cheltuieli cu provizioane pentru
40
riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură" (6651) "Cheltuieli cu

provizioane pentru facilităţi acordate personalului" (6652), "Cheltuieli cu provizioane
pentru risc de ţară" (6653), "Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri şi cheltuieli"
(6657).
Se debitează cu diminuarea provizioanelor sau anularea lor în corespondenţă cu
creditul conturilor de venituri corespunzător activităţii şi naturii cheltuielilor care le-au
generat şi anume: "Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a
angajamentelor prin semnătură" (7651), "Venituri din provizioane pentru facilităţi
acordate personalului " (7652), "Venituri din provizioane pentru risc de ţară" (7653),
"Venituri din alte provizioane" (7657).
Soldul creditor reprezintă provizioane pentru riscuri neutilizate.
În exerciţiu financiar următor celui în care s-au constituit provizioanele,
previziunile cu privire la apariţia riscului de pierderi şi cheltuieli pot să se concretizeze
astfel:
1 riscul nu a apărut - caz în care provizioanele constituite anterior se anulează
prin preluarea lor la venituri cu întreaga sumă previzionată;
2 riscul a apărut - există deci cheltuieli care trebuie decontate şi care pot fi mai
mari sau mai mici decât mărimea provizioanelor constituite anterior;
În acest din urmă caz se procedează astfel:
- apariţia riscului sau a cheltuielilor previzibile de natura celor protejate prin
provizioane se înregistrează în contabilitatea bancară ca orice cheltuială, respectându-
se conţinutul lor economic, debitând conturile din grupele 60-66- pentru cheltuieli
curente şi 67 - pentru cheltuieli excepţionale în corespondenţă cu creditul conturilor
care arată natura elementelor consumate, felul plăţilor etc.;
- concomitent, pentru a nu afecta rezultatul curent al exerciţiului, se utilizează
provizioanele constituite prin reluarea lor la venituri şi astfel se contrabalansează, la
nivelul contulului de rezultate "Profit sau pierdere" (591), cheltuielile devenite
exigibile.
Exemplu:
Se constituie provizioane pentru riscuri astfel:

- riscuri angajate prin semnătură - 10 milioane lei
- facilităţi acordate personalului - 20 milioane lei
- riscuri de ţară - 30 milioane lei
- alte provizioane - 5 milioane lei
Înregistrarea lor în contabilitatea bancară se realizează astfel:
6651 = 551 10.000.000 lei

"Cheltuieli cu provizioane pentru "Provizioane pentru
riscul de executare a riscuri de executare a
angajamentelor prin semnătură" angajamentelor prin
semnătură"
6652 = 552 20.000.000 lei

facilităţi acordate personalului" facilităţi acordate
personalului"
41
6653 = 553 30.000.000lei

risc de ţară" risc de ţară"
6657 = 559 5.000.000lei

"Cheltuieli cu provizioane pentru „Alte provizioane”
alte riscuri şi cheltuieli”
Atunci când provizioanele se anulează sau se diminuează, în contabilitate se

constituie venituri aferente, astfel:
551 = 7651 10.000.000lei
"Provizioane pentru riscuri „Venituri din
de executare a angajamentelor provizioane pentru
prin semnătură" riscuri de executare a
angajamentelor prin
semnătură”
552 = 7652 20.000.000lei

"Provizioane pentru facilităţi „Venituri din
acordate personalului" provizioane pentru
facilităţi acordate
personalului”
553 = 7653 30.000.000lei

"Provizioane pentru risc de ţară" „Venituri din
provizioane pentru risc
de ţară”
559 = 7657 5.000.000lei

„Alte provizioane” „Venituri din
provizioane pentru alte
riscuri şi cheltuieli”
Deşi, aparent simplu sub aspectul contabilizării, mecanismul de funcţionare şi

implicaţiile financiare, fiscale şi economice generale ale provizioanelor sunt deosebit
de complexe, antrenând şi probând în acelaşi timp talentul managerial, spiritul de
previziune şi estimare, prudenţa în acţiune etc.
Prin introducerea sistemului de "protecţie" prin provizioane se poate manifesta
tendinţa de supraestimare a acestora având ca efect diminuarea impozitului pe profit,
dar aceasta nu poate fi considerată decât o amânare la plată a impozitului, deoarece
odată cu expirarea perioadei pentru care s-a constituit sau se constată nejustificată
crearea lor, efectele pe care le antrenează, prin plata impozitului de venit "scadent" dar
la un nivel considerabil majorat pot dezechilibra activitatea băncii, afectându-i
capacitatea de plată.
În concluzie se poate spune că orice provizion trebuie constituit cu
discernământ şi trebuie "ajustat" la fiecare exerciţiu financiar sau anulat când devine
42
fără obiect.

1. Cum se defineste capitalul bancar? Timp estimat
15 min.
......................................................................................................................
2. Cum se evidenţiază primele de capital?
......................................................................................................................
3. Ce sunt rezevele de capital şi cum se
inregistrează?......................................
4. Cum se evidenţiază datoriile subordonate şi provizioanelor de capital ?
......................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind capitalul instituţiilor de credit

2. Studiul privind rezervele de capital şi provizioanele evidenţiate de instituţiile
de credit
43
TEMA 3
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE
Conţinut:
1. Particularităţile trezoreriei bancare
2. Contabilitatea operaţiunilor de numerar şi prin virament
3. Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune, a valorilor de
recuperat şi a altor sume datorate
4. Contabilitatea operaţiunilor în curs de rezolvare
5. Contabilitatea creanţelor interbancare restante şi îndoielnice
6. Contabilitatea decontărilor intrabancare
Rezumat: Trezoreria unei bănci este influenţată în sens pozitiv sau negativ
de operaţiile de decontare ce reflectă transferul de fonduri bazat pe instrucţiunile de
plată ale clienţilor, fie brut, fie net prin intermediul cambiilor bancare şi care se
înregistrează în evidenţele băncilor aflate în relaţie de corespondent.
Instituţiile de credit au rolul de intermediar de plăţi pentru participanţii la
activitatea economică, furnizând lichidităţi ce permit sistemului de plăţi să funcţioneze
fără discontinuităţi.
Transferul – credit fie intra, fie interbancar, este “materie primă” pentru
numeroase formule de plată, programate din diponibil, în cadrul unui angajament
contractual. Fie între plătitor şi banca unde este titular de cont, ori un alt intermediar
pe care îl mandatează să dispună plăţi din contul bancar al plătitorului (standing
order). Fie între beneficiar şi banca unde plătitorul este titular de cont, pe baza
cotractului între plătitor şi beneficiar, care cuprinde o clauză specifică de plată din
iniţiativa beneficiarului (direct debit).
Transferurile debit se deosebesc de transferurile credit prin aceea că iniţierea
decontării se face de către beneficiar după autorizarea prealabilă de către plătitor.
Ordinul de transfer-debit implică o instrucţiune de a debita (a preleva), din debitul
contului debitorului deschis la banca plătitoare indicată de acesta.
Transferurile - debit sunt mai puţin riscante decât transferurile-credit într-un
mediu suficient de echipat cu intermediari financiari (în primul rând băncile) şi acolo
unde intervine o politică de limitare a tranzacţiilor cu numerar.
La instituţiile de credit, evidenţa contabilă a operaţiunilor bancare cu numerar
şi cu monedă de cont se efectuează, în principal, cu ajutorul următoarelor conturi: 101
„Casa”, 102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uri, 111 „Cont curent la BNR”, 112
„Împrumuturi de refinanţare de la BNR”, 131 „Depozite la bănci”, 132 „Depozitele
ale băncilor”, 141 „Credite acordate băncilor”, 142 „Împrumuturi primite de la
bănci”, 161 „Valori de recuperat”, 162 „Alte sume datorate”.
În cadrul instituţiei de credit mişcările masei monetare ce reprezintă decontări
intrabancare se înregistrează cu ajutorul contului 341 „Decontări intrabancare”.
Obiective:
Parcurgerea temei stabilite, dezvoltă cunoştinţe despre:
- definirea trezoreriei bancare
- evidenţa operaţiunilor de numerar şi prin virament valorilor primite sau date
în pensiune, a valorilor de recuperat şi a altor sume datorate, a operaţiunilor
în curs de rezolvare şi a creanţelor interbancare restante şi îndoielnice.
44
1. Particularităţile trezoreriei bancare
Trezoreria unei instituţii de credit cuprinde un ansamblu de operaţiuni cu privire

la administrarea masei monetare prin conturile de disponibilităţi ale băncii şi este
influenţată atât de activitatea proprie privind atragerea de disponibilităţi şi plasarea
acestora, sub forma de produse bancare, ca urmare a creaţiei monetare, cât şi de politica
BNR de protecţie a monedei naţionale şi de stabilitate a preţurilor.
Pentru evidenţierea acestor operaţiuni contabilitatea bancară foloseşte un
ansamblu de norme, convenţii, contracte, proceduri, instrumente specifice, procedee,
metode şi tehnici informaţionale.
Cu ajutorul tehnologiei informaţionale se operează şi înregistrează cererea şi
oferta de monedă sub formă de disponibilităţi, depozite, credite şi împrumuturi în lei
sau valută, la vedere, de la o zi la alta (overnight) până la un an (one year).
Operaţiunile privind trezoreria societăţilor bancare, care se înregistrează în
conturile bancare sunt grupate astfel: 
1 Disponibilităţilor în lei şi în valută, alte valori, aflate în casa de circulaţie, Operaţiuni privind
trezoreria
sau în casa administrativă, a instituţiilor de credit;
2 Disponibilităţilor în lei şi în valută aflate în conturi curente deschise la
Banca Naţională a României
3 Depozitelor interbancare
4 Creditelor şi împrumuturilor interbancare
5 Valorilor primite sau date în pensiune
6 Valorilor de recuperat şi alte sume datorate
7 Creanţelor restante şi îndoielnice
8 Provizioanelor pentru creanţe din operaţiuni interbancare.
Toate modificările patrimoniale determinate de operaţiunile de trezorerie şi
interbancare sunt înregistrate cu ajutorul conturilor deschise de bănci în cadrul propriu
de sistem informaţional, cât şi la BNR.
Pe baza disponibilităţilor din conturile curente se calculează, zilnic,
trezoreria băncii, care poate fi pozitivă sau negativă şi, după închiderea şedinţei de
compensare, este influenţată de decontările dintre unităţile operative.
Executarea operaţiilor de decontare presupune transferul de fonduri bazat pe
instrucţiunile de plată ale clienţilor, fie brut (instrucţiune cu instrucţiune), fie net prin
intermediul cambiilor bancare, între evidenţele unor bănci aflate în relaţie de
corespondent.
Decontările dintre instituţiile de credit sunt denumite decontări interbancare 
şi reprezintă plăţi fără numerar efectuate între unităţile bancare care nu aparţin aceleiaşi Decontări
interbancare
bănci. Instituţiile de credit au rolul de intermediar de plăţi pentru participanţii la
activitatea economică, furnizând lichidităţi ce permit sistemului de plăţi să funcţioneze
fără discontinuităţi. Trezoreria zilnică a unei bănci se stabileşte după înregistrarea
rezultatelor obţinute ca urmare a compensării obligaţiilor de plată şi închiderea
operaţiunilor de debit şi de credit a unităţilor operative.
Compensarea multilaterală este un sistem de lichidare a creanţelor prin
concentrarea tuturor datoriilor pentru toţi debitorii şi a tuturor creanţelor pentru toţi
creditorii, către un singur debitor şi creditor care, efectuând apoi diferenţa obţine pentru
fiecare din participanţi un singur sold debitor sau creditor, în funcţie de natura
operaţiunilor care au fost compensate.
45
Compensarea multilaterală a obligaţiilor de plată are loc în cadrul unui sistem

de decontare netă multilaterală prin intermediul unei terţe organizaţii, în general Casa
de compensaţii (TRANSFOND SA).
Casa de compensaţii reprezintă sediul central de procesare prin intermediul
căruia băncile convin să schimbe instrumentele de plată.
• Principalele instrumente cu care se realizează operaţiunile de trezorerie,
specifice procesului bancar, sunt: moneda chash (numerarul fizic), moneda de cont
(scripturală, electleiică), cecurile, biletele la ordin, cărţile de plată (cardurile) cambiile
şi ordinul de plată.
Decontarea tranzacţiilor bancare aferente pieţei monetare interbancare, pieţei
valutare interbancare, pieţei primare a titlurilor de stat, funcţionează în prezent ca un
sistem de decontare brută la sfârşitul zilei deoarece ordinele de plată sunt prelucrate
unul câte unul, pe tot parcursul zilei, iar decontarea finală are loc, pe bază brută, la
sfârşitul zilei.
Din punct de vedere al obligaţiilor juridice create, principalele tipuri de
instrumente utilizate în plăţile fără numerar sunt cele de debit şi cele de credit. Acest
criteriu juridic este cel mai puternic factor de influenţă asupra nivelului semantic de
natură economică al mesajului de plată. Conform caracteristicilor legale, instrucţiunea
de transfer de fonduri are ca semnificant central ordinul de transfer pe credit (credit
transfer) sau ordinul de transfer pe debit (debit transfer). În prezent se foloseşte
noţiunea de instrument de plată de credit sau instrument de plată de debit sau respectiv
transfer-credit şi transfer-debit.
Transferurile-credit presupun ca plătitorul să aibă iniţiativa de a da instrucţiuni
direct unui intermediar să transfere fonduri beneficiarului. Pentru ca o astfel de
instrucţiune să fie acceptată şi să poată străbate mediul intermediarilor bancari, ea
trebuie condiţionată sub forma ordinului de plată, care are drept secvenţă centrală de
instrucţiune de înscriere în creditul contului beneficiarului la banca sa.
Transferurile-credit se mai numesc şi operaţii de plăţi giro datorită faptului că
segmentarea transferului presupune mandatare succesivă (gir succesiv).
Plăţile şi încasările fără numerar, indiferent de valoare la sau de la bugetul de
stat şi bugetul asigurărilor sociale se fac în principal cu ordin de plată pe suport hârtie
pentru trezorerie.
Circuitul interbancar al transferului-credit este stabilit prin reglementări
speciale care iau în considerare valoarea ordinului de plată după cum urmează: ordinele
de plată de valori mici sunt prelucrate prin compensarea multilaterală, iar cele de valori
mari sunt prelucrate pe bază brută. Ambele proceduri asigură: decontarea tranzacţiilor
prin conturile curente ale societăţilor bancare (deschise la Banca Naţională a
României), efectuarea plăţilor în intervale de timp precis stabilite, informarea clienţilor
cu privire la timpul efectiv cerut pentru realizarea unui transfer credit.
Raporturile de intensă încredere pe care le presupun, în vederea acceptării,
instrumentele de debit, au făcut necesară uniformizarea principalelor tipuri cunoscute:
cambia şi biletul la ordin (deopotrivă instrumente de mobilizare a creanţelor, titluri de
credit şi de asemenea, instrumente de plată), precum şi cecul.
Pentru efectuarea operaţiunilor de compensare, fiecare societate bancară va fi
reprezentată de o singură unitate bancară şi va avea deschis un singur cont în fiecare
loc de desfăşurare a compensării din cadrul Băncii Naţionale a României, conform
principiului “un cont – o bancă”.
Practic, în fiecare zi lucrătoare instrumentele de plată sunt fizic (pachete de
46
documente) schimbate între bănci, aşa încât casa de compensaţii este un punct nodal al
acestei activităţi.
La sediul centralei TRANSFOND- Casa de compensaţie se centralizează datele
primite de la casele de compensaţii judeţene şi de la cea a municipiului Bucureşti pentru
stabilirea soldului final zilnic al fiecărei societăţi bancare rezultat în urma compensării
multilaterală.
În prezent, băncile (instituţiile de credit) pot introduce şi accepta în
compensarea multilaterală următoarele instrumente de plăţi pe suport hârtie, denumite
instrumente de plată compensabile: ordinul de plată; cecul barat; cambii şi bilete la
ordin.
Formularul de ordin de plată pe suport hârtie acceptat în compensare poate fi:
completat manual sau prin dactilografiere; editat şi completat pe calculator; transmis
în original sau sub formă de mesaj modem, telex sau telefax.
Pentru a fi acceptate în compensare, este obligatoriu ca ordinele de plată să
conţină şi să aibă completate toate elementele obligatorii de pe faţa şi verso-ul al
instrumentului “ordin de plată” prevăzute de reglementările în vigoare şi să poarte
semnătura autorizată şi ştampila în original a unităţii bancare iniţiatoare sau
prezentatoare.
Formularul de cec acceptat în compensare poate fi barat: prin pretipărire sau
manual, cu obligativitatea menţionării de către unitatea bancară iniţiatoare a locului
compensării.
Pentru a fi acceptat în compensare, fiecare cec barat trebuie însoţit în mod
obligatoriu de un borderou de încasare a cecurilor care este completat de către
beneficiarul cecurilor. Borderoul de încasare trebuie să conţină următoarele elemente
obligatorii: numele sau denumirea beneficiarului; numărul contului beneficiarului;
denumirea unităţii bancare a beneficiarului; numărul şi seria cecului; numele sau
denumirea trăgătorului; numărul contului trăgătorului; denumirea unităţii bancare
trase; suma; semnătura unităţii bancare trase; data depunerii borderoului de încasare a
cecurilor la unitatea bancară a beneficiarului, confirmată prin ştampila de ghişeu a
acesteia; data remiterii cecului de către unitatea bancară prezentatoare, unităţii
primitoare în cadrul şedinţei de verificare a cecurilor.
Cambiile acceptate şi biletele la ordin depuse de posesorii (beneficiarii)
acestora la unităţile bancare pentru a fi încasate în cont vor fi introduse în compensarea
multilaterală a plăţilor interbancare pe suport hârtie.
Pentru a fi compensate, cambiile acceptate şi biletele la ordin trebuie să fie
însoţite de borderouri de încasare completate de către posesorii (beneficiarii) acestora.
Pot fi excluse din compensarea multilaterală, ca urmare a verificării lor în
şedinţa de compensare a unităţilor bancare primitoare (destinatare) la instrumentele de
plată aflate în situaţiile de mai jos:
a) Instrumentele de plată compensabile al căror conţinut şi/sau formă sunt
contrare prevederilor legii şi reglementărilor în vigoare şi/sau în care nu au fost
completate toate rubricile;
b) Instrumentele de plată compensabile care prezintă modificări sau adăugări
privind: suma plăţii; numele şi numărul contului plătitorului şi beneficiarului; numele
şi numărul contului unităţii bancare a plătitorului şi a unităţii bancare a beneficiarului;
data plăţii, în cazul ordinului de plată.
c) Instrumentele de plată compensabile care prezintă diferite condiţionări
privind efectuarea plăţii (dobânzi, penalizări )
47
d) Instrumentele de plată compensabile de debit (cecurile) care nu sunt însoţite

de borderouri de încasare a cecurilor.
 Dintre operaţiunile privind decontările interbancare se pot menţiona cele
efectuate de bănci la nivel judeţean şi la nivel interjudeţean.
Operaţii
Decontările interbancare între două bănci aflate în judeţe diferite pot îmbrăca
următoarele forme:
1) decontările interbancare prin transferul sumelor în conturile curente din
BNR în judeţul de destinaţie.
Operaţiunile bancare se evidenţiază astfel:
a) - banca plătitorului devine banca iniţiatoare. Ea primeşte documentele de
plată de la clientul său, întocmeşte avizul de creditare, pe care-l remite prin reţeaua
intrabancară băncii similare din judeţul de destinaţie ce aparţine aceleiaşi societăţi
bancare, înregistrând plata interbancară debitând contul clientului său şi creditând
contul de decontări intrabancare după:
2511 = 341
„Conturi curente” “Decontări intrabancare”
b) - unitatea bancară din judeţul de destinaţie, devenind unitate prezentatoare.
Va întocmi documentele de compensare pe care le va prezenta la Transfond S.A. din
propriul judeţ şi va face viramentele către banca de destinaţie, reflectându-se prin:
341 = 111
“Decontări intrabancare” „Cont curent la BNR”
unitate bancară judeţ de iniţiere
c) - banca de destinaţie primeşte documentele din compensare, înregistrează
creşterea disponibilităţilor la BNR, creditează contul curent al clientului, astfel:
111 = 2511
“Cont curent la BNR” „Conturi curente”
2) Decontări interbancare realizate prin transferul sumelor TRANSFOND S.A.

din judeţul în care s-a iniţiat operaţiunea.
Etapele operaţiunilor consemnate în contabilitatea bancară sunt:
a) societatea bancară iniţiatoare grupează documentele pe societăţi bancare
destinatare însoţite de dispoziţiile de plată centralizatoare pe care le remite la BNR din
judeţul în care s-a iniţiat operaţiunea.
b) BNR efectuează prin Transfond S.A. operaţiunile de decontare între
societăţile bancare şi expediază documentele societăţii bancare beneficiare din judeţul
în care s-a iniţiat operaţiunea.
c) sucursala societăţii bancare beneficiare din judeţul în care s-a iniţiat
operaţiunea grupează documentele pe societăţi beneficiare prin sistemul propriu de
decontare intrabancară, virează sumele în contul acestora şi remite documentele.
O instituţie de credit care trebuie să vireze o sumă cu ordin de plată unui
beneficiar cu cont deschis la altă bancă din alt judeţ va proceda astfel:
1) banca plătitorului este banca iniţiatoare şi prezentatoare ce va întocmi
documentele de compensare şi de viramente pe care le prezintă le casa de compensaţie,
efectuând înregistrarea:
2511 = 111
„Conturi curente” “Cont curent la BNR”
analitic/plătitor
2) unitatea bancară din judeţul de destinaţie devine bancă primitoare, adică
aceea care primeşte documentele de compensare pe care le remite prin reţeaua
48
intrabancară unităţii bancare destinatare, operaţiune reflectată prin:

111 = 341
“Cont curent la BNR” „Decontări intrabancare”
analitic/unitate de destinaţie
3) unitatea de destinaţie primind documentele din compensare prin reţeaua
intrabancară va credita contul beneficiarului şi va debita contul de decontare
intrabancară astfel:
341 = 2511
„Decontări intrabancare” “Conturi curente”
analitic/banca primitoare
1 Aplicaţie rezolvată 
A. Decontări între băncii diferite ce se află în acelaşi judeţ
În baza unui ordin de plată primit de la un client al său, o bancă comercială

trebuie să vireze o sumă de 56.000 LEI unui beneficiar cu cont deschis la o altă bancă
comercială din acelaşi judeţ.
Rezolvare:
• Banca plătitorului devine bancă iniţiatoare şi bancă prezentatoare la
Casa de Compensaţii. Pe baza documentelor primite prin Casa de Compensaţii, se va
înregistra plata interbancară:
2511 = 111 56.000 LEI
an. plătitor
• Banca beneficiarului este bancă destinatară, primind şi ea documentele

de compensare de la Casa de Compensaţie:
111 = 2511 56.000 LEI
an. beneficiar
B. Decontări la nivel interjudeţean:

B1. Decontări interbancare prin transferul sumelor prin BNR din judeţul de destinaţie:
2 Aplicaţiie rezolvată 
În baza unui ordin de plată, o bancă comercială trebuie să vireze o sumă de
60.000 LEI unui beneficiar cu cont la altă societate bancară din alt judeţ. Societatea
bancară plătitoare are sucursală în judeţul de destinaţie.
Rezolvare:
1. Banca plătitorului devine bancă iniţiatoare, primeşte documente de plată de

la clientul său şi întocmeşte avizul de creditare, pe care-l remite prin reţeaua
interbancară băncii similare din judeţul de destinaţie, care aparţine aceleiaşi
societăţi bancare, înregistrează plata intrabancară:
2511 = 341 60.000 LEI
49
an. plătitor an. unit. de destinaţie
2. Unitatea bancară din judeţul de destinaţie, devenind unitate prezentatoare va

întocmi documente de compensare, pe care le va prezenta la Casa de
Compensaţie din propriul judeţ şi va face viramentele către banca de destinaţie:
341 = 111 60.000 LEI
an. unit. de destinaţie
3. Banca de destinaţie primeşte documentele de compensare, înregistrează

creşterea disponibilităţilor bancare la BNR:
111 = 2511 60.000 LEI
an. beneficiar
B2. Decontări interbancare realizate prin transferul sumelor prin BNR din
judeţul în care s-a iniţiat operaţiunea.
 3 Aplicaţie rezolvată
O instituţie de credit trebuie să vireze 80.000 LEI conform ordinului de plată

unui beneficiar cu cont deschis la altă societate bancară din alt judeţ. Banca plătitoare
nu are sucursală în judeţul de destinaţie.
Rezolvare:
1. Banca plătitorului este banca iniţiatoare şi prezentatoare; va întocmi

documentele de compensare şi de viramente, pe care le prezintă la Casa de
Compensaţii:
2511 = 111 80.000 LEI
an. plătitor
2. Unitatea bancară din judeţul de destinaţie, aparţinând societăţii bancare

destinatare devine bancă primitoare, adică cea care primeşte documentele de
compensare pe care le remite, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare de destinaţie:
111 = 341 80.000 LEI
3. Unitatea de destinaţie, primeşte documentele de compensare prin reţeaua

intrabancară
341 = 2511 80.000 LEI
an. banca primitoare an. beneficiar
B3. Decontări interbancare prin transferul sumelor între societăţi bancare prin
sistemul de decontări al BNR-ului.
Aplicaţie rezolvată

4
Osocietate bancară trebuie să vireze 25.000 LEI pe baza unui ordin de plată
prezentat de un client al său, unui beneficiar cu cont la o societate bancară din alt judeţ.
Cele două societăţi bancare nu au sucursale în cele două judeţe.
50
Rezolvare:
1. Banca iniţiatoare primeşte documentele de la clientul său, pe care le remite

propriei centrale bancare:
2511 = 341 25.000 LEI
an. plătitor an. centrală
2. Centrala bancii iniţiatoare, care devine bancă prezentatoare, întocmeşte

documentele de compensare, iar pe baza documentelor de compensare se face
înregistrarea:
341 = 111 25.000 LEI
an. banca iniţiatoare
3. Centrala băncii de destinaţie, primind documentele de compensare, în calitate

de bancă primitoare va face înregistrarea:
111 = 341 25.000 LEI
4. Banca de destinaţie, primind documentele de compensare, de la propria

centrală, va credita contul beneficiarului:
341 = 2511 25.000 LEI
an. centrală an. beneficiar
2. Contabilitatea operaţiunilor de numerar şi prin virament
La instituţiile de credit, evidenţa contabilă a operaţiunilor bancare cu numerar

şi cu monedă de cont se efectuează, în principal, cu ajutorul următoarelor conturi: 101
„Casa”, 102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uri, 111 „Cont curent la BNR”, 112
„Împrumuturi de refinanţare de la BNR”, 131 „Depozite la bănci”, 132 „Depozitele ale
băncilor”, 141 „Credite acordate băncilor”, 142 „Împrumuturi primite de la bănci”, 161
„Valori de recuperat”, 162 „Alte sume datorate”.
• Conturilor de depozit precum şi celor de împrumut sau de acordare
de credite interbancare li se alătură conturile de datorii şi creanţe ataşate.
• Pentru înregistrarea cecurilor de călătorie şi a altor valori bancare
se foloseşte contul 109 „Alte valori”.
• Dintre principalele conturi care reflectă operaţiunile de încasări şi
plăţi cu numerar şi prin virament se pot exemplifica:
•
1 Contul 101 „Casa”
Cu ajutorul acestui cont se înregistrează numerarul aflat în casieria băncii

(bancnote şi monede care au curs legal), precum şi mişcarea acestuia ca urmare a
încasărilor şi plăţilor efectuate. Numerarul expediat prin intermediul societăţilor de
transport, rămân înregistrate în contul 101„Casa” până în momentul transferului
51
proprietăţii efective a fondurilor, independent de modalităţile folosite pentru transferul

acestor fonduri.
Este un cont cu funcţia contabilă de activ. Se debitează în corespondenţă cu
conturile care arată sursa încasărilor prin casieria băncii şi anume conturile din clasa 2,
din clasa 3 şi din clasa 7.
În debitul contului (rulajul debitor) se reflectă o serie de operaţiuni care se pot
grupa astfel:
a) depuneri de numerar în contul curent şi în conturi de depozite bancare: sumele
depuse în numerar de către acţionari sau asociaţi, persoane fizice, ca aport la capitalul
social ; sumele încasate în numerar reprezentând depuneri în conturile curente şi cele
de depozit ale titularilor; sumele încasate în numerar reprezentând vânzări de certificate
de depozit şi depuneri pe carnete şi librete de economii; alimentările cu numerar
efectuate de la Banca Naţională a României sau de la subunităţile aceleiaşi bănci;
a) depuneri de numerar în contul curent şi în conturi de depozite bancare:
sumele depuse în numerar de către acţionari sau asociaţi, persoane fizice, ca aport la
capitalul social ; sumele încasate în numerar reprezentând depuneri în conturile
curente şi cele de depozit ale titularilor; sumele încasate în numerar reprezentând
vânzări de certificate de depozit şi depuneri pe carnete şi librete de economii;
alimentările cu numerar efectuate de la Banca Naţională a României sau de la
subunităţile aceleiaşi bănci;
b) restituiri de avansuri şi alte încasări efectuate prin casa administrativă a
instituţiilor de credit: sumele încasate în numerar reprezentând restituiri de avansuri
spre decontare; sumele încasate în numerar de la diverşi debitori, reprezentând dobânzi;
sumele încasate în numerar de la diverşi creditori, plusurile de casă constatate, precum
şi sume încasate necuvenit; sumele încasate în numerar reprezentând venituri diverse
de exploatare bancară; sumele încasate în numerar din vânzarea bunurilor rezultate din
dezmembrarea unor imobilizări; încasări în numerar reprezentând taxa pe valoarea
adăugată înscrisă în facturile emise către clienţi sau în alte documente legale, aferentă
vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări; sumele încasate
în numerar reprezentând venituri privind mijloace de plată, comisioane încasate în
numerar din activităţi de asistenţă şi de consultanţă;
c) alte încasări din operaţiuni financiar-bancare: sumele încasate în numerar
reprezentând alte venituri din prestaţii de servicii financiare; încasări în numerar
reprezentând venituri excepţionale din operaţiuni de gestiune; sumele încasate în
numerar reprezentând alte venituri excepţionale; sumele încasate în numerar
reprezentând venituri din recuperări de creanţe amortizate; sumele încasate în numerar
reprezentând venituri diverse de exploatare; sumele încasate în numerar reprezentând
venituri din cesiunea imobilizărilor financiare; sumele încasate în numerar din
operaţiuni de schimb valutar şi cu cecuri de călătorie; alte sume încasate în devize
reprezentând creanţe; contravaloarea în lei reprezentând vânzări de devize şi de cecuri
de călătorie în devize ; comisioane încasate în numerar pentru cecuri de călătorie şi
servicii de schimb şi arbitraj ; comisioane încasate în numerar privind operaţiuni cu
clientela şi operaţiuni cu titluri; sumele încasate în numerar reprezentând împrumuturi
pe baza obligaţiunilor emise; sumele încasate în numerar de la diverşi debitori; sumele
încasate în numerar reprezentând creanţe asupra personalului; sumele încasate în
numerar aferente creanţelor şi dobânzilor restante şi îndoielnice; sumele încasate din
vânzarea cecurilor de călătorie; chiriile încasate în numerar, aferente operaţiunilor de
locaţie simplă.
52
În rulajul creditor al contului 101 „Casa” se înregistrează ieşirile de numerar,

iar operaţiunile respective se pot grupa astfel:
a) sume plătite în numerar pentru depozite şi alte convenţii bancare: sumele
plătite în numerar acţionarilor sau asociaţilor, persoane fizice, la răscumpărarea
acţiunilor proprii, în vederea reducerii capitalului social, potrivit legii; sumele plătite
în numerar titularilor de conturi; dobânzi plătite, în numerar, la depozite constituite;
sumele plătite în numerar furnizorilor şi creditorilor diverşi, precum şi cele achitate
colaboratorilor; sumele plătite în numerar privind certificatele de depozit, carnetele şi
libretele de economii; dobânzi plătite, în numerar, pentru certificatele de depozit,
carnetele şi libretele de economii;
b) avansuri acordate şi alte plăţi din operaţiuni proprii instituţiilor de credit:
depuneri în numerar la Banca Naţională a României sau alimentarea cu numerar a altor
subunităţi ale băncii; sumele eliberate în numerar personalului băncii, reprezentând
avansuri spre decontare; sumele plătite în numerar creditorilor diverşi reprezentând
dobânzi; sumele plătite în numerar asociaţilor reprezentând avansuri acordate acestora;
sumele în numerar plătite necuvenit, minusuri de numerar, precum şi alte sume
reprezentând debite imputate terţilor sau personalului; sumele plătite în numerar
reprezentând cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi, cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate, precum şi diverse cheltuieli de exploatare; sumele
plătite în numerar personalului reprezentând: remuneraţii, ajutoare materiale,
participare la profit, precum şi alte datorii în legatură cu personalul ; sumele achitate
terţilor, reprezentând reţineri sau popriri de la salariaţi; dividende plătite în numerar
acţionarilor sau asociaţilor, persoane fizice; sumele plătite în numerar reprezentând
cheltuieli exceptionale privind operaţiuni de gestiune;
c) Alte plăţi efectuate cu numerar pentru operaţiuni financiar-bancare: sumele
plătite în numerar reprezentând cheltuieli cu mijloace de plată; sumele plătite în
numerar privind operaţiuni de schimb valutar; alte sume plătite în devize reprezentând
datorii; sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli cu prestaţiile de servicii
financiare ; contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de devize şi cecuri de
călătorie în devize ; sumele plătite în numerar reprezentând preţul de răscumparare al
acţiunilor proprii; sumele plătite în numerar pentru cecurile de călătorie cumpărate;
rambursarea împrumuturilor primite pe baza titlurilor de creanţe negociabile emise de
bancă şi plata dobânzilor aferente; rambursarea împrumuturilor primite pe baza
obligaţiunilor emise de bancă şi plata dobânzilor aferente; rambursarea împrumuturilor
primite pe baza titlurilor emise de bancă şi plata dobânzilor aferente ; sumele plătite în
numerar clientelei reprezentând comisioane; sumele plătite în numerar reprezentând
alte cheltuieli care privesc activitatea de exploatare bancară; sumele plătite în numerar
reprezentând cheltuielile ocazionate de înfinţarea şi extinderea activităţii băncii;
sumele plătite în numerar reprezentând valoarea materialelor, obiectelor de inventar,
valorilor din alte metale şi pietre preţioase, achiziţionate; sumele plătite în numerar
reprezentând valoarea altor stocuri şi asimilate, achiziţionate; sumele utilizate pentru
alimentarea cu numerar a ghişeelor automate de bancă; sumele plătite în numerar
reprezentând contravaloarea cheltuielilor înregistrate în avans; valoarea titlurilor emise
de bancă, răscumpărate sau rambursate anticipat; sumele plătite în numerar
reprezentând alte cheltuieli de repartizat; rambursarea împrumuturilor primite
reprezentând datorii subordonate la termen şi pe durată nedeterminată; dobânzi plătite
în numerar, aferente datoriilor subordonate la termen şi pe durată nedeterminată;
sumele plătite în numerar reprezentând alte cheltuieli exceptionale.
53
Soldul contului reprezintă numerarul existent în casieria băncii.

Sintetizând cele prezentate se constată că operaţiunile de casă pot fi grupate în
trei categorii:
a) operaţiuni de casă care privesc încasările în lei şi în valută efectuate pentru
persoane fizice, societăţi comerciale, ş.a.
b) operaţiuni de casă care privesc alimentarea cu numerar, redistribuirea şi
depunerea excedentului de casă în conturi la BNR.
c) operaţiuni de casă administrativă ce privesc operaţiunile interne ale băncii,
cum sunt: plăţile salariale, avansul spre decontare şi plăţi diverse de interes
administrativ, (încasări şi plăţi în lei şi valută) ş.a.
Organizarea evidenţei şi mişcării valorilor de casă este stabilită prin norme
speciale ale băncii.
2 Contul 111 „ Contul curent la BNR”
Acesta este un cont de activ şi se dezvoltă în mai multe analitice conform

normelor metodologice ale BNR. Reflectă disponibilităţile băneşti ale băncii aflate în
conturi la BNR, precum şi mişcarea acestora determinată de încasări şi plăţi.
În debitul contului se înregistrează: încasările directe şi viramentele primite de
la clientelă (inclusiv prin Casa de compensaţie-TRANSFOND), împrumuturile de la
BNR şi depozitele primite de la alte bănci, sumele reprezentând dobânzi şi comisioane
bancare, precum şi rambursări de sume din creditele acordate altor bănci.
În creditul contului se înregistrează: sumele în numerar ridicate de la BNR,
plăţile clienţilor (viramente prin TRANSFOND), rambursări de împrumuturi către
BNR şi alte bănci, dobânzi şi comisioane plătite şi orice alte plăţi efectuate prin contul
curent.
Conturile corespondente prin care se debitează sunt:
-101 „Casa”, cu sumele depuse în numerar la BNR;
-112 „Împrumuturi de refinanţare de la BNR”, cu împrumuturile de refinanţare;
-341 „Decontări intrabancare”, cu sumele încasate direct în contul 111 „Cont
curent la BNR”, care aparţin altor unităţi operative;
-7011 „Dobânzi de la BNR”, cu dobânzile încasate de la BNR pentru
disponibilul din contul curent;
Se creditează, în principal prin debitul conturilor :
-101 „Casa”,cu sumele ridicate în numerar de la BNR;
-341 „Decontări intrabancare”, în relaţiile cu sediile care aparţin bănci;
-142 „Împrumuturi primite de la bănci”, cu rambursările de credite;
- 6011 „Dobânzi la BNR”, cu dobânzile plătite pentru creditele de refinanţare;
- 6019 „Comisioane” cu comisioanele plătite pentru operaţiunile efectuate de
BNR.
Soldul contului este debitor şi reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în
contul curent la Banca Naţională a României.
Aplicaţii rezolvată
1. Se depune numerar de către un client în contul curent al acestuia, în valoare

de 300.000 LEI.
101 = 2511 300.000 LEI
2. Se constituie un depozit la termen prin depunere de numerar în valoare de
54
2.500.000 LEI.
101 = 2532 2.500.000 LEI
3. Se obţine numerar de la BNR în valoare de 1.700.000 LEI.

101 = 111 1.700.000 LEI
4. Se transferă numerar de la altă sucursală a băncii în valoare de 600.000 LEI.

101 = 341 600.000 LEI
5. Se retrage numerar din contul de către un client în valoare de 10.000 LEI.

2511 = 101 10.000 LEI
6. Se lichidează un depozit la vedere de 50.000 LEI.

2531 = 101 50.000 LEI
7. Societatea bancară plăteşte dobândă la un cont la vedere în valoare de 500

LEI.
2537 = 101 500 LEI
8. Se depun sume la BNR în sumă de 400.000 LEI.

111 = 101 400.000 LEI
9. Se teansferă numerar la altă subunitate a băncii în valoare de 29 miliarde lei.

341 = 101 200.000 LEI
3 Contul 109 „Alte valori”
Cu ajutorul acestui cont se înregistrează cecurile de călătorie în valută,

cumpărate şi neremise spre încasare, precum şi a altor valori.
Cecurile de călătorie sunt de mai multe feluri şi reprezintă instrumente de plată
sau de încasare emise de bănci pentru o sumă fixă în lei sau în valută.
De regulă, aceste cecuri servesc pentru plata serviciilor turistice sau pentru a fi
preschimbate în monedă locală în ţara în care se prezintă.
Contului 109 „Alte valori” este un cont de activ şi se debitează cu ocazia
cumpărării cecurilor de călătorie în corespondenţă cu contul 3721 « Poziţie de
schimb ».
Se creditează cu valoarea cecurilor remise emitenţilor pentru încasare prin
debitul contului 1611 „Valori de recuperat”.
Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor cumpărate şi neremise spre
încasare emitenţilor.
Momentele privind emiterea, înregistrarea şi încasarea unor cecuri de călătorie
se regăsesc reflectate în contabilitate prin înregistrările următoare:
 O societate bancară înregistrează emiterea unor cecuri de călătorie în valoare

nominală de 1000$
55
9981 = 999 1000$

„Contrapartida”
* Societatea bancară înregistrează darea în consignaţie unei alte societăţi bancare a
unor cecuri de călătorie pentru a fi vândute în valoare de 500$
a) Se înregistrează ieşirea din evidenţă a cecurilor emise de la banca emitentă

999 = 9981 500$
„Contrapartida”
b) Se înregistrează primirea cecurilor la bancă, în consignaţie

9981 = 999 500$
„Contrapartida”
* Vânzarea cecurilor de călătorie se înregistrează astfel:
a) în contabilitatea băncii care le ia în consignaţie

% = 2621 500$
101 „Alte sume 250$
„Casa” datorate” 250$
2511
b) în contabilitatea unităţii emitente
% = 1621 500$
101 „Alte sume datorate” 250$
„Casa” 250$
111
„Cont curent la BNR”
* Se înregistrează achitarea datoriilor pe baza cecurilor luate în consignaţie şi vândute

2621 = 111 500$
„Alte sume datorate” „Cont curent la BNR”
* Se înregistrează cumpărarea unui cec de călătorie de către unitatea bancară de la

posesorul cecului pentru a fi schimbat în monedă locală
109 = 3721 500$
„Alte valori” „Poziţie de schimb”
a) achitarea cecului cumpărat în valoare de 500$ cu un comision de 3%, cursul

dolarului fiind de 3,5 lei/dolar
3722 = % 1.702,5 LEI
„Contravaloarea 101 1.650,0 LEI
poziţiei de schimb” „Casa”
7085 52,5 LEI
„Venituri privind
mijloacele de plată”
56
b) remiterea cecului de călătorie cumpărat pentru a fi încasat când este utilizat

pentru achitarea furnizorilor
1611 = 109 500$
„Valori de recuperat” „Alte valori”
c) revânzarea cecului de călătorie unui partener străin, care îl achită din contul
de corespondent la o bancă românească
122 = 109 500$
„Conturi de corespondent ale „Alte valori”
băncilor(loro)”
* onorarea cecului de călătorie de către banca emitentă

1621 = 111 500$
„Alte sume datorate” „Cont curent la BNR”
* încasarea unui cec remis spre încasare la banca emitentă

111 = 1611 500$
„Cont curent la BNR” „Valori de recuperat”
Celelalte operaţiuni cu cecuri cunoscute din literatura de specialitate se

contabilizează cu ajutorul conturilor din clasa a doua şi a treia a planului de conturi
bancar.
3. Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune,

a valorilor de recuperat şi a altor sume datorate
Din punct de vedere al trezoreriei, operaţiunile de pensiune reprezintă credite

sau împrumuturi, garantate prin transferul temporar de proprietate asupra elementelor
de activ cedate.
Deci, operaţiunile de pensiune simplă reprezintă operaţiuni active sau pasive
garantate prin transferul temporar de proprietate asupra elementelor de activ cedate,
care nu fac obiectul unei livrări efective de titluri (efecte publice, valori mobiliare,
titluri de creanţă negociabile) sau de efecte de comerţ indiferent că sunt sau nu livrate.
Aceste categorii de operaţiuni se evidenţiază cu ajutorul conturilor din clasa a-I-a
(pentru operaţiunile interbancare) şi a conturilor din clasa a-II-a (pentru operaţiunile cu
clientela).
Contabilitatea valorilor primite sau date în pensiune se conduce cu ajutorul
conturilor 151 „Valori primite în pensiune” (cu funcţie contabilă de activ) şi 152
„Valori date în pensiune” (de pasiv) care se dezvoltă în conturi de gradul II, în funcţie
de durata pensiunii şi de felul dobânzii, de încasat sau datorate.
Cedentul (banca care primeşte împrumutul), menţine în activ elementele cedate,
iar preţul cesiunii se înregistrează în pasivul contului 152 „Valori date în pensiune”,
reprezentând datorii faţă de cesionar.
Cesionarul (banca care acordă creditul), evidenţiază aceeaşi sumă în activul
contului 151 „Valori primite în pensiune” reprezentând creanţă faţă de cedent. Dacă
cesionarul, la rândul său, redă în pensiune titlurile primite iniţial în pensiune, le
înregistrează în pasiv în contul “Valori date în pensiune ” cu suma încasată,
57
reprezentând datoria sa faţă de cesionar.
 Aplicaţii rezolvate
1. Pe baza valorilor primite în pensiune la termen, o bancă acordă credite în

valoare de 10.000 (LEI) lei. Dobânda calculată este de 100.000 lei (LEI). La scadenţă
se rambursează creditul.
-se înregistrează acordarea creditului:
1512 = 111 10.000 LEI
“Valori primite la termen în “Cont curent la BNR”
pensiune”
- se înregistrează dobânda cuvenită

1517 = 70152 100 LEI
“Creanţe ataşate ” “Dobânzi de la valorile
primite în pensiune la
termen”
-se înregistrează rambursarea creditului şi încasarea dobânzii
111 = % 10.100 LEI

“Cont curent la BNR” 1512 10.000 LEI
“Valori primite în
pensiune la termen”
1517 100 LEI
“Creanţe ataşate”
2. Se înregistrează acordarea de credite altor banci pe baza valorilor primite în

pensiune de pe o zii pe alta, în valoare de 300.000 LEI, cu o dobândă de 20% pe an.
Rezolvare:
1) Se înregistrează acordarea creditului:
1511 = 111 300.000 LEI
2) Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită:

1517 = 70151 60.000 LEI
3) Se înregistrează rambursarea creditului şi încasarea dobânzii:

111 = % 360.000 LEI
1511 300.000 LEI
15171 60.000 LEI
3. Societatea bancară “X” primeşte de la alte banci împrumuturi pe baza

valorilor date în pensiune de pe o zii pe alta, în valoare de 500.000 LEI, cu o dobândă
de 15% pe an.
58
Rezolvare:
1) Se înregistrează primirea împrumutului :
111 = 1521 500.000 LEI
2) Se înregistrează dobânda calculată, datorată:

60151 = 1527 75.000 LEI
3) Se înregistrează rambursarea împrumutului şi plata dobânzii:

% = 111 575.000 LEI
1521 500.000 LEI
1527 75.000 LEI
4. O societate bancară primeşte de la alte bănci împrumuturi în valoare de

100.000 LEI pe baza valorilor date în pensiune la termen, dobânda fiind de 7% pe an.
La scadenţă se rambursează împrumutul şi se plăteşte dobânda.
Rezolvare:
1) Se înregistrează primirea împrumutului :
111 = 1522 100.000 LEI
2) Se înregistrează dobânda calculată, datorată:

60152 = 1527 7.000 LEI
3) Se înregistrează rambursarea împrumutului şi plata dobânzii:

% = 111 107.000 LEI
1522 100.000 LEI
1527 7.000 LEI
4. Contabilitatea operaţiunilor în curs de rezolvare
În decontările interbancare se înregistrează diferite operaţiuni ce necesită un

anumit timp pentru a fi rezolvate în sensul de a accepta la plată sau a încasa o anumită
sumă în lei sau în devize. Aceste operaţiuni privesc:
- sume de recuperat de la alte bănci;
- cecurile de călătorie cumpărate remise spre încasare emitenţilor;
- creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor de
recuperat;
- sume datorate altor bănci, privind cecurile de călătorie emise, cecuri bancare
emise, precum şi sumele primite aflate în curs de clarificare;
- datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume
datorate.
Contabilitatea creanţelor diverse din operaţiuni interbancare se conduce cu
ajutorul contului 1611 „Valori de recuperat”, iar dobânzile calculate şi neajunse la
scadenţă cu ajutor contului 1617 „Creanţe ataşate”; 1621 "Alte sume datorate" şi 1627
"Datorii ataşate" care au următoarea funcţie contabilă :
59
Contul 1611 "Valori de recuperat" care este un cont de activ.

Se debitează prin creditul următoarelor conturi:
• 111, sau 121, sau 122, sau 2511 - cu sumele plătite de bancă şi care urmeaza să fie
recuperate.
• 3712 - cu sumele reprezentând cecuri, efecte de comert şi alte valori refuzate la
plată prin Casa de compensări înregistrate provizoriu în acest cont până la
recuperarea acestora de la alte bănci;
• 109 - cu valoarea cecurilor de călătorie cumpărate şi remise spre încasare
emitenţilor.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:
• 111, sau 121, sau 122 - cu sumele încasate de la alte bănci privind valorile de
recuperat;
• 1821 - cu sumele de recuperat de la alte bănci, devenite îndoielnice.
Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la alte bănci.
Contul 1617 "Creanţe ataşate" este un cont de activ.

• 70179 ce reflectă creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
valorilor de recuperat;
• 3721 ce reflectă creante din dobânzi în devize, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente valorilor de recuperat.
• 111, sau 121, sau 122 - cu dobânzi încasate aferente valorilor de recuperat;
• 1812, sau 1822 - cu dobânzi aferente valorilor de recuperat, devenite restante sau
îndoielnice.
Soldul contului reprezintă creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente valorilor de recuperat de la alte bănci.
Contul 1621 "Alte sume datorate" este un cont de pasiv.

• 111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 101, sau 341 - cu sumele datorate privind
cecurile de călătorie, cecurile, efectele de comerţ şi alte valori, precum şi alte
sume în curs de clarificare sau de regularizare cu alte bănci;
• 3721 - cu sumele datorate privind cecurile de călătorie emise în devize.
• 111, sau 121, sau 122 - cu sumele plătite altor bănci privind cecurile de călătorie,
cecurile, efectele de comerţ şi alte valori sau sume datorate.
Soldul contului reprezintă alte sume datorate altor bănci.
Contul 1627 "Datorii ataşate" este un cont de pasiv.
• 60179 -cu datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor
sume datorate;
• 3721 -cu datorii din dobânzi în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
valorilor de recuperat.
• 111, sau 121, sau 122 -cu dobânzile plătite aferente altor sume datorate.
Soldul contului reprezintă datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
60
aferente sumelor datorate altor bănci.
1. a) Se înregistrează valoarea unor credite reprezentând cecuri refuzate de

banca plătitoare prin casa de compensaţii, valoarea ce urmează a fi recuperată
este de 500.000 LEI:
1611 = 3712 500.000 LEI
“Valori de recuperat” “Valori primite la
încasare”
b) Se înregistrează cecurile refuzate la plată, care se vor încasa prin casa de

compensaţie
111 = 1611 500.000 LEI
“Cont curent la BNR” “Valori de recuperat”
b) Banca înregistrează dobânda de încasat la sumele de recuperat de 5% pe an:
1617 = 70179 25.000 LEI

“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din
dobânzi”
d) Încasarea dobânzii şi a sumei de recuperat:

111 = % 525.000 LEI
“Cont curent la BNR” 1611 500.000 LEI
„Valori de recuperat”
1617 25.000 LEI
„Creanţe ataşate”
2. a) Se înregistrează vânzarea unor cecuri de călătorie emise de bănci în

valoare de 250.000 LEI:
% = 1621 250.000 LEI

2511 „Alte sume datorate” 150.000 LEI
101 100.000 LEI
„Casa”
b) Achitarea cecurilor de călătorie ale emitentului:

1621 = 111 250.000 LEI
„Alte sume datorate” “Cont curent la BNR”
c) Se înregistrează dobînda de 5% de plătit pentru sumele datorate:

60179 = 1627 12.500 LEI
„Cheltuieli diverse cu dobânzi” “Datorii ataşate”
d) Achitarea dobânzii:
61
1627 = 111 12.500 LEI

„Datorii ataşate” “Cont curent la BNR”
3. O societate bancară înregistrează suma de 5.000 LEI ce urmează să se

recupereze ca urmare a virararii eleiate de către BNR în contul unei alte societăţi
bancare:
1611 = 3712 5.000 LEI
“Valori de recuperat” “Valori primite la încasare”
4. O societate bancară înregistrează suma de 6.000 LEI ce urmează să o restituie

ca urmare a virararii eleiate de către BNR sau de alte unităţi ale aceleiaşi bănci în contul
societăţi bancare:
% = 1621 6.000 LEI

111 „Alte sume datorate” 4.000 LEI
“Cont curent la BNR”
341 1.000 LEI
„Decontări interbancare”
5. Contabilitatea creanţelor interbancare restante şi îndoielnice
Creanţele restante sunt formate din creditele interbancare, nerambursate la

termen şi din dobânzile neachitate, iar creanţele îndoielnice sunt formate din credite
nerambursate la termen şi dobânzile aferente care au un grad de risc mare, iar debitorul
a fost acţionat în justiţie.
Contabilitatea creanţelor restante se conduce cu ajutorul contului 181 „Creanţe
restante”, care se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II şi anume:
-1811 „Creanţe restante”
-1812 „Dobânzi restante”
-1817 „Creanţe ataşate”
Toate aceste conturi au funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu creditele, depozitele, valorile primite în pensiune interbancară
şi dobânzile aferente nerambursate la scadenţă.
Se creditează cu:
- încasarea creditelor restante
- creditele restante devenite îndoielnice
- cu dobânzile restante devenite îndoielnice
Dacă creanţele nu se încasează avem de-a face cu un debitor insolvabil. În acest
caz, conturile se închid prin conturile:
- 667 „Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane
- 668 „Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane
Contabilitatea creanţelor îndoielnice şi dobânzile aferente se conduce cu
ajutorul contului 182 „Creanţe îndoielnice”,care se dezvoltă în conturi sintetice de
gradul II şi anume:
-1821 „Creanţe îndoielnice”
-1822 „Dobânzi îndoielnice”
-1827 „Creanţe ataşate”
62
Creanţele îndoielnice se pot constitui din creanţe curente după ce debitorul a

fost acţionat în justiţie conform procedurilor de urmărire.
Operaţii economice :
se înregistrează creanţe îndoielnice provenite din credite curente interbancare 
1821 = % Operaţii
economice
„Creanţe îndoielnice” 1311
„Depozite la vedere
la bănci”
-------
1313
„Depozite colaterale
la bănci”
1411
„Credite de pe o zi pe
alta acordate băncilor”
-------
1413
„Credite financiare
acordate băncilor”
1511
„Valori primite în
pensiune de pe o zi pe alta”
1512
„Valori primite în
pensiune la termen”
se înregistreză creanţe restante devenite îndoielnice

1821 = 1811
„Creanţe îndoielnice” “Creanţe restante”
se înregistrează dobânzile restante devenite îndoielnice

1822 = %
„Dobânzi îndoielnice” 1812
„Dobânzi restante”
1817
se înregistrează dobânzi penalizatoare calculate la creanţe efectuate numite

dobânzi îndoielnice
1827 = 7018
„Creanţe ataşate” “Dobânzi din creanţe restante şi
îndoielnice”
se reflectă creanţele din dobânzile îndoielnice recuperate
111 = %
„Cont curent la BNR” 1821
63
„Creanţe îndoielnice”
1822
„Dobânzi îndoielnice”
1827
dacă acestea se trec la pierderi se realizează înregistrarea

668 = %
„Pierderi din creanţe 1821
nerecuperabile neacoperite „Creanţe îndoielnice”
cu provizioane” 1822
„Dobânzi îndoielnice”
1827
6. Contabilitatea decontărilor intrabancare
Decontările intrabancare se referă la operaţiuni între sedii care aparţin aceleiaşi

instituţii de credit (bănci), iar evidenţa lor este reflectată, în contabilitatea bancară, cu
ajutorul contului 341 „Decontări intrabancare”
Contul 341”Decontări intrabancare” este bifuncţional şi cu ajutorul lui se
 înregistrează operaţiunile efectuate între subunităţi, astfel:
1 în creditul contului 341 „Decontări intrabancare” se înregistrează sumele virate
Operaţii
economice de alte subunităţi în contul băncii care primeşte avizul de credit, O.I.S.
(operaţiuni între sedii)
% = 341
2511 „Decontări intrabancare”
111
2 contul 341 „Decontări intrabancare” se debitează atunci când se primeşte aviz

de debit O.I.S.
341 =
„Decontări intrabancare” %
2511
111
Dacă partenerii, de virament, au cont la aceeaşi bancă, dar la sucursale

diferite se foloseşte contul 341 „Decontări intrabancare” care din punct de vedere
contabil este deschis în funcţie de poziţia unităţii bancare astfel: unitatea bancară care
iniţiază acţiunea e considerată sediul A, iar sediul B este unitatea bancară care primeşte
operaţiunea.
Sediul A este reprezentat de unitatea bancară care primeşte de la clienţii săi
documente pentru fluxul de credit (ordin de plată) sau documente pentru fluxul de debit
64
(cecul, cambia).
Sediul B este reprezentat de unitatea bancară care primeşte ordinul de plată şi
execută operaţiunea.
Deci, în funcţie de poziţia sediului A, avizul O.I.S. poate fi:
aviz de creditare, care se emite pe baza documentelor întocmite din iniţiativa
plătitorului;
aviz de debitare, se emite pe baza documentelor întocmite din iniţiativa
beneficiarului.
Transmiterea documentelor între sediile aceloraşi bănci se face prin două căi:
letric, prin intranet şi prin swift.
Sunt cazuri când în decontările intrabancare apar sume de bani ce ajung în contul curent la
Banca Naţională. Atunci se foloseşte contul 111 „Cont curent la Banca Naţională a României”, fără ca
aceste operaţiuni să fie considerate interbancare.
Aplicaţie rezolvată 
O sucursală a băncii „Creditul Rural” S.A. Tg-Jiu a deschis un cont pentru un
client care ordonă plata unei sume de 30.000 lei, conform Ordinului de plată
nr.789/15.09.2005, unui beneficiar cu cont deschis la o altă unitate operativă din
Novaci. Această operaţie se reflectă în contabilitatea celor două unităţi ale băncii,
astfel:
1 sediul A (banca plătitor - Tg-Jiu)
se înregistrează avizul de creditare iniţiat pentru banca BCR Novaci
2511 = 341 30.000LEI
„Conturi curente” „Decontări intrabancare”
analitic client X
2 sediul B (banca beneficiarului - banca Novaci)

341 = 2511 30.000 LEI
„Decontări intrabancare” „Conturi curente”
analitic client Y
Înregistrările în contul 341 „Decontări intrabancare” se controlează la nivel

central şi se închide lună de lună.
Indiferent de modalitatea de transmitere a documentelor, decontările
intrabancare se controlează prin sistemul informaţional, prin două modalităţi şi anume:
a) modalitatea centralizată, adică cele două sedii (sucursala Tg-Jiu, filiala
Novaci) să fie controlate de centrala băncii „Creditul Rural” S.A.Creditul Rural” S.A.,
cu sediul în Bucureşti.
Circuitul documentelor, deşi se face direct, datele privind documentele circulă
prin serverul central, închiderea realizându-se la BCR Bucureşti.
b) modalitatea necentralizată. Atât circuitul documentelor cât şi al informaţiilor
se face prin control încrucişat între cele două unităţi operative care participă la
decontarea intrabancară.
Faţă de modalităţile existente în procedurile instituţilor de credit privind
decontările intrabancare, în condiţiile perfecţionării sistemului informaţional bancar se
constată o anumită metodologie de înregistrare, a decontărilor în valută.
Astfel, prin programele de gestiune pentru decontările intrabancare în valută,
contul 341 „Decontări intrabancare” se va deschide la sucursale pe numele centralei
65
instituţiei de credit (bancă), iar la centrală pe numele fiecărei sucursale, pentru care se
editează extrasele de cont şi Jurnalul operaţiunilor înregistrate.
Înregistrarea în contul 341 „Decontări intrabancare” de lei/valută se generează
automat, pentru fiecare tranzacţie între două sucursale sau între o sucursală şi centrală,
cu data valutei.
Se constată că poziţia geogragică a ordonatorului plăţii şi a beneficiarului
sumei, locul (sucursala) unde şi-au deschis conturile curente de bază constituie punctul
 de plecare în explicarea înregistrărilor contabile.
Deci, se pot înregistra următoarele cazuri:
Cazuri 1 Când ordonatorul şi beneficiarul au conturi deschise la aceeaşi sucursală
(Ex. Tg-Jiu, Constanţa etc.), operaţiunile în lei sau valută se vor desfăşura după cum
urmează:
- În ziua prezentării ordinelor de plată de către clienţi, sucursalele utilizând
pachetul de programe informatice aprobat de conducerea băncii, preia pe calculator
(PC) următoarele elemente:
✓ Contul ordonatorului;
✓ Contul beneficiarului;
✓ Suma în lei;
✓ Obiectul plăţii;
✓ Data valutei, fiind data introducerii documentelor în bancă.
Se obţine automat, nota contabilă ( şi Jurnalul notelor contabile), care conţine:

2511…D = 2511…C
„Conturi curente” „Conturi curente”
Suc.1 Suc.1
-pentru reţinerea comisionului în lei

2511…D = 7029.....C
„Conturi curente” „Comisioane”
-pentru reţinerea comisionului în valută
2511…D = 3721…..C
„Conturi curente” „Poziţie de schimb”
3722…D = 7029.....C
„Contravaloarea „Comisioane”
poziţiei de schimb”
Totodată se obţin:
1 Avizul de debit pecare îl semnează, ştampilează şi anexează la extrasul de
cont al clientului ordonator;
2 Avizul de credit pe care îl semnează, ştampilează şi anexează la extrasul de
cont al clientului beneficiar;
Pentru virarea valutei între clienţii aceleiaşi sucursale şi pentru comisionul în
valută se simbolizează statistic operaţiunile şi generează cu ajutorul programelor
66
existente.
2 Când ordonatorul are contul la o sucursală a societăţii bancare, iar

beneficiarul are contul la o altă sucursală a societăţii bancare (Ex. Tg-Jiu, Suc.1 –
„Dorobanţi” Bucureşti Suc.2)
* Sucursala ordonatorului (Tg-Jiu) utilizează pachetul de programe propus şi
preia în PC aceleaşi elemente stabilite mai sus, obţinând:
1 Avizul de debit, care se semnează, ştampilează şi anexează la extrasul de
cont al clientului;
2 Nota contabilă (şi Jurnalul notelor contabile) ce conţine:

2511…D = 2511…C
„Conturi curente” „Conturi curente”
Suc.1 Suc.2
-pentru reţinerea comisionului în lei

2511…D = 7029.....C
-pentru reţinerea comisionului în valută

2511…D = 3721…..C
„Conturi curente” „Poziţie de schimb”
3722…D = 7029.....C
„Contravaloarea „Comisioane”
poziţiei de schimb”
În aceeaşi zi sau, uneori, a doua zi sucursala Tg-Jiu verifică concordanţa

sumelor din jurnalul operaţiunilor efectuate în creditul contului 341 „Decontări
intrabancare” de lei sau valută cu cele cuprinse în notele contabile sau jurnalul notelor
contabile şi ordinele de plată ale clienţilor.
Înregistrările aferente operaţiunilor de reţinere de comision se vor efectua
numai în măsura în care aceste operaţiuni dispuse de clienţii băncii, în favoarea altor
clienţi ai aceleaşi bănci au fost negociate şi sunt conform Tarifului de Comisioane al
băncii.
De asemenea, avizele de credit pentru clienţii beneficiari se generează automat
şi se transmit prin reţeaua de comunicaţii a societăţii bancare, de către sucursala care
iniţiează operaţiunea, la sucursala beneficiară prin intermediul serviciilor de
informatică şi telecomunicaţii din centrală. Avizele de credit se semnează de către
administratorii conturilor beneficiarilor.
*Sucursala „Dorobanţi” (sucursala beneficiarului) a doua zi:
- verifică sumele din extrasul conturilor clienţilor, cu lista sumelor înregistrate
în jurnalul operaţiunilor efectuate în creditul contului 341 „Decontări intrabancare”
de lei sau valută;
- semnează, ştampilează şi eliberează clientului ca anexă la extrasul de cont
avizul de credit întocmit pe baza datelor preluate de la Tg-Jiu şi primit prin reţeaua de
67
telecomunicaţii al societăţii bancare.

La primirea ordinului de plată în valută ordonat de un rezident, în favoarea altui
rezident (clienţi ai societăţii bancare), prin programul informatic se efectuează articolul
contabil:
2511…D = 2621 …C
„Conturi curente” „Alte sume datorate”/ subcont (contul
ordonatorului)
Sumele se păstrează în contul 2621, în analitic pe cod client, până la justificarea

de către clientul beneficiar, pe bază de documente justificative, conform condiţiilor de
afaceri, efectuîndu-se după caz înregistrarea contabilă:
1 În cazul justificării cu documente a legalităţii încasării în valută:
2621 …D = 2511…C
„Alte sume datorate”/ subcont (contul „Conturi curente”
ordonatorului)
În cazul nejustificării de către beneficiar a legalităţii încasării sumelor în valută,

în termenul precizat, pentru restituirea sumei către ordonatorul plăţii se efectuează:
2621 …C = 2511…C
„Alte sume datorate”/ subcont (contul „Conturi curente”
ordonatorului)
 Aplicaţie rezolvată
SC “CRISM” SA are cont deschis la BCR din localitatea sa şi dispune plata

unei sume de 70.000 LEI conform ordinului de plată, unui beneficiar cu cont deschis la
o altă unitate operativă a BCR din alt Judeţ.
Rezolvare:
• banca plătitorului (sediul A):
2511 = 341 70.000 LEI
• banca beneficiarului (sediul B):

341 = 2511 70.000 LEI
Ti
4. Cum definiţi trezoreria bancară?
......................................................................................................................
5. Ce cuprinde trezoreria bancară ?
......................................................................................................................
6. Explicaţi funcţiunea contabilă a principalelor conturi de trezorerie.
......................................................................................................................
68
7. Ce sunt împrumuturile de refinanţare şi cum se evidenţiază în

contabilitatea bancară?
.........................................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind evidenţa principalelor operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar şi

prin virament la o instituţie de credit;
2. Contabilitatea împrumuturilor şi a creditelor acordate între instituţii de credit;
3. Studiul privind contabilitatea decontărilor intrabancare;
4. Studiul privind contabilitatea decontărilor interbancare;
5. Clasificarea operaţiunilor bancare restante şi evidenţierea recuperării acestora.
69
TEMA 4
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE
Conţinut:
1. Categorii de credite bancare
2. Contabilitatea creanţelor comerciale
3. Contabilitatea creditelor de trezorerie
4. Contabilitatea creditelor pentru export
5. Contabilitatea creditelor pentru echipament
Rezumat:
Evidenţa contabilă a creditelor acordate clientelei se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei. Au funcţia contabilă de activ, se
debitează cu ocazia acordării creditelor în corespondenţă cu contul 2511 şi se
creditează pe măsura rambursării acestora.
Pentru fiecare cont sintetic de gradul I există un sintetic de gradul II denumit
“Creanţe ataşate”, în care se evidenţiază pe categorii de credite de către banca care
a acordat creditul dreptul de a încasa dobânda aferentă. Fiecare dintre sinteticele de
gradul I se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II sau III, în funcţie de formele pe
care le pot îmbrăca creditele respective.
Evidenţierea dobânzii se face în corespondenţă cu contului 702 “Venituri din
operaţiuni cu clientela”, cont care se dezvoltă pe sintetice de gradul II şi III în funcţie
de categoria de credite care s-au acordat şi sunt deci producătoare de dobândă.
În cadrul operaţiunilor de creditare sunt cuprinse:
1 evidenţierea angajamentului faţă de client;
2 acordarea creditului – etapa care presupune la rândul ei: stingerea
angajamentului faţă de client; acordarea creditului prin evidenţierea în
contul de creditare specific şi în contul în care arată modalitatea de
creditare; evidenţierea creanţei privind dobânda; constituirea
provizionului specific în funcţie de categoria de client şi de creditul
acordat;
3 Rambursarea şi plata dobânzii – care presupune: rambursarea,
diminuarea creanţei privind dobânda; diminuarea provizionului în
funcţie de creditul rămas nerambursat;
În cazul în care creditele nu sunt recuperate în totalitate de la client, ele
urmează o procedură contabilă de înregistrare la contul 281”Creanţe restante” şi
respectiv la contul 282 ”Creanţe îndoielnice”.
După termenele legale, băncile acţionează în justiţie clientul rău platnic,
această producedură având drept rezultat fie o hotărâre judecătorească prin care
clientul executa silit obligaţia faţă de bancă, fie, în care clientul este găsit insolvabil,
banca suporta direct pe cheltuieli sau din rezerva generală acoperirea riscului
creditului – parte nerecuperată de la client.
Obiective:
Parcurgerea temei propuse dezvoltă cunoştinţe despre:
-Evidenţa creditelor bancare;
-Înregistrarea creanţelor comerciale, bancare
-Evidenţa creditelor de trezorerie
70
-Înregistrarea în contabilitate a creditelor pentru export şi a creditelor pentru

echipament
1. Categorii de credite bancare
Prin activitatea de creditare, băncile (instituţiile de credit) sporesc puterea de

acţiune productivă a capitalului, oferind întreprinzătorilor produsele bancare pe care le
solicită.
Reglând dimensiunile cererii şi ofertei de mărfuri prin creditarea consumului,
pe de o parte, a producţiei şi serviciilor, pe de altă parte, creditul contribuie, pe lângă
alţi factori, la creşterea economică şi pe această cale, la stabilitatea preţurilor.
„Creditul este operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în
schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoţite de plata unei
dobânzi ce remunerează pe împrumutător”
Instituţiile de credit acordă clientelei nefinanciare credite pe termen scurt,
mediu şi lung, care se regăsesc într-una din categoriile:
1. Credite de trezorerie – sunt credite acordate pe termen scurt pentru 
acoperirea necesarului imediat de lichidităţi. Categorii de
credite
Creditele de trezorerie pot îmbrăca una din următoarele forme: credite pentru
vânzări în rate; facilităţi de trezorerie pentru titularii de cont; credite pentru finanţarea
stocurilor; credite pentru împrumuturi; credite pentru persoane fizice.
2. Credite pentru export – credite acordate pentru activitatea de export.
Creditele pentru activitatea de export îmbracă următoarele forme:
• Credite de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii sunt
credite ce se acordă exportatorilor sub forma plăţilor creanţelor deţinute de aceştia
asupra clienţilor străini.
Acest tip de credite se acordă din momentul efectuării exportului sau a prestării serviciului de
export. Mobilizarea creanţelor are la bază scontarea efectelor de comerţ.
• Credite furnizor – se acordă exportatorilor rezidenţi, pe termen mediu sau
lung, prin scontarea cambiilor trase de furnizor asupra clienţilor importatori.
• Credite cumpărător – credite ce au drept obiect o garanţie dată de stat şi se
acordă pe termen mediu sau lung importatorilor rezidenţi.
3. Credite de echipament – credite pe termen mediu şi lung acordate pentru
finanţarea investiţiilor productive efectuate de către clienţii băncilor.
În categoria creditelor de echipament intră şi creditele agricultor, precum şi
cele cu dobânda subvenţionată.
4. Credite pentru bunuri imobiliare – credite pe termen mediu şi lung
acordate pentru achiziţii, amenajări sau reparaţii de bunuri imobiliare.
În funcţie de cel care efectuează amenajarea sau reparaţia, aceste credite pot
fi:
• Credite investitor – atunci când creditul se acordă direct celui care
efectuează operaţiunea;
• Credite promotor- atunci când creditul se acordă unei persoane juridice
specializate în operaţiuni de bunuri imobiliare.
O categorie aparte de credite acordate clientelei nefinanciare o constituie
creanţele comerciale rezultate din operaţiuni de scontare şi factoring.
Toate celelalte credite care se acordă, dar care nu pot fi într-una dintre
71
categoriile prezentate sunt evidenţiate în contabilitate în categoria “Alte credite”.

Băncile acordă credite şi clientelei financiare: aceste credite au la bază
convenţii încheiate între bănci şi instituţiile respective.
Evidenţa contabilă a creditelor acordate clientelei se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 20 “Credite acordate clientelei”.
Această grupă este structurată pe sintetice de gradul I, în funcţie de categoria
de credite prezentate, astfel:
201 - Creanţe comerciale
202 - Credite de trezorerie
203 - Credite de consum şi vânzări în rate
204 - Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior
A 2041 - Credite pentru import
A 2042 - Credite pentru export
A 2047 - Creanţe ataşate
205 - Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
A 2051 - Credite pentru finanţarea stocurilor
A 2052 - Credite pentru echipamente
206 - Credite pentru investiţii imobiliare
A 2061 - Credite pentru investiţii imobiliare
A 20611 – Credite ipotecare
A 20619 - Alte credite pentru investiţii imobiliare
209 - Alte credite acordate clientelei
A 2091 - Alte credite acordate clientelei
După termenele legale, băncile acţionează în justiţie clientul rău platnic, această
producedură având drept rezultat fie o hotărâre judecătorească prin care clientul
executa silit obligaţia faţă de bancă, fie, în care clientul este găsit insolvabil, banca
suporta direct pe cheltuieli sau din rezerva generală acoperirea riscului creditului –
parte nerecuperată de la client.
În cazul tuturor categoriilor de credite, exista un decalaj între momentul
aprobării acordării creditului şi momentul acordării lui efective.
În acest interval de timp, banca se considera angajată faţă de clientul ei şi îşi
evidenţiază angajamentul utilizând un cont în afara bilanţului “Angajamente în
favoarea clienţilor”.
Evidenţierea angajamentelor de finanţare se face utilizând contul 999
“Contrapartida”. Acest cont este bifuncţional, fără conţinut economic, utilizând
pentru debitarea sau creditarea conturilor în afara bilanţului.
Orice operaţiune de creditare prezintă pentru bănci un anumit risc, care se
măsoară cu ajutorul provizioanelor specifice de risc, ale căror cote de constituire sunt
date în normele BNR şi se aplică la valoarea nominală a creditului minus garanţia.
Provizioanele se evidenţiază cu ajutorul contului 291 “Provizioane pentru
creanţe din operaţiuni cu clientela”. Acest cont este de pasiv. Se creditează cu ocazia
constituirii provizioanelor pe seama cheltuielilor, prin debitul contului 662 “Cheltuieli
cu provizioanele din operaţiuni cu clientela”; se debitează cu ocazia
anulării/diminuării provizioanelor, prin creditul contului 762 “Venituri din
72
provizioanele pentru creanţe din operaţiuni cu clientela”. Soldul final este creditor
şi reprezintă provizioanele specifice de risc aferente creditelor date şi încă
nerambursate.
2. Contabilitatea creanţelor comerciale
În conturile de creanţe comerciale se înregistrează creanţele clienţilor

mobilizate de către instituţia de credit (bancă), sub forma operaţiilor de scont comercial
şi asimilate, factoring, creanţe ataşate şi alte creanţe comerciale.
Creanţele comerciale sunt rezultatul cesiunii de creanţe sub forma scontului
şi factoringului.

Definiţie
Cesiunea de creanţe este o convenţie scrisă prin care un creditor transmite o
creanţă a sa unei alte persoane.
Părţile cesiunii sunt:
cedentul - creditorul care transmite creanţa sa
cesionarul - persoana către care se transmite creanţa
debitorul cedat - debitorul creanţei transmise
Efectul cesiunii constă în aceea că din momentul realizării acordului de voinţă,
creanţa trece în patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care le conferă
cedentului.
Faţă de terţi, cesiunea produce efecte numai din momentul notificării ei
debitorului cedat, sau din momentul acceptării de către acesta prin act autentificat la un
notariat potrivit art.1393 Cod civil.
Pot fi cesionate creanţe din livrări de bunuri, prestări de servicii şi executări de
lucrări. Cesiunea trebuie să fie constantă printr-un contract de cesiune încheiat între
bancă şi clientul care cesionează încasările din livrări la intern sau extern, cu titlu de
garanţie.
Cesiunea de creanţă se poate realiza numai prin remedierea titlului, iar creanţa
trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă.
Fiind un contract, cesiunea de creanţă trebuie să îndeplinească condiţiile de
formă şi de fond cerute de lege pentru realizarea oricărui contract.
Pe baza concluziilor rezultate din negocierea efectuată între parteneri, adică a
condiţiile de creditare se stabilesc: volumul creditului, durata de acordare a creditului,
termenul de rambursare, mărimea ratelor, dobânda, garanţia creditului.
Scontul comercial reprezintă operaţiunea bancară prin care, în schimbul unui
efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), banca pune la dispoziţia clientului său valoarea
efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta
scadenţa efectului respectiv.
Factoringul reprezintă operaţiunea prin care clientul, numit aderent transferă
proprietatea facturilor sale băncii, denumită factor, aceasta având obligaţia conform
contractului încheiat de a asigura încasarea creanţelor aderentului, asumându-şi riscul
de neplată a acestora. Banca, pe baza documentelor primite plăteşte valoarea nominală
a creanţelor, mai puţin agio fie imediat, fie la scadenţa acestora sau la scadenţa
contractuală stabilită cu aderenţii.
Contabilitatea operaţiunilor privind cesiunea de creanţe se conduce cu ajutorul
contului 201 „Creanţe comerciale”, care se dezvoltă în analitice de gradul II, astfel:
2011 - Creanţe comerciale
20111 - Scont
73
20112 - Factoring cu recurs

20113 - Forfetare
20114 - Factoring fără recurs
20119 - Alte creanţe comerciale
2017 - Creanţe ataşate
Creditul de scont este egal cu diferenţa dintre valoarea nominală a efectului de
 comerţ şi agio (scont şi comision).
S=(VN*taxa scont*P)/360*100, în care:
Scontul
S = scont,
VN = valoarea cambiei sau capitalul
P = perioada pentru care se scontează efectele de comerţ.
Contabilitatea creditelor de scont se conduce cu ajutorul contului 20111 „Scont
şi operaţiuni asimilate”, având funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor de comerţ scontate de bancă, la valoarea lor
nominală (inclusiv agio), în corespondenţă cu contul 2511 „Conturi curente”.
Se creditează cu valoarea efectelor de comerţ încasate (prin debitul contului
2511).
Soldul debitor reflectă valoarea efectelor de comerţ, aflate în portofoliu,
scontate şi neajunse la scadenţă.
Dobânzile pentru creditul acordat, reţinute cu anticipaţie se înregistrează în
contul 376 „Venituri înregistrate în avans”, iar comisionul se înregistrează în contul
7029 „Comisioane”.
 Operaţii economice:
Operaţii
economice se înregistrează valoarea efectelor de comerţ scontate
20111 = 2511
„Creanţe comerciale” „Conturi curente”
se înregistrează agio

2511 = %
„Conturi curente” 376
„Venituri înregistrate în avans”
7029
„Comisioane”
se înregistrează trecerea la venituri a dobânzilor înregistrate în avans

376 = 70211
„Venituri înregistrate în avans” „Dobânzi de la operaţiunile de
scont, asimilate şi
alte creanţe”
se înregistrează încasarea efectelor de comerţ de către bancă
% = 20111
74
2511 „Scont şi operaţiuni asimilate”

111
se înregistrează efectele de comerţ neîncasate la scadenţă (creanţa trece la

restanţă sau la credite îndoielnice)
% = 20111
2811 „Scont şi operaţiuni restante”
„Creanţe asimilate”
2821
Pe baza contractului încheiat şi a documentelor primite, societatea bancară

plăteşte valoarea nominală a creanţelor, mai puţin agio, fie imediat, fie la scadenţă sau
la încasarea creanţelor. Facturile preluate de bancă se clasifică în :

Factoringul
- facturi aprobate, care sunt disponibile imediat sub formă de credit în contul
clientului. Aprobarea e condiţionată de prezentarea unor documente asiguratorii ale
băncii, cum ar fi: certificate de depozit, depozite colaterale, depozite de cecuri.
• facturi neaprobate(indisponibile) până la încasarea creanţelor ori până la
scadenţa lor contractuală.
Succesiunea operaţiunilor de factoring este următoarea: primirea facturilor
aderentului, gruparea facturilor aprobate şi neaprobate, finanţarea facturilor aprobate,
reţinerea garanţiei de risc de încasare, încasarea comisioanelor, încasarea creanţei,
restituirea creanţei, încasarea agio.
Contabilitatea operaţiunilor de factoring este condusă cu ajutorul contului
20112 „Factoring cu recurs”, care are funcţia contabilă de activ.
Se debitează cu valoarea nominală a creanţelor mobilizate, în corespondenţă cu
conturile:
25211 „Conturi de factoring disponibile”, în care se înregistrează facturile
aprobate, disponibile pentru creditare imediată;
25212 „Conturi de factoring indisponibile”, în care se înregistrează valoarea
facturilor neaprobate.
Se creditează cu valoarea nominală a creanţelor comerciale încasate, în
corespondenţă cu conturile:
2511 „Conturi curente”
111 „Cont curent la BNR”
Soldul debitor reflectă valoarea nominală a creanţelor comerciale neîncasate.
Conturile de factoring 2521 „Conturi de factoring” reprezintă conturile deschise
pe numele aderentului, adică conturi de datorii care se detaliază în două conturi de
gradul II şi anume:
=25211„Conturi de factoring disponibile”
=25212„Conturi de factoring indisponibile”
Aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv.
Se creditează cu valoarea nominală a facturilor aprobate şi neaprobate, în
corespondenţă cu contul 20112„Factoring”.
Se debitează cu finanţarea factoringului disponibil şi cu a factoringului după
75
încasarea creanţei.
 Operaţii economice:
Operaţii
economice
se înregistrează achiziţionarea facturilor la valoarea nominală, clasificate în
facturi aprobate şi facturi neaprobate
20112 = %
„Factoring cu recurs” 25211
„Conturi de factoring disponibile”
25212
„Conturi de factoring
indisponibile”
se înregistrează finanţarea factoringului disponibil şi reţinerea dobânzii, a

comisionului şi a unei garanţii pentru riscul de neîncasare.
25211 = %
„Conturi de factoring disponibile” „Conturi curente”
376
„Venituri înregistrate în avans”
25336
„Alte depozite colaterale”
se înregistrează comisioanele şi dobânzile reţinute în avans din factoringul
disponibil, eşalonate lunar la venituri.
376 = %
„Venituri înregistrate în avans” 70212
„Dobânzi de la operaţiunile de
factoring”
7029
„Comisioane”
se înregistrează restituirea garanţiei după încasarea creanţei

25336 = 2511
„Alte depozite colaterale BNR” „Cont curent la BNR”
se reflectă încasarea facturilor
% = 20112
2511 „Factoring”
111
se înregistrează creanţele neîncasate, care se trec în categoria celor restante

sau îndoielnice
% = 2511
76
2811 „Conturi curente”

„Creanţe restante”
2821
se înregistrează finanţarea aderentului după încasarea facturilor, reţinându-se

doar comisionul fără garanţii şi dobânzi.
25212 = %
„Conturi de factoring 7029
indisponibile” „Comisioane”
2511
se înregistrează facturile neaprobate, neîncasate sau refuzate la plată, care se

restituie aderentului, iar la bancă se înregistrează ştornarea primirii facturilor.
25212 = 20112
„Conturi de factoring „Factoring”
indisponibile”
3. Contabilitatea creditelor de trezorerie
Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen scurt pentru

acoperirea necesarului de lichidităţi privind activitatea de exploatare şi alte necesităţi.
Se cunosc următoarele categorii de credite:
-credite pentru vânzări cu plata în rate
-credite pentru finanţarea stocurilor
-credite pentru importuri
-credite pe bază de linii globale de credit
-avansuri temporare garantate cu certificate de depozite
-credite acordate persoanelor fizice
Pentru acordarea creditelor de trezorerie agenţii economici trebuie să prezinte
băncilor comerciale planul de trezorerie, care se întocmeşte pe baza balanţelor de
verificare şi a ultimului bilanţ contabil, a programului de activitate şi valorificare a
producţiei potrivit contractelor şi comenzilor de aprovizionare şi desfacere.
De asemenea se analizează CASH FLOW-ul şi B.V.C.-ul solicitantului de
credite.
Pe baza analizei şi verificării de către inspectori a planului de trezorerie se
stabileşte excedentul sau deficitul de trezorerie.
Excedentul reprezintă volumul de credite ce urmează a se rambursa eşalonat în
cursul perioadei următoare.
Deficitul reprezintă volumul de credite noi de care poate beneficia agentul
economic în perioada următoare.
Planul de trezorerie cuprinde:
I. Total (1-2-3+4) -------------------- sume(mii lei)
1.total activ din bilanţ.
2.active circulante necreditabile (degradate) stabilite cu ocazia verificării garanţiei
creditului.
77
3.stocuri şi cheltuieli ce au fost creditate prin credite speciale.

4.cheltuieli necesare realizării producţiei programate (se iau din bugetul de venituri
şi cheltuieli-BVC).
II. Total (5+6+7-8-9+10) -------------------- sume(mii lei)
5.capital social vărsat
6.rezerve şi alte finanţări
7.fonduri proprii
8.obligaţii de plată
9.credite de trezorerie şi nerambursate
10.situaţii speciale-10 încasări prognozate a se realiza
III. Se stabileşte:
1.Deficitul sau trezorerie negativă = I-II
2.Excedentul sau trezorerie pozitivă = II-III
Contabilitatea creditelor de trezorerie este condusă cu ajutorul contului 202
„Credite de trezorerie”, care se dezvoltă în conturi de gradul II şi anume:
2021 - Credite de trezorerie
20211 - Utilizări din deschideri de credite permanente
20212 - Credit global de exploatare
20213 - Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor
20219 - Alte credite de trezorerie
Contul 2027 „Creanţe ataşate” este deschis pentru a evidenţia dobânda calculată
şi care urmează a se încasa de către bancă.
Contul 2021 „Credite de trezorerie” este un cont de activ, care se debitează, de
regulă, prin conturile:
2511 „Conturi curente”, când se acordă credite clientelei.
376 „Venituri înregistrate în avans”, când se acordă credite clientelei prin
carduri.
Se creditează prin conturile:
2511 „Conturi curente”, cu rambursarea creditelor de trezorerie.
2811„Creanţe restante”, cu creditele nerambursate.
514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din rezerva
general pentru riscul de credit.
 Exemple de înregistrări contabile:
Operaţii se înregistrează debitul de trezorerie acordat clientelei

economice
2021 = 2511
„Credite de trezorerie” „Conturi curente”
se înregistrează comisionul încasat de bancă pentru creditul acordat

2511 = 7029
se înregistrează dobânzile calculate, neajunse la scadenţă

2027 = 70213
78
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele de trezorerie”
se înregistrează creditele scadente devenite restante

2811 = 2021
„Creanţe restante” „Credite de trezorerie”
se înregistrează dobânzile la creditele restante

2812 = 2027
„Dobânzi restante” „Creanţe ataşate”
se înregistrează încasarea de către bancă a creditelor curente, restante şi a

dobânzilor aferente
2511 = %
111 „Credite de trezorerie”
„Cont curent la BNR” 2811
„Creanţe restante”
2812
„Dobânzi restante”
2027
Aplicaţie rezolvată: 
1. Beneficiarul unei cambii (SC “X”) cu valoare nominală de 5.000 LEI şi
termen de scadenţă 30 iunie a.c. o prezintă băncii sale (sucursala Dolj a Băncii
Transilvania) în vederea scontării pe data de 06 iunie a.c. Trasul cambiei (SC “Y”) are
cont curent deschis la sucursala Dolj a BRD. Taxa scontului percepută de banca
beneficiară a cambiei va recupera sumele de la tras (SC “Y”). banca percepe un
comision de 15 LEI şi o rată a scontului de 60% pe an.
Rezolvare:
1) Se evidenţiază la sucursala Dolj a Băncii Transilvania valoarea nominală a cambiei
scontate:
20111 = 2511/SC”X” 5.000 LEI
2) Se evidenţiază reţinerea taxei scontului şi a comisionului de către sucursala Dolj a

Băncii Transilvania:
• calculul taxei scontului:
TS = (5.000 LEI * 24 * 60) / (360*100) = 200 LEI
• evidenţa reţinerii scontului şi a comisionului:

2511/SC”X” = % 215 LEI
376 200 LEI
7029 15 LEI
• se evidenţiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada

următoare:
79
376 = 70211 200 LEI
3) Se evidenţiază încasarea cambiei la scadenţă:

• evidenţa la sucursala Dolj a BRD:
2511/SC”Y” = 1621 5.000 LEI
• se evidenţiază reţinerea comisionului:

2511/SC”Y” = 7029 15 LEI
• se evidenţiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensaţie :

1621 = 111 5.000 LEI
4) Se evidenţiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii Transilvania:

111 = 20111 5.000LEI
2. SC “X” cu cont deschis la sucursala Dolj a BCR, posesoare a unei cambii cu

valoarea nominală de 8.000 LEI, cu termen de scadenţă 30.12.a.c., o prezintă la banca
sa pe 10.12.a.c. în vederea scontării. Banca scontează cambia şi reţine un comision de
2% din valoarea cambiei, iar dobânda percepută de bancă este de 60%. Trasul cambiei
SC “Y” are cont deschis la sucursala Dolj a BRD.
Rezolvare:
1) Se evidenţiază la sucursala Dolj a BCR valoarea nominală a cambiei scontate:
20111 = 2511/SC”X” 8.000 LEI
2) Se evidenţiază reţinerea taxei scontului şi a comisionului de către sucursala Dolj a

BCR:
• calculul taxei scontului:
TS = (8.000 LEI * 20 * 60) / (360*100) = 267LEI
• evidenţa reţinerii scontului şi a comisionului:
2511/SC”X” = % 427 LEI
376 267 LEI
7029 160 LEI
• se evidenţiază scontul calculat, înregistrat la venituri în perioada

următoare:
376 = 70211 267LEI
3) Se evidenţiază încasarea cambiei la scadenţă:
• evidenţa la sucursala Dolj a BRD:

2511/SC”Y” = 1621 8.000 LEI
• se evidenţiază reţinerea comisionului:

2511/SC”Y” = 7029 160LEI
• se evidenţiază plata efectivă a cambiei prin Casa de Compensaţie :

1621 = 111 8.000 LEI
80
4) Se evidenţiază încasarea cambiei de către sucursala Dolj a Băncii Transilvania:

111 = 20111 8.000LEI
3. O societate comercială are cont deschis la BCR, Sucursala Gorj şi la

1.04.200N înregistrează în cont 15.000 LEI În cursul lunii aprilie, unitatea operativă a
băncii efectuează următoarele operaţiuni ordonate de client:
1. pe 2.04.200N depune un ordin de plată în valoare de 8.900 LEI destinat unui

partener cu cont la BRD-SMB, unde BCR-SMB are cont de corespondent:
2511/S.C = 121/BRD-SMB 8.900 LEI
“Cont curent” “Cont de corespondent la bănci”
2. pe 3.04.200N BCR-SMB acordă clientului ei un credit de trezorerie în

valoare de 20.000 LEI, cu scadenţă peste 10 zile şi o rată a dobânzii de
90%/an:
202 = 2511/S.C. 20.000 LEI
“Credite de trezorerie” “Cont curent”
3. pe 5.04.200N banca încasează în numele societăţii comerciale un cec

acceptat şi compensat, în valoare de 30.000 LEI
3716 = 2511 30.000 LEI

“Conturi indisponibile “Cont curent”
privind valorile la încasare”
4. pe 6.04.200N societatea comercială ridică din cont 17.500 LEI numerar, pe

baza unui cec, în vederea plăţii salariilor:
2511/S.C = 101/lei 17.500 LEI
“Cont curent” “Casa”
5. pe 10.04.200N în baza unui contract de factoring iniţiat în luna martie, banca

virează în contul clientului suma de 2.700 LEI, reprezentând finanţarea la încasare:
25212 = 2511/S.C 2.700 LEI
“Conturi de factoring “Cont curent”
indisponibile”
6. pe 13.04.200N, societatea comercială rambursează creditul şi achită dobânda

aferentă:
D=(20.000*90*100)/(360*100)=500 LEI
2511/S.C = % 20.500 LEI
“Cont curent” 202 20.000 LEI
“Credite de trezorerie”
70213 500 LEI
“Dobânzi la credite de
trezorerie”
7. pe 17.04.200N, societatea comercială depune două ordine de plată:
81
• unul în valoare de 4.000 LEI destinat unui partener cu cont la BCR-Sibiu;

• altul în valoare de 11.000 LEI, decontabil prin compensarea multilaterală
şi destinat unui client al Băncii Raiffeisen:
2511/S.C = % 150.00 LEI
“Cont curent” 341/Sibiu 4.000 LEI
“Decontări intrabancare”
111/c.m
“Cont curent la BNR” 11.000 LEI
8. pe 18.04.200N BCR-SMB confirmă un ordin de plată în valoare de 41.000

LEI sosit la BCR-Cluj pe numele societăţii comerciale:
341/Cluj = 2511/S.C 41.000 LEI
“Decontări intrabancare” “Cont curent”
10. pe 26.04.200N, se achită o factură în sumă de 8.000 LEI, emisă de un

furnizor cu cont la aceeaşi unitate bancară:
2511/S.C = 2511/furnizor 8.000 LEI
“Cont curent” “Cont curent”
11. La sfârşitul lunii, banca efectuează calculul dobânzii în condiţiile unei rate
de dobândă la vedere de 20%/an.
Calculul dobânzii se face prin metoda directă, aşa cum reiese din tabelul
următor:
ţ Sume Nr. Numere

zile
D C D C
1.04 Sold 15.000 29 435.000
2.04 Plata prin 8.900 28 249.200
OP
3.04 Încasarea 20.000 27 540.000
credit
5.04 Încasarea 30.000 25 750.000
cec
compensat
6.04 Ridicare 17.500 24 420.000
numerar
10.04 Încasare 27.000 20 540.000
factură
13.04 Rambursare 20.500 17 348.500
credit şi
plata
dobânzii
17.04 Plata prin 15.000 13 195.000
OP
18.04 Încasare 41.000 12 492.000
21.04 Deschidere 25.000 9 225.000
acreditiv
26.04 Plata 8.000 4 32.000
factura
30.04 Dobânda de 445,17 0 0 0
82
plătit
30.04 Sold final 14.245,17
D =(81.300*20)/(360*100) = 445,17 LEI

12. Înregistrarea dobânzii aferentă contului curent al societăţii comerciale este:
6024 = 2511/S.C 445,17 LEI
“Dobânzi la conturi curente” “Cont curent”
4. Contabilitatea creditelor pentru export
Produsele bancare ce se acordă clientelei nefinanciare pentru finanţarea

operaţiunilor de comerţ exterior îmbracă următoarele forme:
-credite pnetru import .
-credite pentru export
- alte credite pentru export.
Creditele de mobilizare a creanţelor pe termen scurt asupra străinătăţii se acordă
exportatorilor sub forma plăţii creanţelor deţinute de aceştia, asupra clienţilor străini
din momentul exportului. Mobilizarea creanţelor se efectuează prin scontarea efectelor
comerciale, astfel:
=cambii trase de exportator asupra băncii şi acceptate de aceasta.
=bilete la ordin subscrise de exportator la ordinul băncii şi avalizate de aceasta
(mobilizarea creanţelor prin aval).
Creditele furnizor se acordă exportatorilor rezidenţi prin scontarea cambiilor
trase de furnizorul exportator clientului importator sau de biletele la ordin subscrise de
clientul importator.
Creditele cumpărător se acordă pe termen mediu şi lung direct importatorilor
nerezidenţi. Acestea fac obiectul unei garanţii de stat.
Contabilitatea creditelor de export este condusă cu ajutorul contului 204
„Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior”, care se dezvoltă în două
conturi de gradul II (2041 şi 2042) şi 2047„Creanţe ataşate”, destinat reflectării
dobânzilor neajunse la scadenţă.
Contul 204 „Credite pentru export” are funcţia contabilă de activ.
Se debitează prin conturile:
-2511 „Conturi curente”, cu creditele acordate clienţilor pentru export.
-111 „Cont curent la BNR”,
-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”
-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele acordate pentru
export, pe baza efectelor de comerţ scontate.
Se creditează prin debitul conturilor:
-111 „Cont curent la BNR”,
-121 „Conturi de corespondent la bănci (nostro)”
-122 „Conturi de corespondent ale băncilor (loro)”, cu creditele rambursate.
-2511 „Conturi curente”, cu creditele rambursate de clientela cu activitate de
export.
-2811 „Creanţe restante”
-2821 „Creanţe îndoielnice”, cu creditele restante şi îndoielnice.
-514 „Rezerva generală pentru riscul de credit”, cu sumele utilizate din rezerva
83
generală pentru riscuri, pentru acoperirea creditelor de export.
 Aplicaţie rezolvată:
Societatea comercială X ce are cont curent deschis la sucursala Gorj a BCR,

solicită deschiderea unui acreditiv la dispoziţia furnizorului, cu cont deschis la o bancă
din străinătate, în valoare de 3.000 euro. Valoarea acreditivului este acoperită printr-un
credit pentru import acordat de bancă. Rata dobânzii practicată de societatea bancară
pentru creditul acordat este de 10% pe an. Creditul acordat este restituit după 20 zile.
Cursul de schimb 1€=3,2 lei, la data valutei.
Să se prezinte înregistrările contabile referitore la creditul acordat.
Rezolvare:
1. Se evidenţiază acordarea creditului pentru deschiderea acreditivului:
2042 = 121 3.000 €
2. Se înregistrează dobânda cuvenită băncii:
2047 = 3721 16,67€
3722 = 70215 53,34
3.000 * 20 *10
D = 360 * 100 = 16,67 €
3. Se înregistrează rambursarea creditului şi încasarea dobânzii:
2511/€ = % 3.016,67€
2042 3.000,00€
2047 16.67€
5. Contabilitatea creditelor pentru echipament
Acest tip de credite se acordă clientelei nefinanciare pe termen mediu şi lung

pentru finanţarea investiţiilor productive (achiziţii, construcţii, amenajări) de natura
imobilizărilor corporale de uz profesional şi achiziţii de imobilizări necorporale.
Contabilitatea creditelor pentru finanţarea stocurilor şi pentruechipament se
conduce cu ajutorul conturilor:
205 - Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
2051 - Credite pentru finanţarea stocurilor
2052 - Credite pentru echipamente
Sunt conturi cu funcţie contabilă de activ. Contului 205 - Credite pentru
finanţarea stocurilor şi pentru echipamente se debitează prin creditul conturilor 2511
şi 111 la acordarea creditelor.
Se creditează prin: 2511 sau 111 cu creditele rambursate, 2811 şi 2821 pentru
84
creditele echipament, nerambursate la scadenţă sau îndoielnice, 514 – cu sumele

utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit, constituită din profitul net, pentru
acoperirea pierderilor din credite.
Înregistrări contabile:
se înregistrează creditele pentru echipament acordate clienţilor

Operaţii
2052 = 2511 economice
„Credite pentru echipament” „Conturi curente”
se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă

2057 = 70215
„Creanţe ataşate” „Dobânzi de la creditele pentru
echipament”
se înregistrează achitarea ratei scadente şi a dobânzii

2511 = %
„Credite pentru echipament”
2057
se înregistrează trecerea la restanţă a creditelor nerambursate (credite în

observaţie).
2811 = 2052
„Creanţe restante” „Credite pentru echipament”
şi
2812 = 2057
„Dobânzi restante” „Creanţe ataşate”

Timp estimat
TEST DE AUTOEVALUARE 15 min.
1. Care sunt categoriile de credit ce se evidenţiază de contabilitatea

bancară?
......................................................................................................................
2. Ce sunt creanţele bancare şi care este legătura lor cu operaţiunile de

creditare?
......................................................................................................................
3. Ce sunt creditele de trezorerie şi cum se înregistrează angajarea şi

rambursarea lor în instituţiile de credit?
......................................................................................................................
85
4. Ce sunt creditele pentru export şi cele pentru echipamente şi cum se

evidenţiază mişcarea acestora în cadrul procesului bancar?
......................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind angajamentele bancare şi constituirea provizioanelor bancare

aferente acestora.
2. Evidenţierea creditelor restante atât în conturi de bilanţ cât şi în afara
bilanţului şi modalităţi de recuperare a acestora.
86
TEMA 5
CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE
Conţinut:
1. Tehnica deschiderii conturilor bancare;
2. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin conturilor curente;
3. Contabilitatea operaţiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor;
Rezumat:
Instituţiile de credit evidenţiează, în conturile curente, disponibilităţile

clientelei şi opetaţiunile de încasări şi de plăţi, în lei sau valută, dispuse de titulari.
Prin parcurgerea acestei teme se însuşesc cunoştinţe despre deschiderea
conturilor bancare. La deschiderea unui cont bancar trebuie cunoscute condiţiile de
afaceri pe care le oferă fiecare instituţie de credit. Persoanele fizice şi juridice care
doresc să folosească produsele bancare oferite de bănci trebuie să prezinte o serie de
documente din care să rezulte legitimarea şi credibilitatea clientului respectiv.
Din conţinutul temei propuse rezultă monografia contabilă a principalelor
operaţiuni efectuate prin contul curent cu ajutorul cardurilor sau prin alte
instrumentele specifice domeniului bancar.
Atât operaţiunile pasive cât şi operaţiunile active efectuate prin conturile
curente sunt purtătoare de costuri. Costurile provin în primul rând din dobânda pe
care instituţiile de credit o plătesc clientelei nebancare.
Conturile curente sunt purtătoare de dobândă la vedere care se calculează
după metoda directă sau conform metodei în scară. Ambele au la bază principiul de
calcul al dobânzii simple.
În urma calculului dobânzii poate rezulta:
• Dobânda de plătit, care pentru bancă este o cheltuială, iar pentru client
venit. Este dobânda care, la scadenţă se înscrie în creditul contului curent, sporind
astfel disponibilul din cont;
• Dobânda de încasat, care pentru bancă este venit, iar pentru client
cheltuială. Este dobânda care, la scadenţă se înscrie în debitul contului curent, fiind
aferentă creditului overdraft.
Obiective:
Parcurgerea temei propuse dezvoltă cunoştinţe despre:

-deschiderea conturilor la instituţiile de credit;
-evidenţa operaţiunilor efectuate prin conturilor curente;
-evidenţa operaţiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor;
1. Tehnica deschiderii conturilor bancare
Conturile solicitate de clienţi, prin care se pot face încasări şi plăţi în numerar
sau prin virament pot fi sub forma conturilor curente acoperite de disponibilităţi din
surse proprii şi conturi curente în care sunt virate sume provenite din activitatea de
creditare a instituţiilor de credit.
87
Unităţile operative ale băncilor utilizează şi alte categorii de conturi, cum sunt
cele din afara bilanţului sau conturile în care se evidenţiază operaţiunile proprii ale
activităţii bancare, pe care le dezvoltă în analitic conform aplicaţiilor informatice
stabilite.
Faţă de cele menţionate mai sus, în condiţiile unui sistem informaţional bancar
performant, pentru deschiderea conturilor clientelei bancare, specialistul bancar
trebuie:
1 să identifice clientul în funcţie codul fiscal şi clasificarea stabilită în
nomenclatorul clientelei;
2 să introducă în aplicaţie elemente de identificare a clientului inclusiv a
codului statistic stabilit.
3 să stabilească structura sintetică şi analitică a contului ş.a.
În acest context, deschiderea de cont, efectuată cu ajutorul unei aplicaţii
informatice, implică mai întâi deschiderea partidei clientului, dacă acesta nu se
regăseşte în tabela CLIENŢI, sau în alt fişier sinonim.
În aplicaţia informatică trebuie să se regăsescă toate conturile bancare din
activitatea unei unităţi operative şi anume: conturi de bază şi derivatele lor.
Trebuie menţionat că, în primul rând, se deschid conturile de bază (conturi
curente, conturi de depozite, credite curente etc.) şi apoi cele derivate (creanţe ataşate,
datorii ataşate, creanţe îndoielnice etc.). Conturile derivate utilizate pentru
înregistrarea creanţelor, sau datoriilor ataşate se deschid automat în momentul în care
se deschid conturi pentru care se calculează dobânzi. Automat se deschide şi codul
IBAN (acleiim pentru International Bank Account Number). Codurile IBAN sunt
generate de instituţiile de credit o dată cu stabilirea structurii conturile clienţilor.
Atât pentru conturile clientelei, cât şi pentru conturile interne structura
conturilor sintetice şi analitice este aceeaşi:
*Sintetic BNR. Produsul Instituţiei de Credit – CIC. SECVENŢA/ROL*
Conturile sintetice sunt preluate din planul de conturi pentru societăţile

bancare elaborat de Banca Naţională a României, la care se adaugă codul specific al
băncii comerciale.
Produsul bancar este definit în funcţie de necesităţile de informare şi de
raportare având în vedere felul, tipul, destinaţia, precum şi procentul de dobândă (din
condiţiile de afaceri), modalitatea de calcul a dobânzii, ţinând seama că la produsele
destinate clientelei se asociază şi procentul de dobândă.
Contul analitic este specificat prin codul de identificare atribuit clientului,
secvenţa şi valuta.
Codul de identificare al clientului, respectiv numărul de ordine existent în
fişierul de clienţi gestionat de fiecare unitate operativă a băncii, este alocat în mod
automat şi stabilirea acestuia precede orice deschidere de cont.
Secvenţa reprezintă numărul de ordine al produselor bancare de bază ale unui
client. Secvenţa se generează automat, ţinând seama de produsele de care beneficiază
clientul respectiv, la baza cărora sta contracte sau convenţii.
Lungimea conturilor contabile interne este variabilă, având în vedere structura
acestora, astfel:
1 Sinteticul din planul de conturi pentru societăţile bancare: 3-5 caractere;
2 Produsul stabilit de bancă (fel, tip, destinaţie, etc.): 1-4 caractere;
88
3 Codul de identificare al clientului (CIC): 1-6 caractere;

4 Secvenţa corespunzătoare produselor utilizate: 1-3 caractere;
5 Codul valutei: 3 caractere alfabetice.
Exemplu: contul curent în lei, al societăţii comerciale « SECŢIUNEA » S.A.
TG-JIU, este: 2511.1-2378.1/ROL. Acest cont are o inportanţă contabilă în sensul că
se regăseşte doar în contabilitate sintetică a instituţiilor de credit.
Pentru încasări şi plăţi în numerar sau prin virament, clienţii instituţiilor de
credit folosesc codul IBAN.
Aşa cum am precizat după deschiderea contului curent unui client, prin aplicaţia
informatică, în acelaşi timp, se generează codul IBAN care cuprinde în structura sa 24
de caractere.
Contul IBAN este un cont internaţional de identificare a instituţiei de credit (a
ţării de origine) şi a clientului.
Deci, structura codului IBAN, în cazul societăţii comerciale « SECŢIUNEA »
S.A. TG-JIU este RO10RNCB2800000023780001.
Primele 2 caractere se referă la codul de ţară al României (respectiv RO),
următoarele 2 cifre reprezintă caractere de verificare a codului IBAN, cele 4 litere
alfabetice identifică în mod unic instituţia iar ultimele 16 caractere alfanumerice
identifică în mod unic unitatea teritorială a instituţiei şi contul clientului (CIC) de la
unitatea operativă a băncii.
La organizarea contabilităţii bancare, managerii instituţiilor de credit trebuie să
ia în considerare structura clientelei.
Astfel este necesar ca sistemul de informare internă al băncii să se bazeze pe o
analiză riguroasă a clientelei, care reprezintă izvorul veniturilor bancare.
În acest context, potrivit clasificării agenţilor din economia naţională, clientela
bancară este împărţită în două grupe mari: rezidenţi şi nerezidenţi, iar organizarea
generală a contabilităţii are în vedere specificul operaţiunilor bancare efectuate atât
pentru rezidenţi cât şi pentru nerezidenţi.
Rezidenţii unei economii constau din totalitatea persoanelor fizice şi juridice
care au domiciliul şi centrul de interes economic în teritoriul economic al ţării, cum
sunt persoanele fizice (gospodăriile familiale) şi juridice: instituţii publice, regiile
autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale, asociaţiile cluburile
ligile şi orice alte persoane juridice cu caracter lucrativ sau non profit, înregistrate sau
autorizate să-şi desfăşoare activităţi în România.
În funcţie de activitatea economică pe care o desfăşoară, clientela rezidentă se
poate clasifica în trei categorii, astfel:
1 clientelă bancară formată din banca centrală (BNR) şi băncile comerciale;
2 clientelă financiară ce cuprinde: instituţii financiare, altele decât băncile,
societăţi de valori mobiliare, societăţi de bursă şi alte societăţi asimilate acestora,
fonduri comune de investiţii şi organisme de plasament colectiv în valori mobiliare;
3 clientelă nefinanciară care este foarte diversificată şi din care amintim:
persoanele fizice care au calitatea de comerciant, îşi desfăşurând o activitate pe cont
propriu sau se află în relaţii speciale cu banca, şi persoane juridice cuprinse în
următoarele categorii: regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi
comerciale, societăţi de asigurare şi capitalizare, societăţi agricole, organizaţii
cooperatiste, administraţii private (organizaţii obşteşti), administraţii publice şi alte
persoane juridice.
Atât societăţilor nefinanciare amintite, cât şi persoanelor fizice, banca le
89
atribuie un cod statistic pentru a fi uşor de identificat.
2. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin conturile curente
Persoanele juridice şi fizice ce solicită deschiderea conturilor curente la bănci şi

alte terţe persoane care intră în relaţii financiare cu banca au fost numite generic,
clientelă bancară.
Conturile clientelei sunt cuprinse în grupa 25, în cadrul conturilor de gradul I,
astfel:
251 - Conturi curente
2511 - Conturi curente
2517 - Creanţe şi datorii ataşate
252 - Conturi de factoring
2521 - Conturi de factoring
253 - Conturi de depozite
2531 - Depozite la vedere
2532 - Depozite la termen
2533 - Depozite colaterale
25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditive
25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garanţie
25333 - Depozite pentru cecuri certificate
25334 - Depozite pentru ordine de plată cu scadenţă
25335 - Depozite pentru garanţii gestionari
25336 - Alte depozite colaterale
254 - Certificate de depozit, carnete şi librete de economii
2541 - Certificate de depozit
2542 - Carnete şi librete de economii
Aceste conturi se dezvoltă în conturi de gradul –II- şi gradul –III- după caz, iar
dintre acestea 251 – « Conturi curente » cuprind atât conturi cu funcţie contabilă de
activ cât şi cu funcţie contabilă de pasiv. Toate celelalte conturi ale clientelei : 252 –
Conturi de factoring, 253 - Conturi de depozite şi 254 – Certificate de depozit,
carnete şi librete de economii au funcţie contabilă de pasiv.
Deci, conturile curente sunt deschise clienţilor pentru efectuarea operaţiunilor
de încasări şi plăţi, în numerar şi prin virament. Prezintă de regulă solduri creditoare
din care pot fi trase sume, de către titularii de conturi, fără preaviz.
Contabilitatea acestor operaţiuni se conduce cu ajutorul contului 251 „Conturi
curente”
Contul 2511 "Conturi curente" este un cont bifuncţional.
Se creditează prin debitul conturilor care reflectă specificul operaţiunii înregistrate,
astfel :
1 în corespondenţă cu conturile din clasa 1, pentru încasări, viramente şi
depuneri de numerar de către clientelă;
2 în corespondenţă cu conturile din grupele 20, pentru creditele primite de
90
clientelă şi 24 pentru: credite acordate clientelei pe baza valorilor primite în pensiune;

rambursări de împrumuturi primite de către bancă pe baza valorilor date în pensiune
clientelei;
3 în corespondenţă cu conturile din grupa 25 pentru depozitele diminuate sau
lichidate, spre exemplu:
-2521 „Conturi de factoring” cu sumele puse la dispoziţia clientului în cadrul
operaţiunilor de factoring, imediat, la încasarea creanţelor comerciale potrivit
scadenţei acestora sau la scadenţa stabilită cu clientul;
-2527 „Datorii ataşate” pentru dobânzile platite de banca aferente operatiunilor
de factoring;
-2627 „Datorii ataşate” pentru dobânzi plătite de bancă aferente altor sume
datorate;
- sau, în corespondenţă cu conturile de depozite (253) pentru operaţiuni privind
depozite ale clienţilor diminuate sau lichidate; şi prin:
- 2541, sau 2542 - pentru depozite pe bază de certificate de depozit, carnete
şi librete de economii, diminuate sau lichidate;
- 2327, sau 2437, sau 2537, sau 2547, sau 25172 pentru dobânzile încasate de
către clienţi la conturile curente, pentru certificate de depozit, pentru carnete şi librete
de economii şi pentru împrumuturi primite de la aceştia de către bancă;
- 2621 „Alte sume datorate” pentru încasări ale clientelei reprezentând plăţi
efectuate de bancă privind alte sume datorate;
4 în corespondenţă cu conturile din grupa 35 pentru sumele privind drepturile
de personal, precum şi sumele plătite clientelei în calitate de creditori şi colaboratori
diverşi;
5 în corespondenţă cu conturile din grupa 41 cu valoarea tittlurilor cumpărate
de la clientelă;
6 în corespondenţă cu conturile din grupa 47 cu sumele plătite clientelei din
operaţiuni de leasing şi locaţie simplă;
7 în corespondenţă cu conturile din grupa 60, cu plăţi pentru clientelă privind
comisioane din operaţiuni cu titluri, precum şi plăţi pentru cheltueli ale clienţilor
provenind din operaţiuni în afara bilanţului, cheltuieli cu mijloace de plată şi alte
cheltuieli cu prestaţii de servicii financiare;
8 în corespondenţă cu conturile din grupa 67 cu sumele plătite de bancă
clientelei pentru cheltuieli excepţionale.
Se debitează prin creditul următoarelor, principale, conturi:
-20111 sau, 20112 sau, sau 20119 - cu valoarea creanţelor comerciale încasate
de către bancă;
-2021, sau 2031, sau 2041, sau 2051, sau 2052, sau 2061 - pentru credite de
trezorerie, export, echipament, pentru bunuri, imobiliare, precum si alte credite
rambursate de către clientelă;
-2531, sau 2532, sau 2533 - pentru depozitele constituite de clientelă;
- 2541, sau 2542 - depozite constituite de clientelă pe baza certificatelor de
depozit, carnetelor şi libretelor de economii;
-2511 - plăţi efectuate de clientelă pentru clienţii cu cont la aceeaşi bancă şi
alimentarea contului de cărţi de plată al clientelei;
- 2617 - dobânzi plătite de clientelă aferente valorilor de recuperat;
-101 - ridicări de numerar de către clientelă;
-2611 - sume plătite de clientelă privind valorile de recuperat;
91
-2811, sau 2812, sau 2817, sau 2821, sau 2822, sau 2827 – cu rambursări de
creanţe şi dobânzi restante, precum şi de creanţe, şi dobânzi îndoielnice;
- 367 - cu retrageri de numerar de către clientela deţinătoare de cărţi de plată;
-3721 - cumpărări de devize de la clientelă, scont, dobânzi şi comisioane
percepute; rambursări de credite în devize acordate clientelei, în contrapartida valorilor
primite în pensiune şi restituite acesteia; împrumuturi primite în devize de la clientelă,
în contrapartida valorilor în lei date în pensiune acesteia; alte sume în devize încasate
de la clientelă reprezentând creanţe;
-3722 - contravaloarea în lei a devizelor şi a cecurilor de călătorie în devize,
vândute clientelei; contravaloarea în lei a valorilor în devize primite în pensiune şi
restituite, în contrapartida creditelor în lei rambursate de către clientelă; contravaloarea
în lei a valorilor în devize date în pensiune clientelei, în contrapartidă
împrumuturilor în lei primite de la aceasta;
-7077 - sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri din alte
angajamente date;
-7083 - sumele încasate de la clientelă reprezentând comisioane din activităţi
de asistenţă şi de consultanţă;
-7085 - sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri privind mijloace
de plată;
-7499 -sumele încasate de la clientelă reprezentând venituri diverse de
exploatare;
- 7033 - dividende încasate aferente titlurilor de plasament cu venit variabil;
-70712 - comisioane încasate de la clientelă privind angajamente de finanţare
date;
-70722 - comisioane încasate de la clientelă privind angajamente de garanţie
date;
-777 - sumele încasate de la clientelă reprezentând alte venituri excepţionale;
-7029, sau 7039, sau 7069 - comisioane plătite de clientelă aferente
operaţiunilor de scontare a efectelor de comerţ şi de curtaj la operaţiunile de pensiune,
comisioane pentru operaţiunile de factoring indisponibil, comisioane şi speze pentru
operaţiuni de acceptare, amânare, avizare, efectuarea de reclamaţii, returnarea
documentelor neplătite, operări în conturi şi efectuarea de decontări rapide, comisioane
pentru operaţiuni cu titluri, precum şi comisioane pentru operaţiuni de schimb şi
arbitraj şi cecuri de călătorie;
-7053 - sumele încasate de la clientelă reprezentând dividende şi venituri
asimilate.
Soldul creditor al contului reprezintă disponibilităţile băneşti ale clientelei în
contul curent;
Soldul debitor al contului reprezintă descoperiri de cont neautorizate (după caz
se comunică, CIP).
Până în momentul scadenţei dobânda aferentă contului curent se evidenţiază cu
ajutorul contului 2517 “Creanţe şi datorii ataşate”.Este un cont bifuncţional care se
dezvoltă în sintetice de gradul al III- lea în:
• 25171 “Creanţe ataşate” - cont de activ care evidenţiază dobânda calculată
şi nejunsă la scadenţă aferentă soldului debitor al contului curent;
• 25172 “Datorii ataşate” - cont de pasiv care ţine evidenţa dobânzii calculate
şi nejunse la scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent.
Dobânda reprezintă principala sursă de venit al băncii, dar şi o importantă
92
cheltuială. În cazul dobânziilor aferente conturilor curente, conturile de venit şi

respectiv cheltuială care o înregistrează sunt următoarele:
• 7024 “Dobănzi de la conturi curente debitoare” - evidenţiază dobânda de
încasat aferentă soldului debitor al contului curent;
• 6024 ”Dobânzi la conturi curente” - evidenţiază dobânda de plătit aferentă
soldului creditor al contului curent.
Conturile curente deschise clientelei bancare se închid la cererea acestei sau ca
urmare a nefolosirii conturilor pe o anumită perioadă de timp care a fost stabilită prin
convenţia încheiată dintre cele două părţi.
Aplicaţie rezolvata:

O instituţie de credit atrage de la populaţie disponibilităţi băneşti în valoare de
120.000 lei, prin constituirea de depozite pe o perioadă de 3 luni în valoare de 80.000
lei cu o rată a dobânzii de 6,5% pe an, şi prin vânzarea de certificate de depozit a căror
dobândă lunară este de 217 lei. După 3 luni depozitul este lichidat şi se percepe un
comision de 1% din valoarea retrasă, iar certificatele sunt răscumpărate.
Înregistrările contabile sunt:
1. Se înregistrează atragerea disponibilităţilor bneşti:
101 = % 120.000
2532 80.000
2541 40.000
2. Se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă:

- pentru depozite:
D = (80.000*30*6,5)/36000 = 433,33
Dobânda totală = 433,33 * 3 = 1.300 lei
60252 = 2537 433,33
- pentru certificatele de depozit:
6026 = 2547 217
3. Se înregistrează comisionul pentru lichidarea depozitului:
C = (Valoarea iniţială a depozitului + Dobânda)*1/100 = (80.000+1.300) * 0,01 = 813
2532 = 7029 813
4. Se înregistrează lichidarea depozitului şi răscumpărarea certificatelor:
% = 101 121.138
2532 79.187
2537 1.300
93
2541 40.000
2547 651
3. Contabilitatea operaţiunilor efectuate cu ajutorul cardurilor
 Cardul este un instrument de plată fără numerar prin care titularul poate achita
Definiţie contravaloarea unor bunuri sau servicii către persoane abilitate să accepte cardurile
prezentate, precum şi o carte de plată cu ajutorul căreia se pot obţine lichidităţi în lei
sau valută de la o anumită bancă. Sistemul informaţional privind circuitul cardurilor
este organizat la nivel naţional şi internaţional conform procedurilor cunoscute.
În modul cel mai simplu de utilizare, sistemul electleiic de eliberare a
numerarului conţine verigile:
a) C.D. –Cash Dispenser
b) A.T.M. –Ghişeu automat de bancă
Cash Dispenser este un dispozitiv electromecanic care permite retragerea de
numerar sub formă de bancnotă şi monedă.
Ghişeu automat de bancă (A.T.M.) este un dispozitiv electromecanic care pe
lângă faptul că permite retragerea de numerar mai permite participarea posesorului de
card la alte servicii şi anume:
solicitarea de informaţii privind situaţia contului personal
transferul de sume în alte conturi
Utilizarea prin A.T.M. presupune parcurgerea etapelor:
introducerea cardului şi tastarea numărului personal(PIN)
introducerea prin tastare a datelor cerute şi confirmarea acţiunii sau sumei
cerute
primirea unei chitanţe justificative
restituirea cărţii de plată
Contabilitatea operaţiunilor privind retragerea de numerar cu carduri se
conduce cu ajutorul conturilor:
101 „Casa”;
102 „Numerar în ATM-uri şi ASV-uri”
367 „Alte stocuri şi asimilate”
Contul 367 „Alte stocuri şi asimilate” are funcţia contabilă de activ şi reflectă
fluxurile de numerar.
Se debitează cu depunerile de numerar în automatele bancare.
Se creditează cu retragerile de numerar din automatele bancare.
Soldul creditor reflectă faptul că automatele bancare sunt încărcate cu numerar.
 Înregistrări contabile:
Operaţii
economice * O instituţie de credit înregistrează alimentarea contului de cărţi de plată al
unui client, pe baza numerarului depus sau a disponibilităţilor din contul curent
% = 2511
101 „Conturi curente”
„Casa” analitic.card
2511
94
analitic.client
se reflectă încasarea preţului cardului şi a comisionului de eliberare a cărţii

de plată
% = 7085
101 „Venituri privind mijloacele de
„Casa” plată”
2511
se reflectă alimentarea ghişeului automat de bancă (ATM)

367 = 101
„Alte stocuri şi asimilate” „Casa”
se reflectă retragerile de numerar de la ghişeul automat de bancă de către

clientul băncii
2511 = 367
„Conturi curente” „Alte stocuri şi asimilate”
 se reflectă retragerile de numerar de la ghişeul automat de bancă de către

clientul altei bănci
3712 = 367
„Valori primite la încasare” „Alte stocuri şi asimilate”
-concomitent se reflectă decontarea prin casa de compensaţie

111 = 3712
„Cont curent la BNR” „Valori primite la încasare”
Aplicaţie rezolvată: 
Clientul “X” pe baza disponibilului său din contul curent deschis la sucursala
Dolj a BCR solicită băncii sale deschiderea şi alimentarea contului cărţi de plată, în
sumă de 11.500 LEI. Achitarea preţului cărţii de plată inclusiv TVA se face în numerar
(11,9 LEI), iar comisionul de eliberare a cărţii de plată este de 0,05 % din suma cu care
s-a alimentat contul “cărţi de plată”. După 24 de zile de la deschiderea contului “cărţi
de plată” clientul retrage numerar de la ghişeul automat de bancă al sucursalei
Constanţa a BRD în valoare de 450 LEI ATM-ul sucursalei Dolj a BCR este alimentat
cu suma de 6.000 lei. Dobânda percepută de bancă pentru disponibilul din contul “cărţi
de plată” este de 30% pe an.
Rezolvare:
1) Evidenţa operaţiilor de alimentare a contului “cărţi de plată” şi a ATM-ului:
• alimentarea contului “cărţi de plată” a clientului:
2511/”X” = 2511/CP ”X” 11.500
95
• încasarea preţului cărţii de plată:

1011 = % 11,9
7085 10,0
35327 1,9
• reţinerea comisionului de eliberare a “cărţi de plată”:

2511/”X” = 7085 5,85
• alimentarea ATM-ului, la sucursala Dolj a BCR:

367 = 101 6.000
2) Evidenţa operaţiunilor de retragere a numerarului cu ajutorul cărţilor de plată:

• diminuarea numerarului din ATM la sucursala Constanţa a BRD:
3712 = 367 450
• se înregistrează recepţia avizului de retragere sosit prin Casa de

Compensaţii, rezultând retrageri de numerar de la ATM-ul altei bănci (evidenţa la
sucursala Dolj a BCR):
2611 = 111 450 LEI
• concomitent se diminuează contul de “cărţi de plată” al clientului,

deschis la sucursala Dolj a BCR:
2511/CP ”X” = 2611 450
• se evidenţiază recepţia fondurilor prin Casa de Compensaţii de către

sucursala Constanţa a BRD:
111 = 3712 450
3) Se calculează şi se evidenţiază dobânda cuvenită pe perioada cât clientul nu a

efectuat nici o operaţie în contul “cărţi de plată”:
D= (11.500 LEI * 24 * 30) / 36000 = 230 LEI
6024 = 25172 230
4) Se evidenţiază plata dobânzii de către bancă:

25172 = 2511/CP 230
”X”
1. Explicaţi care este diferenţa dintre persoanele fizice (sau
96
juridice) rezidente şi nerezidente care solicită deschiderea conturilor

curente la o instituţie de credit;
......................................................................................................................
2. Care sunt etapele ce trebuie respectate de specialistul bancar,
pentru deschiderea unui cont curent?
......................................................................................................................
3. Exemplificaţi structura unui cont curent la o instituţie de credit

şi care este importanţa codului IBAN.
......................................................................................................................
4. Care sunt principalele articole contabile privind operaţiunile cu

carduri?
......................................................................................................................
5. Ce este dobânda şi cum influenţează aceasta costurile bancare?

......................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind deschiderea conturilor curente la instituţiile de credit

2. Studiul privind înregistrările contabile efectuate pentru operaţiunile de cont
curent
3. Studiul privind dobânda activă şi pasivă a băncilor şi înregistrarea acestora în
contabilitatea bancară.
97
TEMA 6
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI
Conţinut:
1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie;
2. Contabilitatea titlurilor de plasament;
3. Contabilitatea titlurilor de investiţii;
4. Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri.
Rezumat:
Operaţiunile cu titluri sunt în creştere pe pieţele monetare şi bursiere
şi sunt determinate de interesul persoanelor fizice şi juridice pentru câştiguri mari, cu
eforturi comerciale mici.
În sfera economică a titlurilor sunt cuprinse o serie de instrumente cum sunt:
acţiunile, obligaţiunile, bonurile de tezaur, bonuri de casă, certificate de trezorerie,
instrumente ale pieţei monetare, titluri de participare ale organismelor de plasament
colectiv, contracte futures financiare inclusiv contracte similare cu decontare finală în
fonduri, contracte foward pe rata dobânzii, swapuri pe rata dobânzii, pe curs de
schimb şi pe acţiuni. În contabilitatea bancară titlurile sunt grupate în funcţie de modul
de interferenţă cu procesul bancar şi se regăsesc în:
- titlurile tranzacţionabile (titluri de tranzacţie, titluri de plasament şi titluri
de investiţii) care sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor din clasa a-III-a “Operaţiuni
cu titluri şi operaţiuni diverse”.
- titluri imobilizate (părţi în societăţile comerciale legate, titluri de participare
şi titluri ale activităţii de portofoliu) care sunt evidenţiate cu ajutorul conturilor din
clasa a-IV-a “Valori imobilizate”.
Obiective:
Însuşirea materiei următoare dezvoltă o cunoaştere mai bună despre:
1 forma sub care se prezintă titlurile în activitatea bancară
2 modalităţi prin care banca poate atrage resurse de pe pieţele de
capital prin emisiunea de titluri
1. Contabilitatea titlurilor de tranzacţie
Înregistrarea cesiunii titlurilor de tranzacţie se se face la preţul de vânzare, iar

diferenţele între preţul de înregistrare şi preţul de vânzare (cesiune) al acestora se
consemnează în conturile de venituri sau cheltuieli, după caz.
Contabilizarea operaţiunilor se realizează cu ajutorul contului 302 „Titluri de
tranzacţie” care cuprinde conturile de gradul -II-: 3021 „Titluri de tranzacţie”, 3025
„Titluri date cu împrumut”, 3026 „Titluri luate cu împrumut”, 3027 „Datorii privind
titlurile”.
Fiecare din primele trei conturi sintetice de gradul II se detaliază în câte patru
conturi sintetice de gradul III în funcţie de natura titlurilor, adică: efecte publice şi
asimilate; obligaţiuni şi alte valori cu venit fix; acţiuni şi alte titluri cu venit variabil;
acţiuni proprii.
Contul 3021 „Titluri de tranzacţie” este un cont de activ. Se debitează cu
98
valoarea de intrare a titlurilor provenite din cumpărări, formată din preţul de achiziţie
şi cheltuielile aferente. Se creditează cu valoarea titlurilor de tranzacţie vândute. Titluri
de tranzacţie se pot cumpăra pe cont propriu cu plata din contul curent, sau se pot
cumpăra prin societăţile de bursă, plata urmând să se efectueze ulterior livrării.
Exemple de înregistrări:

• A) În cazul când se înregistrează achiziţia titlurilor de tranzacţie cu un decalaj Operaţii
economice
între data cumpărării şi data primirii efective a titlurilor:
-se evideţiază angajamentul de cumpărare a titlurilor de tranzacţie:
9219 = 999
”Alte titluri de primit” “Contrapartida”
-se evidenţiază reevaluarea acestor titluri:
a) în cazul diferenţelor favorabile:
3729 = 7032
”Conturi de ajustare privind alte ”Venituri din titlurile de
elemente din afara bilanţului” tranzacţie”
b) în cazul diferenţelor nefavorabile:
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” ”Conturi de ajustare privind alte
elemente din afara bilanţului”
-se înregistrează achiziţia de titluri de tranzacţie, în conturile de bilanţ:
3021 = 333
“Titluri de tranzacţie” “Conturile societăţilor la bursă”
-se înregistrează, totodată, diferenţele favorabile
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” ”Conturi de ajustare privind alte
-şi, în cazul diferenţelor nefavorabile:
3729 = 3021
”Conturi de ajustare privind alte “Titluri de tranzacţie”
- se înregistrează închiderea conturilor din afara bilanţului
999 = 9219
“Contrapartida” “Alte titluri de primit”
-se înregistrează reevaluarea titlurilor de tranzacţie cumpărate şi primite, în
funcţie de cursul acestora pe piaţă:
a)- în cazul diferenţelor favorabile
3021 = 7032
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titluri de tranzacţie”
b)- în cazul diferenţelor nefavorabile:
6032 = 3021
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Titluri de tranzacţie”
• B) În cazul când, se cumpără titluri de tranzacţie pentru care nu există decalaj
între data cumpărării şi data livrării:
-se înregistrează achiziţia de titluri de tranzacţie
3021 = 333
99
-se înregistrează diferenţa favorabilă sau nefavorabilă dintre valoarea titlurilor

de tranzacţie stabilită în funcţie de cursul pe piaţă şi valoarea de achiziţie a acestora:
3021 = 7032
6032 = 3021
• C) În cazul când, se vând titluri de tranzacţie pentru care există decalaj între
data vânzării şi data livrării efective a titlurilor.
-se înregistrează angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacţie:
999 = 9229
“Contrapartida” “Alte titluri de livrat”
-se efectuează reevaluarea acestor titluri de tranzacţie
a) în cazul diferenţelor favorabile se înregistrează:
3021 = 7032
b)în cazul diferenţelor nefavorabile:
6032 = 3021
c) concomitent se evidenţiază diferenţele favorabile sau nefavorabile din
reevaluarea titlurilor de tranzacţie vândute şi încă nelivrate (diferenţa dintre valoarea
titlurilor de tranzacţie stabilită în funcţie de cursul pe piaţă şi preţul de vânzare):
-în cazul diferenţelor favorabile:
3729 = 7032
”Conturi de ajustare privind alte elemente “Venituri din titluri de tranzacţie”
din afara bilanţului”
-în cazul diferenţelor nefavorabile:
6032 = 3729
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” ”Conturi de ajustare privind alte
- se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacţie prin bursă:
333 = 3021
“Contul societăţilor la bursă” “Titluri de tranzacţie”
-se înregistrează închiderea diferenţelor rezultate din reevaluarea titlurilor de
tranzacţie, la livrarea efectivă a acestora:
3021 = 3729
“Titluri de tranzacţie” “Cheltuieli de ajustare privind alte
3729 = 3021
“Cheltuieli de ajustare privind alte “Titluri de tranzacţie”
-concomitent se închid conturile din afara bilanţului:
9219 = 999
“Alte titluri de primit” “Contrapartida”
• D) În cazul când, se vând titluri de tranzacţie pentru care nu există decalaj între data
100
vânzării şi data livrării efective a titlurilor:

-se înregistrează vânzarea de titluri de tranzacţie, cazul când preţul de vânzare
este mai mare decât preţul de înregistrare (diferenţă favorabilă):
333 = %
“Contul societăţilor la bursă” 3021
“Titluri de tranzacţie”
7032
“Venituri din titlurile de tranzacţie”
-se înregistrează vânzarea de titluri de tranzacţie, cazul când preţul de vânzare
este mai mic decât preţul de înregistrare (diferenţă nefavorabilă):
% = 3021
333 “Titluri de tranzacţie”
“Contul societăţilor la bursă”
6032
“Pierderi din titlurile de tranzacţie”
• E) Analizând portofoliul titlurilor de tranzacţie, bancile hotărăsc trecerea
acestora, în titluri de plasament sau de investiţii.
În contabilitate aceste operaţiuni se evidenţiază astfel:
% = 3021
3031 “Titluri de tranzacţie”
“Titluri de plasament”
3041
“Titluri de investiţii”
• F) În cadrul relaţiilor contractuale dintre bănci şi terţe persoane titlurile de
tranzacţie se dau cu împrumut sau sunt luate cu împrumut şi se evidenţiază astfel:
1. Titluri de tranzacţie luate cu împrumut:
-se înregistrează în conturi în afara bilanţului angajamentele de garanţie date:
953 = 999
“Titluri date în garanţie” “Contrapartida”
a) se înregistrează valoarea titlurilor de tranzacţie primite:
3026 = 30271
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile luate cu
împrumut”
b) se reevaluează titlurile luate cu împrumut şi se constată:
-diferenţe favorabile, care se înregistrează ca venituri:
30271 = 7032
“Datorii privind titlurile luate cu “Venituri din titlurile de tranzacţie”
împrumut”
-diferenţe nefavorabile, care se înregistrează la cheltuieli:
6032 = 30271
“Pierderi la titlurile de tranzacţie” “Datorii privind titlurile luate cu
împrumut”
c) se înregistrează dobânda cuvenită titlurilor de tranzacţie primite
6037 = 30277
“Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu “Datorii ataşate”
titluri”
d) se înregistrează plata dobânzii aferente titlurilor luate cu împrumut:
101
30277 = 111
“Datorii ataşate” “Cont curent BNR”
e) se înregistrează restituirea titlurile de tranzacţie împrumutate:
30271 = 3026
“Datorii privind titlurile luate cu împrumut” “Titluri luate cu împrumut”
şi concomitent:
999 = 953
“Contrapartida ” “Titluri date în garanţie”
2. Titluri de tranzacţie date cu împrumut
-se înregistrează valoarea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut:
3025 = 3021
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de tranzacţie”
- se înregistrează reevaluarea titlurilor de tranzacţie date cu împrumut:
a) diferenţele favorabile se înregistrează ca venituri
3025 = 7032
“Titluri date cu împrumut” “Venituri din titlurile de tranzacţie”
b) diferenţele nefavorabile se înregistrează la cheltuieli
6032 = 3025
“Pierderi din titluri de tranzacţie” “Titluri date cu împrumut”
- se înregistrează dobânda titlurilor date cu împrumut
30257 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din operaţii
cu titluri”
- se înregistrează primirea titlurilor date cu împrumut
3021 = 3025
“Titluri de tranzacţie” “Titluri date cu împrumut”
• se înregistrează încasarea dobânzii cuvenite:
2511 = 30257
“Conturi curente” “Creanţe ataşate”
sau,
341 „Decontări intrabancare”
2. Contabilitatea titlurilor de plasament
 Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achiziţionate cu intenţia de a le

deţine o perioadă mai mare de şase luni, dar fără ca această deţinere să implice o
Definiţie
conservare până la scadenţa lor. În categoria titlurilor de plasament se includ titlurile cu
venit fix, precum şi titlurile cu venit variabil, de aceeaşi natură cu titlurile de tranzacţie.
Evaluarea titlurilor de plasament se efectuează la cumpărare, la vânzare şi la
inventarierea dispusă de conducerea băncii. Periodic, de regulă lunar, are loc o
reevaluare a titlurilor la cursul pieţei.
Dacă apar diferenţe, acestea vor fi înregistrate diferit:
- diferenţele favorabile nu se înregistrează şi nici nu folosesc la
compensarea diferenţelor nefavorabile înregistrate de alte titluri ;
- diferenţele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane
pentru depreciere.
Valoarea de intrare a titlurilor de plasament cumpărate este formată din preţul
102
de achiziţie, exclusiv cheltuielile de achiziţie şi dobânzile calculate pentru perioada

scursă în cazul titlurilor de plasament cu venit fix.
La procurarea titlurilor de plasament se înregistrează în conturile de cheltuieli
corespunzătoare comisioanele, curtajele şi alte cheltuieli similare, iar dobânda sau
cuponul calculat pentru perioada scursă în cazul titlurilor de plasament cu venit fix se
înregistrează concomitent cu înregistrarea valorii titlului, în contul 3037 “Creanţe
ataşate”. Valoarea de intrare pentru titlurile de plasament care provin din portofoliul
titlurilor de tranzacţie se înregistrează la cursul din ziua transferului, deci la preţul
pieţei.
Valoarea de cesiune a titlurilor de plasament vândute din portofoliul băncii este
egală cu preţul de cesiune (de vânzare), în care nu se includ cheltuielile cu vânzarea.
Prin urmare, între valoarea de înregistrare contabilă şi preţul de cesiune al titlurilor de
plasament cedate apar diferenţe favorabile sau nefavorabile, care se înregistrează la
venituri, respectiv la cheltuieli.
La inventariere, tilurile de plasament se evaluează la preţul pieţei, în funcţie de
cotarea sau necotarea titlului. Valoarea de inventar a titlurilor cotate se stabileşte pe
baza cursului cel mai recent, iar a celor necotate se stabileşte în funcţie de valoarea
probabilă de negociere.
Operaţiunile cu aceste titluri se contabilizează cu ajutorul contului 303 „Titluri
de plasament” care cuprinde conturile de gradul II, simbolizate:
-3031 „Titluri de plasament”;
-3035 „Titluri date cu împrumut”;
-3036 „Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament”,
-3037 „Creanţe ataşate”.
Contul 3031 „Titluri de plasament” este un cont de activ şi se debitează la
achiziţia titlurilor sau reclasarea lor. Se creditează la vânzarea lor sau la transferul lor
către alte categorii de titluri.
Contul 3035 „Titluri date cu împrumut” are funcţia contabilă de activ. Se
debitează la împrumutul titlurilor către terţe persoane şi se creditează la restituirea
acestora. Dobânzile de încasat aferente operaţiunilor cu titlurile menţionate se
contabilizează cu ajutorul contului 3037 „Creanţe ataşate”.
Cele trei conturi prezentate au o caracteristică comună, exprimată prin faptul
că, se dezvoltă în patru conturi de gradul III, după natura titlurilor ce sunt înregistrate
(efecte publice, obligaţiuni, acţiuni, acţiuni proprii).
Exemple de înregistrări: 
1 Se înregistrează cumpărarea titlurilor de plasament de natura acţiunilor: Operaţii
economice
-se evidenţiază extrabilanţier emiterea ordinului de cumpărare a unui pachet
de acţiuni
9219 = 999
-se efectuează achiziţia în proprietatea băncii a acţiunilor:
% = 333
30313 “Conturile societăţilor
“Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil” de bursă”
60331
“Cheltuieli de achiziţie”
- se achită societăţii de bursă contravaloarea acţiunilor
103
333 = 111
“Conturile societăţii de bursă” “Cont curent BNR”
şi concomitent se evidenţiază
999 = 9219
-se constituie provizioane pentru deprecierea eventuală a titlurilor de
plasament
66331 = 39113
”Cheltuieli cu provizioane pentru titluri de ”Provizioane pentru
plasament” deprecierea acţiunilor şi
altor titluri cu venit variabil”
-se evidenţiază încasarea dividendelor:
333 = 70333
“Conturile societăţilor de bursă” “Dividende şi venituri
asimilate”
2 Pentru vânzarea titlurilor de plasament de natura acţiunilor:
-se evidenţiază extrabilanţier emiterea ordinului de vânzare a unui pachet
de acţiuni
999 = 9229
1 În cazul când, preţul de vânzare este mai mare decât preţul de achiziţie:
333 = %
“Conturile societăţilor de bursă” 30313
“Acţiuni şi alte titluri cu
venit variabil”
70336
“Venituri din cesiuni”
1. se înregistrează cheltuielile de vânzare a acţiunilor
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăţilor de
bursă”
2. concomitent se înregistrează:
9229 = 999
“Alte titluri de livrat” “Contrapartida”
2 Preţul de vânzare este mai mic decât preţul de achiziţie
% = 30313
333 “Acţiuni şi alte titluri cu
“Conturile societăţilor de bursă” venit variabil”
60336
“Pierderi din cesiune”
1. se înregistrează cheltuielile de vânzare a acţiunilor:
6039 = 333
“Comisioane” “Conturile societăţilor de
bursă”
2. concomitent se înregistrează:
9229 = 999
3 În măsura în care deprecierile titlurilor de plasament nu se materializează se
104
înregistrează anulările sau diminuările de provizioane

39113 = 76311
“Provizioane pentru deprecierea acţiunilor şi a “Venituri din provizioane
altor titluri cu venit variabil” pentru deprecierea titlurilor
de plasament”
3 Pentru cumpărarea titlurilor de plasament de natura obligaţiunilor se efectuează
înregistrările următoare:
- Extrabilanţier se evidenţiază ordinul de cumpărare a unui pachet de
obligaţiuni
9219 = 999
1 se înregistrează achiziţia obligaţiunilor:
% = 333
30312 “Conturile societăţilor de
“Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix ” bursă”
3037
60331
2 concomitent se înregistrează :
999 = 9219
3 se achită contravaloarea obligaţiunilor:
333 = 111
“Conturile societăţilor de bursă” “Cont curent la BNR”
4 se înregistrează valoarea dobânzii calculate :
3037 = 70331
“Dobânzi”
5 se înregistrează încasarea dobânzilor (inclusiv a cupoaneelor
înregistrate la achiziţie):
111 = 3037
“Cont curent la BNR” “Creanţe ataşate”
4 Pentru vânzarea titlurilor de plasament de natura obligaţiunilor
-se emite ordinul de vânzare a obligaţiunilor:
999 = 9219
La înregistrarea valorii obligaţiunilor vândute sunt două situaţii:.
1. Când preţul de vânzare este mai mare decât preţul de achiziţie:
333 = %
“Obligaţiuni şi alte titluri cu
venit fix”
3037
70336
„Venituri din cesiuni”
105
6 se înregistrează încasarea obligaţiunilor:

111 = 333
“Cont curent la BNR” “Conturi ale societăţilor de
bursă”
7 se înregistrează cheltuielile de vânzare a obligaţiunilor:
6039 = 111
“Comisioane” “Cont curent la BNR”
8 se înregistrează provizioane pentru deprecierea unei

obligaţiuni :
66311 = 39112
„Cheltuieli cu provizioane pentru „Provizioane pentru deprecierea
deprecierea titlurilor de plasment” obligaţiunilor şi a altor titluri cu
venit fix”
9 se înregistrează anularea sau diminuarea provizioanelor
constituite pentru deprecierea unei obligaţiuni:
39112 = 76311
„Provizioane pentru deprecierea “Venituri din provizioane pentru
obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix” deprecierea titlurilor de plasament”
2. Când preţul de vânzare este mai mic decât preţul de achiziţie, apar
diferenţe nefavorabile, care se evidenţiază astfel:
60336 = 30312
“Pierderi din cesiune” “Obligaţiuni şi alte titluri cu
venit fix”
5 În cazul când titlurile de plasament se dau sau pot fi luate cu împrumut,
operaţiunile respective se reflectă în contabiltatea ambelor bănci astfel:
❖ în contabilitatea băncii împrumutate:
-se înregistrează angajamentele de garanţie date (obligaţia):
952 = 999
“Titluri primite în garanţie” “Contrapartida”
-se înregistrează valoarea titlurilor luate cu împrumut:
3026 = 3027
“Titluri luate cu împrumut” “Datorii privind titlurile”
-se înregistrează reevaluarea titlurilor luate cu împrumut:
3027 = 7036
“Datorii privind titlurile” “Venituri din datorii
constituite prin titluri”
6036 = 3027
“Cheltuieli privind datorii constituite prin “Datorii privind titlurile”
titluri”
-se înregistrează dobânda cuvenită a fi plătită lunar la titlurile luate cu împrumut:
6037 = 377
“Cheltuieli diverse privind operaţiile cu titluri” “Cheltuieli de plătit”
- se achită dobânda la titlurile luate cu împrumut:
106
377 = 111
“Cheltuieli de plătit” “Cont curent BNR”
-se înregistrează restituirea titlurilor de plasament luate cu împrumut:
3027 = 3026
“Datorii privind titlurile” “Titluri luate cu împrumut”
şi concomitent se înregistrează:
999 = 952
“Contrapartida” “Titluri primite în garanţie”
❖în contabilitatea băncii împrumutătoare :
-se înregistrează angajamente de garanţie primite:
999 = 952
-se înregistrează titlurile de plasament date cu împrumut:
3035 = 3031
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de plasament”
-se înregistrează dobânda pentru titlurile de plasament date cu
împrumut:
3037 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din
operaţiuni cu titluri”
-se înregistrează primirea titlurilor de plasament date cu împrumut:
3031 = 3035
“Titluri de plasament” “Titluri date cu împrumut”
-se înregistrează încasarea dobânzi aferente acestor titluri:
111 = 3037
3. Contabilitatea titlurilor de investiţii
Titlurile de investiţii sunt titluri cu venit fix care au fost achiziţionate cu intenţia 
de a fi deţinute de o manieră durabilă, în principiu până la scadenţă. În această Definiţie
categorie intră: obligaţiuni, efecte publice şi alte titluri cu venit fix.
În contabilitate titlurile de învestiţii se înregistrează la valoarea de achiziţie
formată din preţul de cumpărare, fără cheltuielile de achiziţie, care se reflectă distinct
în conturile de cheltuieli, şi dobânda (cuponul calculat) pentru perioada scursă, ce se
înregistrează concomitent în contul de creanţe ataşate.
Există situaţii când preţul de achiziţie al titlului este superior preţului de
rambursare. Această diferenţă trebuie amortizată pe durata rămasă de viaţă a titlului
pe seama cheltuielilor. Atunci când preţul de achiziţie este mai mic decât preţul de
rambursare, diferenţa (decontarea) se eşalonează, prorata temporis, pe perioada rămasă
de parcurs, pe seama veniturilor.
Primele aferente titlurilor de investiţii nu se înregistrează în contabilitate
separat, acestea fiind incluse în preţul de cumpărare.
Titlurile de investiţii care provin prin transferul în portofoliul titlurilor de
plasament se înregistrează la valoarea de achiziţie.
Titlurile de investiţii care provin din transferul titlurilor de tranzacţie se
înregistrează în contabilitate la cursul pieţei (data valute).
107
La sfârşitul fiecărei luni se face evaluarea titlurilor de investiţii şi se stabilesc

diferenţele.Atât diferenţele favorabile (valoarea contabilă mai mare decât preţul pieţei),
cât şi diferenţele nefavorabile (valoarea contabilă este mai mică decât preţul pieţei), nu
se înregistrează în contabilitate. În situaţii deosebite (de excepţie: vânzare fortuită, risc
de faliment al emitentului) se pot constitui provizioane.
O situaţie aparte o constituie titlurile de investiţii exprimate în devize care
rămân înregistrate la costul lor de origine (istoric) şi se reevaluează la cursul de
schimb (data valute), iar diferenţele care apar sunt diferenţe din reevaluarea
portofoliului de titluri de investiţii şi se reflectă în conturi de diferenţe de conversie.
Ieşirea (clasarea) titlurilor de investiţii din portofoliul băncii, are loc în
general în condiţiile existenţei resurselor sau acordurilor de refinanţare a căror durată
şi valoare este cel puţin egală cu cea a titlurilor de investiţii deţinute. În acest caz, banca
va constitui provizioane pentru deprecierea titlurile de investiţii care se înregistrează la
venituri. Dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă, aferente titlurilor de investiţii se
înregistrează lunar în contul de creanţe ataşate prin cont de venituri corespondent.
În contabilitatea băncii operaţiunile cu titlurile de investiţii se evidenţiază cu
ajutorul contului 3041 „Titluri de investiţii” care este un cont de activ.
Acesta se debitează cu valoarea titlurilor de investiţii intrate în patrimoniu şi se
creditează cu valoarea titlurilor vândute, transferate spre alte categorii de titluri sau date
cu împrumut. Dobânda de încasat aferentă acestor titluri se înregistrează cu ajutorul
contului 3047 „Creanţe ataşate”. Titlurile date cu împrumut se evidenţiază în debitul
contului 3045 „Titluri date cu împrumut”, iar restituirea lor în creditul aceluiaşi cont.
Aceste conturi se dezvoltă în conturi de gradul III, pentru evidenţierea analitică
a efectelor publice şi a obligaţiunilor.
 Exemple de înregistrări:
Operaţii A. Pentru achiziţia titlurilor de investiţii:

economice
1 se înregistrează angajamentele de cumpărare a titlurilor de investiţii
9219 = 999
2 se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiţii, cu dobândă scursă
% = 333
3041 “Conturile societăţilor de
“Titluri de investiţii” bursă”
3047
“Creanţe ataşate ”
60347
3 se înregistrează achitarea contravalorii acestora
333 = 111
4 şi concomitent se înregistrează stingerea angajamentului :
999 = 9219
5 se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă:
3047 = 70341
108
“Creanţe ataşate” “Venituri din titluri de

investiţii/ Dobânzi”
6 se înregistrează diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de
rambursare pentru perioada reziduală a titlurilor:
60342 = 3041
“Cheltuieli cu amortizarea primelor” “Titluri de investiţii”
7 se înregistrează veniturile din prime reprezentând diferenţa favorabilă între
preţul de achiziţie şi preţul de rambursare, pe perioada reziduală a titlurilor:
3041 = 70342
“Titluri de investiţii” “Venituri din titlurile de
investiţii / Venituri din prime”
8 se înregistrează încasarea dobânzilor cuvenite:
111 = 3047
9 se înregistrează rambursarea titlurile de investiţii:

333 = 3041
“Conturile societăţilor de bursă” “Titluri de investiţii”
B. În cazul vânzării titlurilor de investiţii
1. se înregistrează angajamentele de vânzare:
999 = 9229
2 se înregistrează vânzarea efectivă a acestora, prin bursă:
333 = %
3047
7462
“Venituri din cesiunea
imobilizărilor financiare”
3 se înregistrează încasarea acestora:
111 = 333
“Cont curent la BNR” “Conturile societăţilor de bursă”
4 se înregistrează stingerea angajamentelor de vânzare:
9229 = 999
C. În cazul titlurilor de investiţii date şi primite cu împrumut:
1 se înregistrează angajamentele de garanţie primite:
999 = 952
2 se înregistrează titlurile de investiţii date cu împrumut:
3045 = 3041
“Titluri date cu împrumut” “Titluri de investiţii”
3 se înregistrează dobânda la titlurile de investiţii date cu împrumut
3047 = 7037
“Creanţe ataşate” “Venituri diverse din operaţiuni
cu titluri”
109
4 se înregistrează restituirea titlurilor de investiţii date cu împrumut:

3041 = 3045
“Titluri date cu împrumut”
5 se înregistrează încasarea dobânzilor aferente titlurilor de investiţii date cu
împrumut:
111 = 3047
4. Contabilitatea datoriilor constituite prin emisiunea de titluri
Emisiunea de titluri reprezintă o modalitate de împrumut prin care banca poate

atrage resurse de pe pieţele de capital. În funcţie de necesităţi şi de categoria de titluri
emise, banca poate să obţină lichidităţi pe termen scurt, mediu sau lung.
Pe baza emisiunii de titluri societatea bancară îşi asigură lichidităţile pe termen
scurt, mediu şi lung.
Contabilitatea operaţiilor privind emiterea de titluri se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 32 – Datorii privind titluri.
321 - Titluri de piaţă interbancară
3211 - Titluri de piaţă interbancară
322 - Titluri de creanţe negociabile
3221 - Titluri de creanţe negociabile
325 - Obligaţiuni
3251 - Obligaţiuni
326 - Alte datorii constituite prin titluri
3261 - Alte datorii constituite prin titluri
- împrumuturi primite pe bază de certificate interbancare, bilete la ordin

negociabile, bilete ipotecare, emise şi negociabile pe piaţa interbancară;
3221 - împrumuturile primite pe bază de certificate de depozit, bilete de
trezorerie şi alte titluri negociabile emise, de regulă pe termen scurt şi mijlociu;
3251 - împrumuturi primate pe bază de obligaţiuni emise, de regulă pe termen
mijlociu şi lung;
3261 - alte împrumuturi primite pe baza titlurilor emise;
3217 , 3267, 3227, 3257 - datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente titlurilor de piaţă interbancară, de creanţe negociabile, obligaţiunilor, şi altor
titluri.
Conturile din grupa 32 au funcţie contabilă de pasiv ce se creditează la emiterea
titlurilor şi se debitează la rambursarea lor, de obicei în contrapartidă cu un cont de
trezorerie.
Valoarea la care se înregistrează cheltuielile de emisiune sunt cuprinse pe
conturile de cheltuieli aferente unui singur exerciţiu sau pot fi eşalonate cu ajutorul
contului 3749 „ Alte cheltuieli de repartizat” pe mai multe exerciţii.
110
Dobânzile aferente se înregistrează în conturile de datorii ataşate: 3217, 3227,

3257, 3267. Dobânzile titlurilor plătite în avans se înregistrează în contul 375
„Cheltuieli înregistrate în avans”.
Primele de emisiune a acestor titluri se înregistrează în contul 374 „Cheltuieli
de repartizat”, iar subscrierea unor titluri fără a fi plătite se înregistrează în contul 3556
„Alţi debitori diverşi”.
Subscrierea titlurilor se înregistrează şi în conturile extrabilanţiere la preţul de
achiziţie. Împrumuturile primite pe baza titlurilor emise se înregistrează în conturile
de datorii constituite prin titluri, la valoarea de rambursare.
În unele cazuri băncile emit obligaţiuni convertibile în acţiuni. Posesori acestora
au dreptul ca, în cadrul unui termen fixat prin contractul de emisiune să-şi exercite
opţiunea de convertire a obligaţiunilor în acţiuni. Prima de conversie apare ca diferenţă
între valoarea nominală a acţiunilor şi valoarea de rambursare a obligaţiunilor.
Pe baza facturilor remise spre încasare de clientelă, societăţile bancare pot să
emită bilete la ordin, care reprezintă contrapartida creanţelor preluate care se trec pe
contul 3261“Alte datorii constituite prin titluri”.
Tranzacţiile cu titluri sunt contabilizate prin conturi distincte deschise pe
numele societăţilor de valori mobiliare, care intermediază operaţiunile respective.
Exemple de înregistrări:

Se înregistrează emisiunea de titluri pe piaţa interbancară şi de creanţe Operaţii
economice
negociabile:
- împrumuturile primite de bancă pe baza titlurilor emise la subscriere:
3556 = %
“Alţi debitori diverşi” 3211
“Titluri de piaţă
interbancară”
3221
“Titluri de creanţe
negociabile”
111 = 3556
“Conturi curent la BNR” “Alţi debitori diverşi”
- se înregistrează dobânda datorată (cuponul):
60361 = 3217
“Dobânzi privind titlurile de piaţă “Datorii ataşate”
interbancară”
60362 = 3227
“Dobânzi privind titlurile de creanţe “Datorii ataşate”
negociabile”
• se înregistrează plata dobânzilor aferente:
% = 111
3217 “Conturi curente la
“Datorii ataşate BNR”
3227
“Datorii ataşate”
111
- se rambursează împrumutul primit pe baza titlurilor emise:

% = 111
3211 “Cont curent la BNR”
“Titluri de piaţă interbancară”
3221
“Titluri de creanţe negociabile”
- se înregistrează răscumpărarea sau rambursarea anticipată a titlurilor emise:
379 = 111
“Alte conturi de regularizare” “Cont curent la BNR”
- se înregistrează anularea titlurilor răscumpărate sau rambursate anticipat:
% = 379
32111 “Alte conturi de
“Titluri de piaţă interbancară” regularizare”
3221
“Titluri de creanţe negociabile”
Se înregistrează emisiunea obligaţiunilor, astfel:
• pe baza evidenţei documentelor emise la subscriere:
% = 379
3556 “Alte conturi de
“Alţi debitori diverşi” regularizare”
3441
“Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix”
3742
“Prime de rambursare privind titlurile cu venit
fix”
- se primesc împrumuturile pe baza obligaţiunilor emise la vărsare:
111 = 3556
“Cont curent la BNR” “Alţi debitori diverşi”
- se înregistrează dobânda datorată:
60363 = 3257
“Dobânzi privind obligaţiunile” “Datorii ataşate”
- se înregistrează plata dobânzilor aferente:
3257 = 111
“Datorii ataşate” “Cont curent la BNR”
• se înregistrează amortizarea primelor de emisiune şi de rambursare:
60369 = %
“Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin 3741
titluri” “Prime de emisiune privind
titlurile cu venit fix”
3742
“Prime de rambursare
privind titlurile cu venit fix”
- se înregistrează rambursarea împrumutului primit pe baza obligaţiunilor emise:
3251 = 111
“Obligaţiuni” “Cont curent la BNR”
- răscumpărarea obligaţiunilor emise:
379 = 111
“Alte conturi de regularizare” “Cont curent la BNR”
112
- anularea obligaţiunilor răscumpărate:

3251 = 379
“Obligaţiuni” “Alte conturi de regularizare”
Aplicaţii rezolvate:

1. O societate bancară X, achiziţionează titluri de tranzacţie prin intermediul
societăţilor de bursă a căror valoare este de 550.000 lei, titluri ce intară în patrimoniu
la data achiziţiei. Acceaşi societate vinde titluri de tranzacţie in valoare de 760.000 lei
ce sunt livrate dupa cinci zile de la data vânzării. Să se prezinte înregistrările contabile.
Rezolvare:
-se înregistrează achiziţia de titluri de tranzacţie
3021 = 333 550.000
-se înregistrează diferenţa favorabilă dintre valoarea titlurilor de tranzacţie
stabilită în funcţie de cursul pe piaţă şi valoarea de achiziţie a acestora:
3021 = 7032 550.000
“Titluri de tranzacţie” “Venituri din titluri de
tranzacţie”
-se înregistrează diminuarea disponibilului din contul current la BNR:
333 = 111 550.000
“Conturile societăţilor la bursă” “Casa”
-se înregistrează angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacţie:
999 = 9229 760.000
- se înregistrează vânzarea titlurilor de tranzacţie prin societăţile de bursă:
333 = % 760.000
“Contul societăţilor la bursă” 3021 550.000
“Titluri de tranzacţie”
7032 210.000
“Venituri din titluri de
tranzacţie”
-se înregistrează creşterea disponibilului din contul current la BNR:
111 = 333 760.000
“Casa” “Conturile societăţilor la
bursă”
-se înregistrează anularea angajamentul de vânzare a titlurilor de tranzacţie:
9229 = 999 760.000
2. Societatea bancară X înregistrează achiziţia de titluri de investiţii cu

urmatoarele caracteristici:
• valoarea de achiziţie – 330.000 lei
• valoarea totală a cuponului – 20.530 lei
• cheltuieli cu achiziţia – 2.850 lei
Titlurile de investiţii au fost achiziţionate prin intermediul societăţilor de
bursă. Dobânda acestor titluri calculată până la scadenţă are valoarea de 10.330 lei. Pe
perioada reziduală a titlurilor de investiţii apar diferenţe nefavorabile între preţul de
113
achiziţie şi preţul de rambursare în valoare de 5.525 lei.

Rezolvare:
1 se înregistrează angajamentele de cumpărare a titlurilor de investiţii
9219 = 999 330.000
2 se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiţii, cu dobândă scursă
% = 333 353.380
3041 “Conturile societăţilor de 330.000
3047 20.530
60347 2.850
3 se înregistrează achitarea contravalorii acestora
333 = 111 330.000
4 şi concomitent se înregistrează stingerea angajamentului :
999 = 9219 330.000
5 se înregistrează dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă:
3047 = 70341 10.330
“Creanţe ataşate” “Venituri din titluri de
investiţii/ Dobânzi”
6 se înregistrează diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de
rambursare pentru perioada reziduală a titlurilor:
60342 = 3041 5.525
“Cheltuieli cu amortizarea primelor” “Titluri de investiţii”
3. O societate bancară înregistrează vânzarea de titluri de investiţii cu

următoarele caracteristici:
• valoarea contabila – 170.000 lei
• pret de cesiune – 185.000 lei
• valoarea cuponului – 3.060 lei
• cheltuieli cu vanzarea – 2.200 lei
Vânzarea se face prin intermediul societaţilor de bursa. Sa se prezinte
înregistrările.
Rezolvare:
1 se înregistrează angajamentele de vânzare:
999 = 9229 170.000
2 se înregistrează vânzarea efectivă a acestora, prin bursă:
333 = % 185.000
“Conturile societăţilor de bursă” 3041 170.000
3047 3.060
7462 11.940
“Venituri din cesiunea
114
3 se înregistrează cheltuielile cu vânzarea titlurilor de investiţii:
6039 = 111 2.200
4 se înregistrează încasarea acestora:

111 = 333 185.000
“Cont curent la BNR” “Conturile societăţilor de bursă”
5 se înregistrează stingerea angajamentelor de vânzare:
9229 = 999 170.000

Timp estimat
15 min.
5. Care sunt formele sub care se prezintă titlurile de valoare după
înregistrarea lor în contabilitate ?
......................................................................................................................
......................................................................................................................
6. Care este valoarea la care sunt înregistrate titlurile de tranzacţie
la data intrării în patrimoniu?
......................................................................................................................
......................................................................................................................
7. Definiţi titlurile de plasament şi prin ce se deosebesc de
titlurilor de investiţii.
......................................................................................................................
......................................................................................................................
8. Cum se înregistrează în contabilitate primele aferente titlurilor
de investiţii?
......................................................................................................................
......................................................................................................................
5. Explicaţi care este valoarea primei de conversie în cazul
obligaţiunilor convertibile în acţiuni?
......................................................................................................................
......................................................................................................................
TEME DE REFERAT
115
1. Studiul privind sfera economică a titlurilor de valoare

2. Studiul privind înregistrările contabile efectuate pentru operaţiunile cu
titluri de tranzacţie
3. Studiul privind înregistrările contabile efectuate pentru operaţiunile cu
titluri primite sau date în pensiune livrată
4. Studiul privind contabilitatea emisiunii de titluri.
5. Tendinţe privind structura titlurilor de valoare şi a modalităţii lor de
evidenţiere
116
TEMA 7
CONTABILITATEA CREDITORILOR
ŞI DEBITORILOR DIN OPERAŢIUNI DIVERSE
Conţinut:
1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
2. Contabilitatea operaţiunilor privind asigurările şi protecţia socială
3. Contabilitatea impozitului pe profit şi a altor impozite datorate
bugetului de stat
4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
5. Contabilitatea dividendelor, a debitorilor şi creditorilor diverşi
Rezumat:
Operaţiunilor diverse cuprind, în principal, acele operaţiuni ce decurg
din relaţia băncii cu personalul propriu şi cu terţe persoane fizice (acţionarii) sau
juridice (furnizorii, bugetul statului, asigurările şi protecţia socială ş.a.), pentru buna
desfăşurare a activităţii interne a băncii, pentru controlul costurilor şi maximizarea
veniturilor.
Operaţiunile privind datoriile şi creanţele cu personalul se regăsesc în
documentele primare adecvate (state de plată ş.a.) ce se întocmesc cu scopul de a
reflecta situaţia acestora.
Conturile cu ajutorul cărora se conduce evidenţa operaţiunilor ce
decurg din relaţiile cu personalul propriu, cu excepţia celor privind avansurile
acordate personalului şi alte creanţe în legătură cu personalul, au caracteristici
comune. Au funcţia contabilă de pasiv, în creditul acestora fiind înregistrate datoriile
unităţii faţă de salariaţi în corespondenţă cu conturile de cheltuieli iar în debit
reflectându-se sumele plătite salariaţilor în vederea stingerii obligaţiilor de natură
salarială, precum şi reţinerile din salarii. Soldurile creditoare ale acestor conturi
reprezintă datoriile salariale nedecontate de unitate.
Referitor la baza de calcul aferentă calculării impozitului pe salarii
aceasta îl constituie venitul sub formă de salarii şi alte drepturi salariale: sporuri,
indemnizaţii, stimulente din fondul de participare la profit, recompense şi premii,
concedii de odihnă, alte câştiguri în bani sau în natură.
O sursa importantă pentru bugetul statului este impozitul pe profit care
se calculează şi se varsă la bugetul statului după obţinerea rezultatului impozabil.În
categoria alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se includ al obligaţii fiscale
datorate bugetului statului sau bugetelor locale, cum sunt: accizele, impozitul pe
clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe.
Este cunoscut faptul că instituţiile de credit, în special băncile, nu
facturează serviciile şi produsele bancare ce le oferă clientelei.
Dar, pentru anumite operaţiuni, ce nu constituie obiectul
operaţiunilor bancare aprobate prin legea bancară, băncile sunt obligate să colecteze
T.V.A. şi să verse la bugetul statului această taxă. Astfel de operaţiuni sunt:
operaţiuni de colectare şi transport de numerar cu mijloace proprii, în favoarea
clienţilor, vânzările de imobile către salariaţi, tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile
în executarea creanţelor, operaţiunile de leasing financiar, închirierile de casete de
117
siguranţă, tranzacţiile în contul propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase,

pietre preţioase, obiecte confecţionate din acestea, prestările de servicii ce nu sunt
efectuate în exclusivitate de bănci, ca de exemplu: expertizarea de studii de fezabilitate,
acordarea de consultanţă, evaluări de patrimoniu, închirieri de spaţii şi cazare ş.a.
În acest context, taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului se
stabileşte lunar, pe bază de decont, ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente
bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) şi a taxei deductibile
pentru cumpărări de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).
Debitorii diverşi cuprind: avansurile nedecontate, debite din distribuiri de
uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debite provenite din pagube materiale,
amenzile şi penalităţile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti şi alte creanţe faţă de personalul băncii.
Creditorilor diverşi cuprind: depozite de garanţii primite în cadrul
operaţiunilor de leasing şi de locaţie simplă, decontările cu furnizorii privind
aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate şi alte datorii către
terţi.
După închiderea exerciţiului financiar, băncile acordă acţionarilor dividende
care se constituie din profitul net repartizat în acest scop.
Obiective:
Parcurgerea următoarei teme dezvoltă cunoştinţe despre:
- evidenţierea drepturilor salariale şi a reţinerilor din acestea
- evidenţa constituirii fondurilor pentru protecţie socială
- evidenţa impozitelor şi taxelor datorate bugetului statului
- evidenţa altor debitori şi creditori din operaţiuni diverse
1. Contabilitatea decontărilor cu personalul
Datoriile şi creanţele privind personalul bancar sunt generate de prestaţiile

individuale pe care aceştia le prestează în cadrul unităţii bancare şi care sunt remunerate
sub forma drepturilor salariale.
În cadrul fondului de salarii se cuprind următoarele elemente componente:
drepturile salariale propriu-zise , sporurile, adaosurile, premiile din fondurile de salarii,
indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi cele pentru incapacitatea temporară de
muncă suportate din fondurile de salarii, precum şi alte drepturi în bani sau în natură
datorate de bancă pentru munca prestată şi care se suportă de bancă, potrivit
reglementărilor în vigoare.
În afara fondului de salarii, personalul, în baza contractului colectiv de muncă
sau altor reglementări legale, mai dispune şi de alte drepturi şi avantaje, cum sunt cele
privind masa caldă, alimentaţia antidot, credite cu dobândă avantajoasă, precum şi
stimulentele de natura premiilor din profit şi participarea la profit ce se acordă după
aprobarea bilanţului contabil anual.
De asemenea, banca efectuează o serie de reţineri din remuneraţia personalului
în conformitate cu legislaţia în vigoare sau cu deciziile judecătoreşti.
În categoria reţinerilor se cuprind, de regulă:
• impozitul pe salarii;
• contribuţia la asigurările sociale de stat;
-contribuţia pentru fondul de şomaj şi contribuţia la asigurările sociale de
118
sănătate) , avansul chenzinal şi diferite datorii sau debite faţă de terţi, cum sunt cele
privind chiriile, ratele pentru cumpărări de bunuri, pensiile alimentare ş.a.
Toate operaţiunile privind datorii şi creanţe cu personalul se regăsesc în ştatele
de plată ce se întocmesc în acest scop.
La întocmirea ştatelor de plată (cu ajutorul machetelor program) trebuie să se
ţină cont că salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă
sporurile, indemnizaţiile şi alte adaosuri de acest fel.
De asemenea drepturile brute cuprind compensările şi indexările primite ca
urmare a creşterii preţurilor şi tarifelor precum şi alte avantaje.
Suma impozabilă se obţine după ce, din salariul brut se scade contribuţia la
asigurările sociale, contribuţia pentru fondul de şomaj şi alte contribuţii prevăzute de
lege.
Salariul net se introduce în contul personal de card al salariatului care de regulă
poate să-şi scoată o sumă mai mare de cont, în funcţie de salariile ce au fost aprobate
de bancă pentru descoperire de cont.
Contabilitatea decontărilor cu personalul se realizează cu ajutorul contului
sintetic de gradul I 351 “Personal şi conturi asimilate”, care este un cont bifuncţional
şi se desfăşoară pe conturi de gradul II, după cum urmează:
- 3511 “Personal - remuneraţii datorate” care înregistrează salariile cuvenite
personalului, inclusiv adaosurile şi premiile achitate din fondul de salarii;
- 3512 “Personal - ajutoare materiale datorate” ce reflectă ajutoarele de boală
pentru incapacitatea temporară de muncă, cele pentru îngrijirea copilului, ajutoare de
deces şi alte ajutoare acordate;
- 3513 “Participarea personalului la profit” ce reflectă stimulente cuvenite
personalului din profit;
- 3514 “Avansuri acordate personalului” în care se înregistrează avansurile
plătite personalului;
- 3515 “Drepturi neridicate ” ce reflectă drepturile de personal neridicate în
termen legal;
- 3516 “Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” care reflectă reţinerile şi
popririle din remuneraţii datorate terţilor;
- 3519 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” ce reflectă decontările
cu salariaţii la închiderea exerciţiului, pentru a permite înregistrarea cheltuielilor şi
veniturilor aferente exerciţiului expirat, precum şi alte creanţe şi datorii în raporturile
cu personalul.
Conturile menţionate, cu excepţia celor privind avansurile acordate
personalului (3514, de activ) şi alte creanţe în legătură cu personalul (35192, de activ), 
au caracteristici comune, şi anume: au funcţia contabilă de pasiv; în creditul acestora Funcţiunea
se înregistrează datoriile unităţii faţă de salariaţi în corespondenţă cu conturile de conturilor
cheltuieli; în debit reflectă sumele plătite salariaţilor în vederea stingerii obligaţiilor de
natură salarială şi soldurile creditoare reprezintă datoriile salariale nedecontate de
unitate.
Cel mai folosit este contul 3511 „Personal - remuneraţii datorate” care
înregistrează pe credit salariile şi alte drepturi cuvenite personalului, atât în lei cât şi în
devize (dacă este cazul), iar pe debit înregistrează salariile nete achitate personalului,
reţinerile din salarii (amintite mai sus) şi sumele neridicate de personal în termen legal.
Soldul creditor al contului reprezintă salariile datorate personalului.
De asemenea contul 3512 “Personal - ajutoare materiale datorate” este un
119
cont de pasiv care se creditează cu sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare

materiale suportate din contribuţia băncii pentru asigurări sociale, precum şi cele
acordate, potrivit legii, pentru protecţia socială.
Se debitează cu: impozitul datorat, reţineri din ajutoare materiale a unor sume
reprezentând avansuri acordate, ajutorul de şomaj, plata ajutoarelor nete, sumele
neridicate în termen şi alte reţineri prevăzute de lege. Soldul creditor al contului
reprezintă ajutoare materiale datorate personalului şi neridicate de acesta.
Cu ajutorul contului 3513 „Participarea personalului la profit” se
înregistrează drepturile de participare a salariaţilor la profit. Astfel în credit se
consemnează sumele reprezentând participarea personalului la profit repartizate din
profitul net realizat la închiderea exerciţiului financiar şi din profitul net realizat în
exerciţiile financiare precedente.
În debit se înregistrează sumele achitate personalului, impozitul reţinut din
sumele neridicate de personal.
Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate personalului reprezentând
participarea acestuia la profit.
Contul 3514 „Avansuri acordate personalului” este un cont cu funcţia
contabilă de activ, care se debitează cu avansurile plătite conform contractului de
muncă şi se creditează cu sumele reţinute pe ştatele de salarii sau de ajutoare materiale
reprezentând avansuri acordate.
Soldul debitor al contului reprezintă avansuri plătite personalului.
Contul 3515 „Drepturi de personal neridicate” este un cont cu funcţia
contabilă de pasiv care se creditează cu sumele datorate personalului, neridicate în
termen reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, alocaţii de stat pentru copii, stimulente
din profit, ajutoare de boală şi alte drepturi.
Se debitează cu sumele achitate personalului, drepturile de personal neridicate,
prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau înregistrate ca venituri
excepţionale aferente perioadei.
Soldul creditor al contului reflectă drepturile de personal neridicate.
Contul 3516 „Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” reflectă în credit
sumele reţinute de la salariaţi, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata
în rate şi alte obligaţii faţă de terţi. Pe măsura achitării acestora, contul 3516, se va
debita în corespondenţă cu creditul conturilor prin care se efectuează plata.
Contul 3519 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul” se dezvoltă
în două subconturi sintetice de gradul III: 35191 „Alte datorii în legătură cu
personalul” şi 35192 „Alte creanţe în legătură cu personalul”.
Aceste conturi se utilizează pentru reflectarea în contabilitate atât a
obligaţiunilor, cât şi a creanţelor faţă de personal, stabilite la finele anului financiar.
Contul 35191 „Alte datorii în legătură cu personalul, are funcţia contabilă de
pasiv, înregistrând în credit obligaţiile unităţii faţă de salariaţi pentru munca prestată,
indemnizaţiile pentru concedii de odihnă neefectuate, ajutoarele materiale ş.a., stabilite
la finele exerciţiului şi neînscrise în ştate de plată, în corespondenţă cu conturile 611
“Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”, 617 „Alte cheltuieli privind personalul” şi
3526 „Alte datorii şi creanţe sociale”. În debit se înregistrează în exerciţiul următor,
sumele plătite personalului pentru lichidarea obligaţiilor anterioare din creditul
conturilor 101 „Casa ” şi 2511 „Conturile curente ”.
Soldul creditor al contului reflectă obligaţiile băncii faţă de salariaţi.
Contul 35192 „Alte creanţe în legătură cu personalul”, are funcţia contabilă de
120
activ, înregistrând în debit creanţele faţă de salariaţi stabilite la sfârşitul exerciţiului şi

neîncasate, cum sunt: reţineri de impozit pe salarii, aferente altor drepturi acordate
salariaţilor prin creditul contului 3533 „Impozit pe salarii”, chirii şi consumuri, care se
fac venit de către bancă, sume datorate privind debite, remuneraţii, avansuri
nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoarele de boală necuvenite, sumele
datorate de personal în valută, reprezentând chirii, consumuri şi alte debite similare
care se fac venit de către bancă.
La începutul perioadei următoare se reflectă încasarea creanţelor, înregistrate
anterior, în creditul contului 35192 „Alte creanţe în legătură cu personalul” în
corespondenţă cu debitul conturilor 101 „Casa” sau 2511 „Conturi curente”.
Soldul debitor al contului reflectă creanţele unităţii faţă de salariaţi.
Referitor la impozitul pe drepturile salariale ale personalului, acesta constituie
un vărsământ substanţial al băncilor. Prin plata acestui impozit se urmăreşte
participarea salariaţilor bancari la formarea veniturilor bugetare.
Obiectul impunerii îl constituie venitul sub formă de salarii şi alte drepturi
salariale: sporuri, indemnizaţii, stimulente din fondul de participare la profit,
recompense şi premii, concedii de odihnă, alte câştiguri în bani sau în natură.
Baza de calcul aferentă impozitului pe salarii include în totalitatea sumelor
brute primite în cursul unei luni sub formă de salarii şi alte drepturi salariale din care
s-au dedus sumele aferente contribuţiei pentru fondul de şomaj şi alte sume prevăzute
de lege.
Lunar se calculează impozitul pe salarii, pe fiecare loc de muncă, asupra
totalităţii venitului realizat în luna expirată de către fiecare salariat.
Salariile şi alte drepturi salariale în valută se impun cu cotele prevăzute de lege
aplicabile la sumele deţinute prin transformarea în lei la cursul de schimb în vigoare în
ultima zi a lunii în care se face plata.
În contabilitate, impozitului pe salarii se înregistrează cu ajutorul contului
3533 „Impozit pe salarii” care are funcţia contabilă de pasiv. Se creditează cu sumele
datorate bugetului statului reprezentând impozitul pe salarii reţinut din drepturile
băneşti cuvenite salariaţilor potrivit legii şi cele reprezentând impozitul datorat de către
colaboratorii băncii pentru plăţile efectuate către aceştia. Aşa cum am precizat mai sus
se debitează cu sumele virate la buget reprezentând impozit pe salarii şi pe alte drepturi
similare. Soldul creditor al contului reflectă impozitul pe salarii datorat bugetului.
Aplicaţie rezolvată:

Înregistrările contabile pentru un salariat încadrat cu un salariu tarifar de 880
lei/lunar.
1. Se înregistrează drepturile salariale datorate de unitate:
611 = 3511 880
2. Se înregistrează contribuţia la asigurările sociale reţinută de la asiguraţi 9,5%:
3511 = 35212 84
3. Se înregistrează contribuţia la fondul de şomaj reţinută de la asiguraţi 1%:
121
3511 = 35222 9
4. Se înregistrează contribuţia la fondul de sănătate reţinută de la asiguraţi 6.5%:
3511 = 35214 57
5. Se înregistrează impozitul/venitul din salarii:
3511 = 3533 77
Imp/venit salarii = (venitul tarifar-contribuţiile-deducerea personala de

bază)*16/100=(880 – 84 – 9 – 57 – 250)*16/100=77 lei
6. Se înregistrează reţinerea contribuţiei de asigurări sociale datorate de unitate

19,5%:
6121 = 35211 172
7. Se înregistrează reţinerea contribuţiei de şomaj datorate de unitate 2,5%:
6122 = 35221 22
8. Se înregistrează reţinerea contribuţiei de sănătate datorate de unitate 6%:
6123 = 35213 53
9. Se înregistrează reţinerea contribuţiei pentru concedii si indemnizaţii 0,85%:
6121 = 35216 7
10. Se înregistrează reţinerea contribuţiei pentru fondul de garantare 0,25%
6121 = 35217 2
11. Se înregistrează reţinerea contribuţiei pentru fondul de accidente şi boli

profesionale 0,5%:
6121 = 35215 4
12. Se înregistrează reţinerea comisionului la carţile de muncă 0.25%:
627 = 3538.CM 2
13. Se înregistrează achitarea contribuţiilor catre buget

% = 101 489
35212 84
35222 9
122
35214 57
3533 77
35211 172
35221 22
35213 53
35215 4
35216 7
35217 2
3538. CM 2
14. Se înregistrează achitarea salariului net în contul de card al salariatului:
3511 = 5211.card 653
2. Contabilitatea operaţiunilor privind asigurările şi protecţia socială
Datoriile şi creanţele băncii privind asigurările şi protecţia socială sunt legate

de contribuţia băncii la alimentarea fondurilor de şomaj şi a fondurilor de asigurări
sociale.
Sumele datorate sau care urmează a se încasa de către bancă în perioadele
următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează la finele acestuia ca alte datorii
şi creanţe sociale.
Ca la orice societate comercială ce foloseşte personal salariat, banca are
obligaţia legală de a contribui la formarea fondului de asigurări sociale de stat, prin
aplicarea cotei procentuale de 19,75% asupra fondului de salarii brut lunar realizat de
către salariaţii încadraţi cu contract de muncă.
Contribuţia unităţilor bancare la asigurările de sanatate se constiuie în cuantum
de 6% aferentă constituirii fondului special pentru sănătate (salariaţii contribuind cu
6,5%).
Societăţile bancare contribuie la formarea fondului pentru ajutorul de şomaj,
prin aplicarea unei cote de 2,5% asupra tuturor sumelor care se includ în fondul de
salarii realizat lunar în valoare brută (iar salariaţii contribuie cu 1%).
Contabilitatea operaţiunilor privind asigurările şi protecţia socială se conduce
cu ajutorul contului sintetic 3521 „Asigurări sociale ”, ce cuprinde contul 35211
„Contribuţia unităţii la asigurările sociale”, şi 3522 „Ajutor de şomaj”, în cadrul căruia
se dezvoltă contul sintetic 35221 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”.
De asemenea alte decontări de protecţie socială se înregistrează cu ajutorul
contului 3526 „Alte datorii şi creanţe sociale” care se dezvoltă pe două conturi
sintetice:
- 35261 „Alte datorii sociale” ;
- 35262 „Alte creanţe sociale”.
Contul 35261 „Alte datorii sociale” are funcţia contabilă de pasiv şi
înregistrează în credit, la sfârşitul exerciţiului, ajutoarele materiale acordate şi
necuvenite salariaţilor şi datorate asigurărilor sociale în corespondenţă cu debitul
contului 35192 „Alte creanţe în legătură cu personalul”. În debit se înregistrează
sumele datorate personalului sub formă de ajutoare materiale, prin creditul contului
35191 „Alte datorii în legătură cu personalul ” şi sumele virate asigurărilor sociale, prin
123
creditul contului 111 „Cont curent la BNR”.

Soldul creditor al contului reprezintă obligaţiile unităţii faţă de asigurările
sociale.
Contul 35262 „Alte creanţe sociale” are funcţia contabilă de activ şi
înregistrează în debit datoriile faţă de salariaţi consemnate în ştatele de plată şi totodată
creanţele faţă de asigurările sociale pentru asemenea ajutoare, prin creditul contului
35191 „Alte datorii în legătură cu personalul”. În credit se înregistrează în perioada
următoare de gestiune, compensarea creanţelor anterioare prin diminuarea contribuţiei
unităţii la asigurările sociale, în corespondenţă cu debitul contului 35211 „Contribuţia
unităţii la asigurările sociale”.
Soldul debitor reflectă creanţele unităţii faţă de asigurările sociale.
Soluţionarea acestor creanţe se efectuează în perioada următoare de gestiune
prin diminuarea contribuţiei unităţii la asigurările sociale, creditându-se contul 35262
„Alte creanţe sociale”, prin debitul contului 35211 „Contribuţia unităţii la asigurările
sociale”.
3. Contabilitatea impozitului pe profit şi a altor impozite

datorate bugetului de stat
Operaţiunile bancare privind decontările cu bugetul statului şi fondurile

speciale se referă la: impozitul pe profit, taxa pe valoare adăugată, impozitul pe salarii,
subvenţiile de primit şi alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Contul 3531 „Impozitul pe profit” oglindeşte relaţia de decontare cu bugetul
statului privind impozitul pe profit. Împreună cu 3533 - „Impozitul de salarii” şi 3536
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” sunt conturi cu funcţia contabilă de pasiv.
Se creditează cu sumele datorate de bancă bugetului de stat, reprezentând
impozitul pe profit în corespondenţă cu debitul conturilor de cheltuieli şi se debitează
cu sumele virate la bugetul statului, în corespondenţă cu creditul contului 111 „Cont
curent la BNR”.
Soldurile creditoare reprezintă obligaţia băncii faţă de bugetul statului.
Trebuie precizat faptul că pentru obţinerea rezultatului impozabil se determină
mai întâi rezultatul exerciţiului înaintea impozitării, ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului. Acesta, corelat cu cheltuielile nedeductibile din punct de
vedere fiscal (se adaugă) şi deducerile fiscale (se scad) ne dă o imagine a rezultatului
fiscal (profit impozabil sau pierdere).
În categoria deducerilor fiscale sunt avute în vedere: rezerva legală, pierderi din
anii precedenţi, în măsura în care nu au fost recuperate până la determinarea profitului
impozabil, reducerea impozitului pe profit ca urmare a profitului reinvestit pentru
dezvoltarea şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi pentru protecţia mediului
înconjurător şi altele prevăzute de lege.
În categoria alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se include alte obligaţii
fiscale datorate bugetului statului sau bugetelor locale, cum sunt: accizele, impozitul
pe clădiri, impozitul pe terenuri, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de
transport, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe.
Contabilitatea acestor impozite şi taxe se conduce cu ajutorul contului 3536
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” care este un cont de pasiv.
Acesta se creditează cu valoarea altor impozite şi taxe datorate bugetului
124
statului sau bugetelor locale şi cu sumele restituite de la buget reprezentând vărsăminte

efectuate în plus şi se debitează cu plăţile către bugetul statului sau bugetele locale
privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Soldul creditor al contului reflectă alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
datorate bugetului statului sau bugetelor locale.
4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
În literatura de specialitate se menţionează că bancile, prin specificul lor, nu

sunt plătitoare de T.V.A., dar nu se detaliază această problemă.
Întradevăr, băncile, în calitate de societăţi comerciale, nu facturează serviciile
şi produsele ce le oferă clientelei.
Totuşi, pentru anumite operaţiuni, ce nu constituie obiectul operaţiunilor
bancare aprobate prin legea bancară, băncile sunt obligate să colecteze T.V.A. şi să
verse la bugetul statului această taxă. Astfel de operaţiuni sunt: operaţiuni de colectare
şi transport de numerar cu mijloace proprii, în favoarea clienţilor, vânzările de imobile
către salariaţi, tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor,
operaţiunile de leasing financiar, închirierile de casete de siguranţă, tranzacţiile în
contul propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, pietre preţioase, obiecte
confecţionate din acestea, prestările de servicii ce nu sunt efectuate în exclusivitate de
bănci, ca de exemplu: expertizarea de studii de fezabilitate, acordarea de consultanţă,
evaluări de patrimoniu, închirieri de spaţii şi cazare ş.a.
Prin urmare, taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului statului se stabileşte
lunar, pe bază de decont, ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor
livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectată) şi a taxei deductibile pentru
cumpărări de bunuri şi servicii (TVA deductibilă).
Faptul generator şi exigibilitatea TVA iau naştere, de regulă, în momentul
efectuării livrărilor de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobile sau
prestării serviciilor. Exigibilitatea precede faptul generator atunci când:
- factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
-contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea efectuării
livrării bunurilor sau prestării serviciilor;
- se încasează avansuri sau se fac decontării succesive.
Conform instrucţiunilor fiscale baza de impozitare este constituită din toate
sumele reprezentând valori, bunuri sau servicii primite sau ce urmează a fi primite de
furnizor sau prestator în contrapartidă pentru livrările sau serviciile efectuate.
Aşa cum am arătat mai sus contabilitatea operaţiunilor privind taxa pe valoarea
adăugată se conduce cu ajutorul contului 3532 “Taxa pe valoarea adăugată” care se 
dezvoltă în conturi sitetice de gradul III astfel:
1 35323 „TVA de plată” care este un cont de pasiv şi înregistrează pe credit
diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA colectată mai mare şi TVA
deductibilă mai mică şi se debitează cu plăţile efectuate către bugetul statului şi cu
TVA de recuperat, compensată. Soldul creditor al contului reflectă TVA exigibilă de
plată.
2 35324 „TVA de recuperat” care este un cont de activ, se debitează cu
diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA colectată mai mică şi TVA
deductibilă mai mare şi se creditează cu TVA încasată de la bugetul statului în baza
125
cererii de rambursare sau TVA de recuperat compensată în perioadele următoare cu

TVA de plată. Soldul contului reflectă TVA de recuperat de la bugetul statului.
3 35326 „TVA deductibilă” care este un cont de activ şi se debitează cu
sumele reprezentând TVA deductibilă potrivit legii în corespondenţă cu creditul
contului 111 „Cont curent la BNR” sau 3566 “Alţi creditori diverşi” şi cu sumele
reprezentând TVA aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie în corespondenţă
cu creditul contului 35327 „TVA colectată” sau 35328 „TVA neexigibilă. Se
creditează cu sumele deductibile din TVA colectată prin debitul contului 35327 „TVA
colectată” şi cu sumele reprezentând TVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA
colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului prin creditul contului 35324
„TVA de recuperat ”.
4 35327 „TVA colectată” care este un cont de pasiv şi se creditează cu TVA
aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, cu valoarea bunurilor şi serviciilor
folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cu TVA înscrisă în facturile emise
către client sau în alte documente legale reprezentând vânzări de bunuri, prestări de
servicii, executări de lucrări, cea aferentă lipsurilor imputate, precum şi TVA
neexigibilă devenită exigibilă în cursul lunii. Se debitează cu TVA de plată datorată
bugetului statului, cu sumele reprezentând TVA deductibilă şi cu TVA aferentă
clienţilor insolvabili scoşi din activ. La sfârşitul lunii contul nu prezintă sold.
5 35328 „TVA neexigibilă” este un cont bifuncţional şi se creditează cu TVA
aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi cea aferentă facturilor sosite,
devenită deductibilă, prin debitul contului 35326, cu TVA aferentă vânzărilor de
bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, cu plata în rate devenită
exigibilă în cursul lunii. Se debitează cu TVA neexigibilă, aferentă vânzărilor de
bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit
facturi, devenită exigibilă prin întocmirea de facturi, prin creditul contului 35327.
Soldul contului reflectă TVA neexigibilă.
 Aplicaţii privind taxa pe valoarea adăugată (consemnată pe facturi) datorată

bugetului de stat:
1 La o sucursală bancară se evidenţiază lunar, veniturile provenite din
asistenţă şi consultanţă pentru persone juridice şi fizice, precum şi T.V.A. colectată
(!19%) :
% = 70832.11 2.500 lei

1011 „Venituri din comisioane pentru 600 lei
„Casa” asistenţă şi consultanţă, persoane
2511.1 juridice” 1.900 lei
„Conturile”
% = 70832.11 2.000 lei

1011 „Venituri din comisioane pentru 400 lei
„Casa” asistenţă şi consultanţă, persoane
2511.2 fizice” 1.600 lei
şi corespunzător:
% = 35327 855 lei
1011 „T.V.A. colectată” 190 lei
126
„Casa”
2511.1 665 lei
2 se înregistrează chiria lunară de 12.000.000 lei, pentru spaţiul închiriat unei
societăţi comerciale ce are cont deschis la o sucursală bancară:
2511.1 = 70421.11 1.200 lei
„Conturi curente” „Venituri din chirii”
şi corespunzător:
2511.1 = 35327 228 lei
„Conturi curente” „T.V.A. colectată”
3 se înregistrează chirie casetă de siguranţă, conform convenţiei încheiate:
1011 = 7029.41 1.700 lei
„Casa” „Venituri din comisioane privind
păstrarea obiectelor cu valoare
declarată, sau nedeclarată în gropuri
sau casete”
şi corespunzător:
1011 = 35327 323 lei
„Casa” „T.V.A. colectată”
4 se înregistrează încasarea prin virament a comisionului privind colectarea şi
transportul numerarului, conform convenţiei încheiate:
2511.1 = 7472.11 3.700 lei
„Conturi curente” „Venituri din activităţi
nebancare”
2511.1 = 35327 703 lei

„Conturi curente” „T.V.A. colectată”
5 la sfârşit de lună, sucursala virează soldul contului 35327 „T.V.A. colectată” în
contul 35323 „T.V.A de plată”. Până pe 25 ale lunii următoare se depune decontul de
T.V.A. şi se varsă suma la bugetul statului:
35327 = 35323 2.109 lei
„T.V.A. colectată” „T.V.A. de plată”
35323 = 111 2.109 lei

„T.V.A. de plată” „Cont curent la B.N.R.”
5. Contabilitatea dividendelor, a debitorilor şi creditorilor diverşi
Acţionarii băncilor primesc anual dividende, care se constituie din profitul net
repartizat în acest scop. Sumele astfel repartizate, cuvenite acţionarilor pentru
participarea la capitalul social se urmăresc în contabilitate cu ajutorul contului 354
„Dividende de plată”, care este un cont de pasiv.
Acest cont înregistrează în credit dividendele brute datorate acţionarilor din
profitul exerciţiului ce se închide sau al exerciţiilor anterioare. Se debitează cu
impozitul pe dividende datorat, cu sumele achitate acţionarilor reprezentând dividende,
cu sumele datorate acţionarilor regularizate cu sumele reprezentând avansuri acordate
în cursul anului şi cu dividendele destinate majorării capitalului social şi primelor
127
aferente legate de capital.

Soldul creditor al contului reprezintă dividende datorate acţionarilor.
Operaţii
economice • se înregistrează dividendele cuvenite acţionarilor din profitul net obţinut
:
592 = 354
“Repartizarea profitului” “Dividende de plată”
• reţinerea impozitului pe dividende şi achitarea în numerar a sumei nete
datorate:
354 = %
“Dividende de plată” 3536
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
101
“Casa”
În categoria altor decontări cu terţe persoane se includ debitorii şi creditorii
diverşi care nu fac obiectul produse bancare.
Debitorii diverşi cuprind: avansurile nedecontate, debite din distribuiri de
uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debite provenite din pagube materiale,
amenzile şi penalităţile pretinse, stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti şi alte creanţe faţă de personalul băncii.Contabilitatea acestor debite sunt
înregistrate prin intermediul contului 355 „Debitori diverşi”, care este un cont de activ
şi se dezvoltă pe patru conturi sintetice de gradul II:
-3551 „Depozite de garanţii vărsate”;
-3552 „Debitori din avansuri spre decontare” ;
-3556 „Alţi debitori diverşi”;
-3557 „Creanţe ataşate”.
În contul 3551 „Depozite de garanţii vărsate” se înregistrează depozitele
constituite potrivit convenţiilor încheiate de bancă pentru energie electrică, apă, canal.
Contul 3552 „Debitori din avansuri spre decontare” reflectă avansurile spre
decontare în numerar acordate personalului de către bancă.
În contul 3556 „Alţi debitori diverşi” se înregistrează decontările cu clienţii
interni şi externi pentru bunurile vândute, lucrările executate şi serviciile prestate,
creanţe reprezentând minusuri de numerar, debitori din reclamaţii şi pagube materiale
şi creanţe provenind din alte operaţiuni, avansuri din dividende acordate acţionarilor,
sume subscrise şi nevărsate de către subscriitori de titluri pe piaţa interbancară, de titluri
de creanţe negociabile, obligaţiuni şi alte titluri emise de bancă.
Contul 3557 „Creanţe ataşate” oglindeşte creanţele din dobânzi, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente debitorilor diverşi.
Creditorilor diverşi cuprind: depozite de garanţii primite în cadrul
operaţiunilor de leasing şi de locaţie simplă, decontările cu furnizorii privind
aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi serviciile prestate şi alte datorii către
terţi.Contabiliatea datoriilor respective se conduce cu ajutorul contului 356 „Creditori
diverşi” care se dezvoltă pe trei conturi sintetice de gradul II, astfel:
-3561 „Depozite de garanţii pentru leasing şi locaţie simplă”;
-3566 „Alţi creditori diverşi”;
-3567 „Datorii ataşate”.
128
Toate aceste conturi au funcţia contabilă de pasiv. Ele înregistrează pe credit

datoria băncii faţă de creditori şi pe debit stingerea acestor datorii.
Exemple de înregistrări: 
Se înregistrează împrumuturile obţinute pe baza obligaţiunilor emise de bancă, Operaţii
economice
subscrise:
3556 = 3251
“Alţi debitori diverşi” “Obligaţiuni”
• Se înregistrează constituirea depozitelor de garanţii şi cauţiuni:

3551 = 111
“Depozite de garanţii vărsate” “Cont curent la BNR”
sau
2511
“Conturi curente”
• Se înregistrează sumele în numerar acordate personalului băncii
reprezentând avansuri spre decontare:
3552 = 101
“Debitori din avansuri spre decontare” “Casa”
• Se înregistrează justificarea avansurilor spre decontare: plata unor
furnizori de materiale şi cheltuieli efectuate pentru acţiunile de protocol, reclamă şi
publicitate:
% = 3552
3566 “Debitori din avansuri spre
“Alţi creditori diverşi” decontare”
635
“Cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate”
• Se înregistrează creanţele din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente debitorilor diverşi:
3557 = 7499
“Creanţe ataşate” “Alte venituri”
• Se înregistrează sumele primite drept garanţii pentru operaţiuni de
leasing şi de locaţie simplă:
% = 3561
111 “Depozite de garanţii pentru leasing
“Cont curent la BNR” şi locaţie simplă”
2511
• Se înregistrează plusurile de casă, sumele încasate de la clienţi
reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri şi sumele încasate de la diverşi creditori:
% = 3566
101 “Alţi creditori diverşi”
“Casa”
111
35326
“TVA deductibilă”
129
• Se înregistrează materiale aprovizionate, date imediat în consum,

incluse direct pe cheltuieli:
631 = 3566
“Cheltuieli cu materiale” “Alţi creditori diverşi”
• Se înregistrează plăţile către furnizori şi creditori diverşi:
3566 = 101
“Alţi creditori diverşi” “Casa”
sau
111
sau
2511
 TEST DE AUTOEVALUARE
Timp estimat
15 min.
1. Care sunt elemente componente ale drepturile salariale ?
……………………………………………………………………………
2. La ce se calculează impozitul pe salarii?
……………………………………………………………………………
3. Care sunt reţinerile din drepturile salariatului (cote procentuale)?
……………………………………………………………………………
4. Precizaţi principalele înregistrări contabile privind drepturile salariale
……………………………………………………………………………
5. Precizaţi principalele înregistrări contabile privind contribuţia
salariaţilor şi a băncii la asigurările sociale şi la constituirea altor fonduri.
……………………………………………………………………………
6. Cum se înregistrează şi cum se varsă la bugetul statului impozitul pe
profit?
……………………………………………………………………………
7. Ce sunt dividendele şi cum se înregistrează de contabilitatea bancară?
……………………………………………………………………………
8. Care sunt operaţiunile băncii pentru care se înregistrează TVA?
……………………………………………………………………………
9. Cum se calculează şi înregistrează TVA de plată datorat bugetului de
stat?
……………………………………………………………………………
10. Ce înţelegeţi prin debitori diverşi?
……………………………………………………………………………
11. Ce înţelegeţi prin creditori diverşi?
……………………………………………………………………………
130
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind drepturile şi obligaţiile personalului bancar

2. Studiul privind impozitul pe profit, pe dividende, precum şi cu
privire la alte impozite şi taxe datorate statului
3. Studiul privind taxa pe valoarea adăugată
4. Studiul privind alte creanţe rezultate dintre bancă şi terţe persoane
ca urmare a desfăşurării procesului bancar
131
TEMA 8
CONTABILITATEA STOCURILOR BANCARE
Conţinut:
1. Metode specifice privind evidenţierea stocurilor bancare
2. Contabilitatea materialelor
3. Contabilitatea obiectelor de inventar
4. Contabilitatea altor stocuri bancare
Rezumat:
Specificul activităţii bancare determină o structură aparte a stocurilor de
mijloace circulante. Dar, evaluarea şi alte probleme generale de evidenţă a stocurilor
sunt asemănătoare societăţilor comerciale.
Evidenţa stocurile bancare asigură operarea pe documente primare a
existenţei şi mişcării următoarelor bunuri: valori din aur, metale şi pietre preţioase,
materiale, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi, alte stocuri.
Conform normelor metodologice bancare, deţinerea de valori materiale şi
băneşti, sub orice formă şi cu orice titlu, a oricăror drepturi şi obligaţii patrimoniale,
precum şi efectuarea de operaţiuni patrimoniale, fără înregistrarea lor în
contabilitate, sunt interzise.
În aplicarea legii contabilităţii privind stocurile, în general, administratorii
bancari trebuie să se asigure:
1 recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în patrimoniul băncii şi
înregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunuri materiale primite în custodie sau în
consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În
contabilitate, valoarea acestor bunuri (gropuri de aur, casete de valori etc.) se
înregistrează în conturi în afara bilanţului;
2 în situaţia unor decalaje ivite între aprovizionarea şi recepţia bunurilor
(imprimate cu regim special), care se dovedesc a fi în mod cert în proprietate băncii,
se procedează astfel:
-bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate se
înregistrează distinct în contabilitate ca intrate în patrimoniu;
-bunurile sosite fără factură se înregitrează ca intrări în gestiune
atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor
însoţitoare;
1 în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieşiri din patrimoniu, nemaifiind considerate proprietatea băncii,
astfel:
-bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în
contabilitate în conturi din afara bilanţului;
-bunuri livrate dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la
locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă
ieşirea din gestiune potrivit legii;
2 bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate se
înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune cât şi în contabilitate,
potrivit contractelor încheiate.
132
Obiective:
Parcurgerea următoarelor teme dezvoltă cunoştiinţe despre:
- metode privind evidenţierea stocurilor bancare
- evidenţa materialelor
- evidenţa obiectelor de inventar
- evidenţa altor stocuri bancare
1. Metode specifice privind evidenţierea stocurilor bancare
Perfecţionarea sistemului informaţional bancar determină raţionalizarea

documentelor şi uşurarea muncii atât a contabililor, cât şi a gestionarilor bancari.
La intrarea în patrimoniul băncii, bunurile de natura celor menţionate mai sus,
procurate cu titlu oneros, se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie, iar
bunurile produse de bancă se înregistrează la costul de producţie.

Metode
La ieşirea din patrimoniu băncii (pentru vânzare sau pentru consum intern)
materialele (şi alte bunuri) se evaluează şi se înregistrează în contabilitate prin aplicarea
metodei „costului mediu ponderat”, metodei „primei intrări-primei ieşiri” (FIFO), sau
a metodei „ultimei intrări-primei ieşiri (LIFO).
Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar, ca
raport între valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi cantitatea
existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate.
Potrivit metodei „primei intrări – primei ieşiri” (FIFO), bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor,
în ordinea cleiologică;
Potrivit metodei „ultimei intrări-primei ieşiri” (LIFO), bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la costul de achiziţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului anterior,
în ordinea cleiologică;
Rechizitele de birou, imprimatele şi alte materiale consumabile pe care banca
consideră că nu este cazul să le stocheze pot fi incluse direct pe cheltuieli, cu excepţia
formularelor cu regim special care se gestionează separat potrivit normelor
metodologice elaborate în acest scop.
Utilizarea tehnologiei informaţionale impune cunoaşterea şi folosirea metodei
specifice de evidenţă, a materialelor (bunurilor) ce aparţin băncii.
În literatura de specialitate se menţionează că evidenţa analitică a materialelor
se poate ţine pe baza uneia, din următoarele metode: operativ-contabilă (pe solduri),
cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic) şi global-valorică. Una din metodele
specifice de gestionare a valorilor materiale din activitatea bancară este metoda
cantitativ-valorică. Această metodă (pe fişe de cont analitic), pentru materiale destinate
vânzării (formulare şi imprimate), materialele destinate activităţii bancare interne
(inclusiv materiale consumabile), obiecte de inventar, ambalaje şi alte bunuri din
categoria materialelor constă în conducerea evidenţei cantitative pe feluri de stocuri în
cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate, a celei cantitativ-valorice.
Conturile sintetice ce reflectă stocurile de valori materiale se desfăşoară în
analitic pe gestiuni. Verificarea exactităţii înregistrărilor din evidenţa (computerizată),
de la locurile de depozitare şi contabilitate (integrată) se efectuează prin punctajul zilnic
dintre cantităţile operate în fişele de magazie şi cele de cont analitic din contabilitate.
133
În metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic) se folosesc următoarele

 formulare tipizate comune:
1 Fişa de magazie ( cod 14-3-8 );
Metoda cantitativ-
valorică 2 Fişa de cont analitic pentru valori materiale (cod 14-3-10;
3 Fişa de cont pentru operaţii diverse (cod 14-6-22);
4 Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);
5 Balanţa analitică a valorilor materiale (cod 14-6-30).
Evidenţa cantitativă a materialelor se ţine la gestiune, cu ajutorul fişelor de
magazie care se aranjează în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În fişele
de magazie, înregistrările se fac zilnic de gestionar sau persoana desemnată, pe baza
documentelor de intrare şi de ieşire a materialelor.
După înregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe bază de
borderou. În contabilitate, documentele primite se înregistrează în fişele de cont analitic
pentru valori materiale şi se stabilesc stocurile şi soldurile, după ce în prealabil s-a
verificat modul de emitere şi completare a documentelor privind mişcarea materialelor.
De asemenea, pe baza aceloraşi documente se întocmesc situaţiile centralizatoare
privind intrările şi ieşirile de materiale pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică.
Controlul înregistrărilor din conturile sintetice şi cele analitice ale stocurilor se
asigură zilnic, cu ajutorul balanţei de verificare, întocmită separat pentru fiecare cont
de stoc. În vederea întocmirii balanţei de verificare este necesar ca, lunar, să se
efectueze controlul asupra concordanţei stocurilor scriptice din fişele de magazie cu
cele din fişele de cont analitic pentru valori materiale.
Menţionăm că există sucursale bancare (centre de profit) care dispun doar de
un singur compartiment financiar-contabil, care asigură contabilitatea de gestiune a
stocurilor. În acest scop se foloseşte Fişa de evidenţă a materialelor şi obiectelor de
inventar pe locuri de folosinţă (cod 14-3-9), în locul Fişei de cont analitic pentru valori
materiale.
O altă metodă ce stă la baza informatizării, contabilităţii de gestiune a valorilor
materiale este metoda operativ-contabilă (pe solduri). Aceasta constă în conducerea în
cadrul fiecărei gestiuni, a evidenţei cantitative a valorilor materiale, pe feluri, cu
ajutorul fişelor de magazie, iar în contabilitate- a evidenţei valorice pe conturi de
materiale, desfăşurate valoric pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau
subgrupe de materiale, după caz.
Controlul exactităţii înregistrărilor din evidenţa gestiunilor şi din contabilitate
se asigură lunar prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fişele de magazie în
registrul stocurilor.
 comune:
În metoda operativ-contabilă se folosesc următoarele formulare tipizate
Metoda operativ- 1 Fisă de magazie (cod 14-3-8);

contabilă 2 Fişă de cont pentru operaţii diverse (cod 14-6-22);
3 Borderou de predare a documentelor (cod 14-3-7);
4 Registrul stocurilor (cod 14-3-11).
După operarea în fişele de magazie a intrărilor şi ieşirilor din gestiune, a
valorilor materiale, documentele respective vor fi puse la dispoziţia persoanei din
compartimentul financiar-contabil desemnată pentru evidenţa materialelor.
Acesta răspunde de verificarea documentelor şi controlul operaţiilor efectuate
în fişele de magazie. Preluarea documentelor de către persoana desemnată se face după
ce verifică emiterea şi complectarea corectă a documentelor de intrare şi de ieşire a
134
valorilor, înregistrarea corectă a acestora în fişele de magazie şi stabilirea exactă a

stocului scriptic în aceste fişe. Erorile constatate în evidenţa gestiunilor se corectează
în prezenţa persoanei care răspunde de înregistrările efectuate în fişele de magazie, iar
abaterile de la regulile de întocmire şi utilizare a documentelor se aduc la cunoştinţa
conducătorului compartimentului financiar contabil, pentru stabilirea măsurilor ce se
impun.
Preluarea documentelor privind mişcarea stocurilor se face pe baza Borderoului
de predare a documentelor (14-3-7).
Intrările sau ieşirile de bunuri de natura stocurilor se înregistrează în
contabilitatea sintetică şi analitică, fie direct pe baza acestor documente, fie cu ajutorul
unor situaţii (pe baza unei machete informatice speciale) întocmite zilnic sau la alte
perioade stabilite de bancă, prin centralizarea documentelor respective.
Verificarea înregistrărilor efectuate în conturile de stocuri şi fişele de magazie
se face cu ajutorul Registrului stocurilor. În măsura în care nu se constată diferenţe
între valoarea cantităţilor în stoc din fişele de magazie şi soldurile conturilor de
materiale din contabilitate, registrul stocurilor se poate întocmi trimestrial.
În cazul în care se constată că există frecvente diferenţe între soldurile conturilor
de stocuri din registrul stocurilor şi cele din contabilitate, provenind din înregistrarea
operaţiilor, evaluarea cantităţilor de pe documente, prelucrarea acestora, etc.,
diferenţele respective pot fi localizate într-o nouă centralizare a intrărilor şi ieşirilor
valorice de materiale, pe grupe sau feluri de materiale şi confruntarea totalurilor
obţinute cu datele din registrul stocurilor.
2. Contabilitatea materialelor
În organizarea şi conducerea contabilităţii materialelor într-o societate bancară,

trebuie să se ţină cont de faptul că în activitatea bancară, materialele sunt procurate
pentru a fi vândute în aceeaşi stare, sau pentru a fi consumate la prima utilizare.
Băncile se aprovizionează cu materiale (imprimate cu regim special sau fără
regim special, materiale consumabile etc.), pentru consun intern, sau destinate vânzării
către clientelă, de regulă, în cadrul unui necesar trimestrial întocmit de compartimentul
administrativ, pe baza datelor culese de la şefii celorlalte compartimente.
Ca şi în cazul contabilităţii societăţilor comerciale, valorile materiale primite se
recepţionează şi se predau gestionarului. După înregistrarea în fişele de magazie, nota
de intrare-recepţie (originalul) împreună cu celelalte documente se predă în aceeaşi zi
compartimentului contabilitate pentru înregistrare. Ieşirile de materiale din gestiunea
stocurilor se face numai pe bonului de consum (originalul se predă la contabilitate), ce
este semnat de şeful de compartiment unde se duce stocul respectiv. Atât, nota de
intrare recepţie, cât şi bonul de consum se întocmesc în două exemplare, din care ,al
doilea exemplar rămâne la cotorul carnetului respectiv.
Există şi situaţii când au loc redistribuiri de materiale între subunităţile băncii
(sau centrală şi sucursală), caz în care se întocmeşte bonul de predare-transfer-
restituire.Pentru consumul de carburanţi se întocmesc documente speciale cum sunt:
fişa activităţii zilnice, a automobilului, sau situaţii de consum, procese verbale de
scădere şi fişa de evidenţă a anvelopei. Pentru fiecare conducător auto se deschid fişe
personale, în care se înregistrează bonurile valorice şi cantităţile de carburanţi şi
lubrefianţi eliberate acestora.
Pentru înregistrarea în contabilitate a consumului efectiv de carburanţi şi
135
lubrefianţi se întocmeşte o recapitulaţie cantitativă şi valorică a consumurilor pentru

întregul parc auto, pe baza fişelor activităţii zilnice semnate de directorul economic al
băncii. Evidenţa materialelor se ţine la preţ de facturare, iar dacă materialele intră cu
preţuri diferite se stabilesc preţuri medii pe unitatea de măsură asupra întregului stoc
existent, iar acest preţ se foloseşte la toate ieşirile de materiale până la modificarea lui
cu ocazia unei noi aprovizionări.
Contabilitatea materialelor se ţine cu ajutorul contului 362 „Materiale” care se
poate dezvolta în analitice.
Contul 362 ”Materiale” este un cont cu funcţia contabilă de activ. Se debitează
prin creditul următoarelor conturi:
= 101,sau 111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 3566 – cu valoarea materialelor
aprovizionate de la furnizori;
= 365, sau 3722 - cu valoarea materialelor aduse de la terţi în lei şi în devize;
= 7717 - cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor primite cu
titlu gratuit şi a celor constatate plus la inventar, precum şi cu valoarea
bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări;
= 341 - cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor primite de la centrala,
sau de la alte subunităţi ale băncii.
În mod firesc, aceeaşi corespondenţă o au şi conturile analitice prezentate mai
sus, atât pe debit cât şi pe credit. Conturile de materiale se creditează prin debitul
următoarelor conturi:
= 631 - valoarea la preţ de înregistrare a materialelor incluse pe cheltuieli,
constatate lipsă la inventar, precum şi pierderile din deprecieri;
= 649 - valoarea la preţ de înregistrare a materialelor vândute ca atare
= 661, sau 6717- valoarea la preţ de înregistrare a materialelor donate, precum
şi pierderile din calamităţi;
= 101, sau 3556 - valoarea la preţ de înregistrare a materialelor rezultate
din dezmembrarea unor imobilizări vândute;
= 365 - valoarea la preţ de înregistrare a materialelor trimise spre prelucrare
la terţi;
= 341 - valoarea la preţ de înregistrare a materialelor livrate centralei sau altor
subunităţi ale băncii
Soldul contului 362 „Materiale” este debitor şi reprezintă valoarea la preţ de
înregistrare a materialelor existente în stoc.
3. Contabilitatea obiectelor de inventar
În literatura de specialiate, conform noilor reglementări contabile, obiectele de

inventar sunt considerate materiale care sunt introduse direct în folosinţă imediat dupră
aprovizionare.
Obiectele de inventar reprezintă bunuri care nu îndeplinesc condiţiile legale
privind valoarea şi durata pentru a fi considerate mijloace fixe, precum şi bunurile
asimilate acestora, cum sunt echipamente speciale, echipamentul de lucru (maşini de
numărat bani, maşini de calcul, imprimante, cataloage etc.), mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de măsură şi control şi alte obiecte
similare.
Obiectele de inventar se împart în două grupe mari: obiecte de inventar în
magazie şi obiecte de inventar în folosinţă. Evidenţa obiectele de inventar în magazie
136
(sau depozit) este asemănătoare evidenţei stocurilor de materiale explicate mai sus.
Evidenţa obiectelor de inventar din cadrul societăţilor bancare este organizată în funcţie
de mărimea băncii (în special a numărului de personal).
La băncile care au un număr mare de obiecte de inventar date mai multor
persoane şi în mai multe locuri de folosinţă, administratorul (intendentul sau
responsabilul cu inventarul patrimoniului) are obligaţia să asigure evidenţa obiectelor
aflate în folosinţă, utilizând fie Fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă
(cod 14-3-9), fie Fişa de evidenţă a materialelor şi obiectelor de inventar pe locuri de
folosinţă (cod 14-3-9).
Fişa de evidenţă a obiectelor de inventar în folosinţă (cod 14-3-9) se întocmeşte
pentru fiecare persoană (pe număr de marcă), căreia îi sunt încredinţate obiectele de
inventar în folosinţă îndelungată.
La băncile care au un număr redus de obiecte de inventar de mică valoare sau
scurtă durată în folosinţă, evidenţa pe locuri de folosinţă se poate asigura cu ajutorul
Listei de inventariere (cod 14-3-12).
Obiectele de inventar se înregistrează la preţ de facturare, iar cheltuielile de
transport aprovizionare se înregistrează separat.La darea în folosinţă a obiectelor de
inventar, valoarea acestora se include integral în cheltuielile de exploatare.
Contabilitatea obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul conturilor
următoare:
363 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
Contul 363 are funcţie contabilă de activ.
Se debitează în funcţie de operaţiunea pe care o înregistreză, în momentul
aprovizionărilor cu obiecte de inventar, prin creditul următoarelor conturi:
=101, sau 111, sau 121, sau 122, sau 2511, sau 3566 - cu valoarea la preţ de
înregistrare a obiectelor de inventar achiziţionate;
= 7717 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar primite cu
titlu gratuit şi a celor constatate plus la inventar;
= 3722 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar achiziţionate
în devize de la terţi;
= 365 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar aduse de la
terţi;
= 341 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar primite de la
centrală sau de la alte subunităţi ale aceleiaşi bănci.
= 632 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar scoase din
funcţiune, constatate lipsă de inventar, precum şi pierderile din deprecieri (pentru
obiectele de inventar a căror uzură a fost inclusă pe cheltuieli);
= 649 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar vândute ca
atare (pentru obiectele de inventar a căror uzură a fost inclusă pe cheltuieli);
= 365 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar trimise la
terţi;
= 6712, sau 6717- cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar
donate, precum şi cu pierderile din calamităţi ( pentru obiectele de inventar a căror
uzură nu a fost cuprinsă în cheltuieli )
= 341 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar livrate
centralei sau altor subunităţi ale aceleiaşi bănci.
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de
137
inventar existente în procesul bancar.
4. Contabilitatea altor stocuri bancare
În activitatea de exploatare bancară se folosesc diferite materiale speciale şi

bunuri a căror contabilitate se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
361 - Valori din aur, metale şi pietre preţioase;
365 - Stocuri aflate la terţi;
367 - Alte stocuri şi asimilate;
368 - Alte bunuri diverse;
Toate conturile menţionate au funcţie contabilă de activ şi prin ele se
înregistrează operaţiunile bancare, corespunzătoare, elementelor patrimoniale
precizate.
Contul 361 – „Valori din aur, metale şi pietre preţioase” se debitează prin
creditul următoarelor conturi:
= 101, 111, 121, 122, 2511, 3566 – cu valori din aur, metale şi pietre preţioase,
la preţ de înregistrare, achiziţionate;
=365 – cu valori din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de înregistrare,
aduse de la terţi;
achiziţionate în devize de la terţi;
primite cu titlu gratuit şi cele constatate plus la inventar;
= 341 – cu valori din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de înregistrare,
primite de la sediul central, sau de la alte subunităţi ale băncii.
= 6099 - cu valorile din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de înregistrare,
vândute ca atare sau constatate lipsă la inventar;
trimise spre prelucrare sau custodie la terţi;
= 6712, sau 6717 - cu valorile din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de
înregistrare, donate, precum şi pierderile din calamităţi;
livrate sediului sau altor subunităţi ale aceleiaşi bănci.
Soldul contului reprezintă valorile din aur, metale şi pietre preţioase, la preţ de
înregistrare, existente în stoc.
Contul 365 „Stocuri aflate la terţi” este un cont de activ.
=361, sau 362, sau 363, sau 368, sau 3566 - cu valoarea materialelor, obiectelor
de inventar, valorile din aur, metale şi pietre preţioase, precum şi a altor stocuri şi
bunuri, la preţ de înregistrare, aflate la terţi sau în curs de aprovizionare;
=3722 - cu valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile din aur,
metale şi pietre preţioase, precum şi a altor stocuri, la preţ de înregistrare, în devize, în
curs de aprovizionare.
= 361, sau 362, sau 363, sau 368 - cu valoarea materialelor, obiectelor de
inventar, valorile din aur, metale şi pietre preţioase, precum şi a altor stocuri şi bunuri
reintrate în gestiune, aduse de la terţi sau aflate în curs de aprovizionare.
138
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor, obiectelor de inventar, valorile

din aur, metale şi pietre preţioase, precum şi valorile altor stocuri şi bunuri, aflate la
terţi sau în curs de aprovizionare.
Contul 367 „Alte stocuri şi asimilate” este un cont de activ. Acest cont se
foloseşte în special, pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar desfăşurate prin
distribuitorul automat de numerar ATM (Automated Teller Machines), sau bancomat
specific tehnologiei informaţionale utilizate de băncile româneşti.
= 111, sau121, sau 122, sau 2511, sau 3566 - cu valoarea stocurilor şi asimilate,
achiziţionate;
= 101 - cu valoarea stocurilor şi asimilate, achiziţionate; precum şi cu
alimentarea u numerar a ghişeelor automate de bancă;
= 7717 - cu valoarea stocurilor şi asimilate primite gratuit şi a celor constate
plus la inventar;
= 341 - cu valoarea stocurilor şi asimilate primite de la sediu sau de la alte
subunităţi ale aceleiaşi bănci;
= 3722 - cu valoarea stocurilor şi asimilate, achiziţionate în devize de la terţi;
= 633 - cu valoarea altor stocuri şi asimilate inclusă pe cheltuieli, constatate
lipsă la inventar, precum şi pierderile din deprecieri;
= 2021 - retrageri de numerar de către deţinătorul cărţii de plată pe baza liniei
de credit acordate;
= 2511 - retrageri de numerar la ghişeele automate de bancă, de către clientul
aceleiaşi bănci;
= 3712 - retrageri de numerar la ghişeele automate de bancă, de către clientul
altei bănci;
= 6712, sau 6717 - valoarea altor stocuri şi asimilate donate, precum şi
pierderile din calamităţi;
= 649 - valoarea altor stocuri şi asimilate vândute ca atare;
= 341 - valoarea altor stocuri şi asimilate livrate sediului central sau altor
subunităţi ale aceleiaşi bănci.
Soldul contului reprezintă valoarea altor stocuri şi asimilate existente.
Contul 368 „ Alte bunuri diverse” este un cont de activ.
= 3566 - valoarea la preţ de înregistrare a bunurilor mobile şi imobile din
executarea creanţelor, preluate în patrimoniul băncii prin adjudecare;
executarea creanţelor, aduse de terţi;
executarea creanţelor, constatate plus la inventar;
executarea creanţelor, primite de la sediu sau de la alte subunităţi ale aceleiaşi bănci;
executarea creanţelor băncii, vândute ca atare, constatate lipsă la inventar, precum şi
pierderile din deprecieri;
executarea creanţelor, trimise la terţi;
139
= 6712, sau 6717 - valoarea la preţ de înregistrare a bunurilor mobile şi imobile

din executarea creanţelor, donate, precum şi pierderile din calamităţi;
executarea creanţelor, provenite din executarea creanţelor, livrate sediului sau altor
subunităţi ale aceleiaşi bănci.
Soldul contului 368 reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a bunurilor
mobile şi imobile provenite din executarea creanţelor, existente în patrimoniul băncii.
 Exemplu de înregistrări:
Operaţii 1 Se înregistrează achiziţionarea de valori din aur, metale şi pietre preţioase:
economice
361 = %
„Valori din aur, metale 101
şi pietre preţioase” „Casa”
2511
111
3566
„Alţi creditori diverşi”
2 Se înregistrează valori din aur, metale şi pietre preţioase dobândite cu titlu gratuit
sau constatate plus la inventar:
361 = 7717
„Valori din aur, metale „Venituri excepţionale din
şi pietre preţioase” operaţiuni de gestiune”
3 Se înregistrează ieşirea din gestiune la valoarea contabilă, a valorilor din aur, a
metalelor şi pietrelor preţioase vândute:
6099 = 361
„Cheltuieli diverse „Valori din aur, metale
şi exploatare bancară” şi pietre preţioase”
4 Se înregistrează vânzarea valorilor din aur, a metalelor şi pietrelor preţioase,
evaluate la preţul de vânzare:
% = 7099
101 „Venituri diverse di exploatare
„Casa” bancară”
2511
111
3556
„Alţi debitori diverşi”
5 Se înregistrează materialele cumpărate:
362 = %
„Materiale” 101
„Casa”
2511
140
111
3566
6 Se înregistrează consumul de materiale:
631 = 362
„Cheltuieli cu materiale” „Materiale”
- dezvoltare analitică pe
feluri de materiale -
7 Materiale vândute de natura imprimatelor bancare sau constatate lipsă la inventar:
649 = 362
„Alte cheltuieli diverse” „Materiale”
de exploatare”
8 Încasarea imprimatelor bancare vândute:
% = 7499
101 „Alte venituri”
„Casa”
2511
9 Se înregistrează materialele constatate lipsă la inventar imputate persoanelor
vinovate:
3556 = 7499
„Alţi debitori diverşi” „Alte venituri”
10 Se înregistrează cumpărarea obiecte de inventar:
363 = %
„Obiecte de inventar” 101
„Casa”
2511
111
3566
11 Se înregistrează valorificarea bunurilor mobile şi imobile provenite din

valorificarea creanţelor băncii:
3556 = %
„Alţi debitori diverşi” 7499
„Venituri privind bunurile mobile şi
imobile din executarea creanţelor”
35327
„TVA colectată”
12 Se înregistrează încasarea valorilor bunurilor mobile şi imobile valorificate:
% = 3556
101 „Alţi debitori diverşi”
„Casa”
141
2511
111
13 Se înregistrează cumpărarea timbrelor fiscale şi poştale, tichete şi bilete de
călătorie şi formulare cu regim special:
367 = 3566
„Alte stocuri şi asimilate” „Alte creditori diverşi”
14 Se înregistrează consumul timbrelor fiscale, poştale şi a formularelor cu regim
special:
633 = 367
„Cheltuieli privind alte stocuri” „Alte stocuri şi asimilate”
15 Se înregistrează materiale diverse trimise pentru prelucrare la terţi:
365 = 362
„Stocuri aflate la terţi” „Materiale”
16 Se înregistrează cheltuielile de prelucrare facturate la terţi:
365 = 3566
„Stocuri aflate la terţi” „Alţi creditori diverşi”
 Aplicaţie rezolvată:
O instituţie de credit achiziţionează de la terţi: metale şi pietre preţioase în

valoare de 800 lei, materiale în valoare de 1.200 lei, obiecte de inventar în valoare de
3.000 lei, obiecte ce se dau în folosinţă în proporţie de 50%, şi vinde pietre preţioase
în valoare de 100.000 lei. Se constată o lipsă de obiecte de inventar ăn valoare de 200
lei din vina unei terţe personae. Să se prezinte înregistrările contabile.
• Se înregistrează achiziţionarea de valori din aur, metale şi pietre preţioase:

361 = 3566 800 lei
„Valori din aur, metale „Alţi creditori diverşi”
şi pietre preţioase”
• Se înregistrează achiziţionarea de materiale şi obiecte de inventar:
% = 3566 4.998 lei

362 „Alţi creditori diverşi” 1.200 lei
„Metale”
363 3.000 lei
“Obiecte de inventar”
35326 798 lei
“TVA deductibilă”
• Se înregistrează includere integrală în cheltuieli a valorii obiectelor de inventar:
632 = 363 1.500 lei
„Cheltuieli privind „Obiecte de inventar”
obiectele de inventar”
• Se înregistrează valorificarea bunurilor mobile şi imobile provenite din
valorificarea creanţelor băncii:
3556 = 7717 100.000 lei
„Alţi debitori diverşi” „Alte venituri excepţionale
142
din operaţiuni de gestiune”

• Se înregistrează imputarea în vina terţilor a valorii obiectelor de inventar
constate lipsa:
3556 = % 238 lei
„Alţi debitori diverşi” 7099 200 lei
„Alte venituri excepţionale
din operaţiuni de gestiune”
35327 38 lei
“TVA colectată”
• Se înregistrează scoaterea din evidenţă a obiectelor de inventar constatate lipsă
la inventar:
632 = 363 200 lei
„Cheltuieli privind „Materiale de natura
obiectele de inventar” obiectelor de inventar”
TEST DE AUTOEVALUARE 
Timp estimat
1. Care sunt principalele metode de evidenţa a stocurilor bancare ? 15 min.
……………………………………………………………………
2. Exemplificaţi funcţiunea principalelor conturi pentru
înregistrarea obiectelor de inventar
……………………………………………………...........................
3. Exemplificaţi funcţiunea principalelor conturi pentru
înregistrarea materialelor
……………………………………………………………………
4. Ce înţelegeţi prin alte stocuri bancare şi cum se evidenţiează
acestea ?
……………………………………………………………………
TEME DE REFERAT
1. Studiu privind perfecţionarea metodelor de evidenţă a stocurilor

din cadrul unei societăţi bancare
2. Studiu privind evidenţa materialelor şi a obiectelor de inventar ce
se consumă într-un proces bancar
3. Studiu privind evidenţa altor bunuri şi stocuri bancare
143
TEMA 9
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR
Conţinut:
1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
2. Contabilitatea imobilizărilor în curs
3. Contabilitatea imobilizărilor din activitatea de exploatare
4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate
Rezumat:
Pentru buna desfăşurare a activităţii bancare pe perioade îndelungate se
folosesc o serie de active imobilizate care se regăsesc în: imobilizări financiare;
imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări în curs de execuţie;
imobilizări date în leasing sau în locaţie simplă.
Aceste active se evidenţiază de către instituţiile de credit atât în cadrul etapei
de constituire a acestora, cât şi în timpul activităţii de exploatare.
Contabilitatea imobilizărilor bancare se conduce cu ajutorul conturilor din
grupelor 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, şi 49 ce au structură bine definită:
Astfel, în conturile din aceste grupe se evidenţiază: credite subordonate la
termen şi credite subordonate pe durată nedeterminată, părţi în societăţile comerciale
legate, titluri de participare, imobilizările corporale şi necorporale ale activităţii de
exploatare sau din afara activităţii de exploatare, amortizarea imobilizărilor,
operaţiuni de leasing şi locaţie simplă, creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni
cu imobilizări, precum şi provizioane din operaţiuni pentru valori imobilizate.
Trebuie precizat o parte dintre activele imobilizate sunt supuse amortizării, iar
amortizarea acestor imobilizări se calculează din data în care au fost evidenţiate în
contabilitatea bancară. După amortizarea completă imobilizările pot fi scoase din
patrimoniu, sau pot fi păstrate dacă sunt utilizate.
Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor complet amortizate se înregistrează în
creditul conturilor de imobilizări, pe grupe, în corespondenţă cu conturile de
amortizări, pe grupe de imobilizări.
Pentru eventuala depreciere a imobilizărilor băncile înregistrează provizioane
în acelaşi mod ca pentru toate operaţiunile bancare ce pot influenţa negativ
patrimoniul acestora. Constituirea şi utilizarea provizioanelor este o consecinţă a
aplicării principiului prudenţei.
Provizionul este constituit pe seama cheltuielilor, chiar în absenţa profitului şi
este destinat să acopere o pierdere sau o cheltuială precisă, asupra cărora banca
conservă o marjă de incertitudine referitoare la mărimea acestora sau la data
exigibilităţii.
Obiective:
Parcurgerea acestei teme dezvoltă cunoştinţe despre:
- evidenţa operaţiunilor privind imobilizărilor financiare
- evidenţa operaţiunilor privind imobilizărilor în curs
- evidenţa operaţiunilor privind imobilizărilor din activitatea de exploatare şi din afara
activităţii de exploatare
- evidenţa operaţiunilor privind provizioanelor pentru valori imobilizate
1. Contabilitatea imobilizărilor financiare
144
Periodic societăţile bancare îşi creează noi capitaluri pe seama imobilizărilor

financiare.
Contabilitatea imobilizărilor financiare ale băncilor se conduce cu ajutorul
conturilor din grupelor 40, 41 şi 43 şi au următoarea structură:
Toate conturile din aceste grupe au funcţia contabilă de activ, cu excepţia
conturilor „Diferenţe de conversie” ce sunt bifuncţionale şi a contului 418 „Vărsăminte
de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate, pentru titluri de participare şi
pentru titluri ale activităţii de portofoliu” cu funcţia contabilă de pasiv, reprezentând
creanţe pe termen lung, neconsemnate sub forma unui titlu. Pentru creditele
subordonate banca acceptă ca drepturile sale să fie restituite, în caz de lichidare, după
satisfacerea celorlalţi creditori.
Creditele subordonate se clasifică în: credite subordonate la termen şi credite
subordonate pe durată nedeterminată.

Creditele la termen, la rândul lor, se grupează în credite participative şi credite
subordonate la termen.
Dobânda calculată (de încasat) fiecăruia dintre aceste credite se înregistrează
cu ajutorul conturilor „Creanţe ataşate” (407, 417).
În cazul creditelor participative dobânzile cuprind o parte fixă şi eventual o
parte variabilă. În caz de lichidare a societăţii debitoare, creditele nu se rambursează
decât după satisfacerea celorlalţi creditori privilegiaţi, iar în caz de redresare juridică,
creditele şi plata dobânzilor sunt suspendate pe întreaga perioadă a planului de
redresare;
Creanţele subordonate pe durată nedeterminată nu au stabilite prin contract
termenele de rambursare, în schimb în contract se prevede că rambursarea nu poate să
intervină decât din iniţiativa debitorului.
Contul 402 „Credite subordonate pe durată nedeterminată” este cu functie
contabilă de activ.
Se debitează cu creditele acordate, în corespondenţă cu contul curent al băncii
la BNR, conturile de corespondent sau conturile curente ale clientului.
Se creditează cu creditele rambursate, în corespondenţă cu aceleaşi conturi.
În caz de nerambursare, creditele pot fi trecute la creanţe restante (4811) sau
creanţe îndoielnice (4821).
Din categoria titlurilor imobilizate sunt cuprinse acţiunile şi alte titluri cu venit
variabil deţinute în societăţile comerciale.
În funcţie de ponderea deţinută în capitalul societăţile comerciale, acestea se
clasifică în: 1) Părţi în societăţile comerciale legate; 2) Titluri de participare; 3)Titluri
ale activităţii de portofoliu.
Formate din titluri cu venit variabil deţinute în societăţile comerciale controlate
exclusiv, părţile în societăţile comerciale legate se constituie în cotă de participare de
peste 50%, astfel încât acestea sunt susceptibile de a fi incluse prin integrare într-un
ansamblu consolidabil.
Contabilitatea acestor participări se conduce cu ajutorul contului 411 „Părţi în
societăţile comerciale legate”, care se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II, în
funcţie de tipul societăţilor la care se deţin acţiunile: societăţi bancare, societăţi cu
caracter financiar şi societăţi cu caracter nefinanciar.
Reprezentând acţiuni sau alte titluri cu venit variabil, titlurile de participare sunt
emise de societăţi la care participarea băncii la formarea capitalului este mai mică de
145
50% sau la care banca este implicată în conducere.Titlurile de participare sunt

considerate acele titluri care deţin o pondere mai mare de 10% însă nu depăşesc 50%
din capitalul societăţii emitente.
Titlurile activităţii de portofoliu reprezintă titluri achiziţionate cu intenţia de a
le păstra o perioadă îndelungată, fără drept de intervenţie în gestiunea societăţii ale
cărei titluri le deţine banca. Contabilitatea acestor titluri ce constituie imobilizări
financiare se conduce cu ajutorul conturilor: 411, 412 şi 413, iar dobânda de încasat se
înregistrează cu ajutorul contului 417 „Creanţe ataşate”.
Fiind conturi de activ se debitează cu preţul de cumpărare (exclusiv cheltuielile
accesorii de cumpărare) a titlurilor achiziţionate, în corespondenţă cu conturile de
lichidităţi (111, sau121, sau 122) sau conturile curente ale clienţilor băncii (2511) de la
care cumpără.Se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor vândute.
Cheltuielile de achiziţie a titlurilor se înregistrează în contul 6099 „Cheltuieli
diverse de exploatare bancară”, în corespondenţă cu un cont de lichidităţi sau datorii.
Atunci când nu s-a achitat valoarea integrală a titlurilor, diferenţa se înregistrează în
contul 418 „Vărsăminte de efectuat”.
Titlurile imobilizate date cu împrumut în schimbul unor dobânzi se numesc
titlurile date cu împrumut.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contul 415 „Titluri date cu
împrumut” în care se înregistrează titlurile imobilizate date cu împrumut. Fiind un cont
de activ se debitează cu valoarea contabilă a titlurilor imobilizate date cu împrumut, în
corespondenţă cu conturile care se ţine evidenţa acestora (411, 412, 413).
Se creditează cu restituirea titlurilor date cu împrumut ce reprezintă venituri din
imobilizări financiare, iar dobânzile calculate la titlurile date cu împrumut şi neajunse
la scadenţă se înregistrează sub forma creanţelor ataşate.
Contabilitatea titlurilor imobilizate în devize presupune utilizarea conturilor
3721 „Poziţie de schimb” şi 3722 „Contravaloarea poziţiei de schimb”.
Titlurile imobilizate în devize se reevaluează periodic la cursul valutar al zilei.
De asemenea dotările cu resurse băneşti pentru unităţile proprii din străinătate
sunt asimilate imobilizărilor financiare şi se înregistrează în contul 421 „Datorii pentru
unităţile proprii din străinătate”.
Transferul sumelor în devize la unităţile proprii din străinătate are loc prin
conturile de corespondent ale băncilor.
Operaţii
economice
1 Se înregistrează titlurile imobilizate date cu împrumut:
415 = %
„Titluri date cu împrumut” 411
„Părţi în societăţile
comerciale legate”
412
„Titluri de participare”
413
„Titluri ale activităţii de
portofoliu”
2 Se înregistrează dividendele încasate şi dividendele calculate şi neajunse la
scadenţă pentru titlurile date cu împrumut:
146
% = 7053
111 „Dividende şi venituri asimilate”
417

1. O institutie de credit acordă:
- un credit subordonat pe durată nedeterminată unei instituţii bancare în valoare
de 700.000 lei.
- un credit subordonat la termen unui client al bancii în valoare de 500.000 lei
Valoarea dobanzilor este urmatoarea: 10.530 lei pentru creditele subordinate pe
durată nedeterminată şi 8.219 lei pentru creditele subordinate la termen.
La scadenţă se înregistrează rambursarea creditelor subordinate la termen şi
incasarea dobanzii.
1 Se înregistrează acordarea unor credite subordonate pe durată

nedeterminată:
402 = 111 700.000 lei
„Credite subordonate pe durată „Cont curent la BNR”
nedeterminată”
2 Se înregistrează acordarea unor credite subordonate la termen:
401 = 2511 500.000 lei
„Credite subordinate la termen” „Conturi curente”
3 Se înregistrează dobânzile curente neajunse la scadenţă
407 = % 18.749 lei
„Creanţe ataşate” 7051 8.219 lei
„Dobânzi de la creditele subordonate”
7052 10.530 lei
„Dobânzi de la creditele subordonate pe
durată nedeterminată”
4 Se înregistrează rambursarea la scadenţă a creditului subordonat la termen
şi îcasare dobânzii:
2511 = % 508.219 lei
„Conturi curente” 401 500.000 lei
„Credite subordinate la termen”
407 8.219 lei
„Creanţe ataşate
2. O instituţie de credit achiziţionează:

- titluri de participare astfel: 550.000 lei la o instituţie de credit şi 400.000 lei la
o societate cu character financiar;
- titluri de portofoliu în valoare de 190.000 lei.
Valoarea dividendelor cuvenite pentru titlurile de participare este de 45.060 lei.
Banca mai subscrie şi pentru parţi în societăţile comerciale legate în suma de 400.000
lei ce urmează sa fie plătită pe parcurs.Totodataă societatea bancară vinde titluri de
participare la o altă bancă, titluri ce au următoarele caracteristici: valoarea contabilă:
147
220.000 lei iar preţul de vânzare 256.000 lei.
1 Se înregistrează achiziţia titlurilor de participare:

% = 111 950.000 lei
4121 „Cont curent la BNR” 550.000 lei
„Titluri de participare la
societăţi bancare”
4122 400.000 lei
societăţi cu caracter financiar”
2 Se înregistrează calculate şi neajunse la scadenţă pentru titlurile date cu
împrumut:
417 = 7053 45.060 lei
„Creanţe ataşate” „Dividende şi venituri asimilate”
3 Se înregistrează dividendele încasate ajunse la scadenţă:
111 = 417 45.060 lei
„Cont ” „Creanţe ataşate”
4 Se înregistrează achiziţia de titluri ale activităţii de portofoliu:
413 = 111 190.000 lei
„Titluri ale activităţii „Cont curent la BNR”
de portofoliu”
5 Se înregistrează subscrierea pentru părţi în societăţi comerciale legate:
411 = 418 400.000 lei
„ Părţi în societăţi comerciale „Vărsăminte de efectuat
legate” pentru părţi în societăţile
comerciale legate, pentru titluri
de participare şi pentru titluri
ale activităţii de portofoliu”
6 Se înregistrează încasarea sumei:
418 = 111 400.000 lei
„Vărsăminte de efectuat „Cont curent la BNR”
pentru părţi în societăţile
comerciale legate, pentru titluri
de participare şi pentru titluri ale
activităţii de portofoliu”
7 Se înregistrează vânzarea titlurilor de participaţie:
111 = % 256.000 lei
„Cont curent la BNR” 4121 220.000 lei
societăţi bancare”
7462 36.000 lei
„Venituri din cesiunea
2. Contabilitatea imobilizărilor în curs
Imobilizările în curs sunt formate din imobilizări corporale şi necorporale în
148
curs de realizare.
Imobilizările în curs necorporale se înregistrează la costul de producţie, sau la
costul de achiziţie aferent imobilizărilor necorporale neterminate până la finele
exerciţiului financiar.
Imobilizările în curs corporale sunt investiţiile neterminate efectuate în regie
proprie sau în antrepriză, care se evaluează la costul de producţie, sau la costul de
achiziţie, reprezentând preţul de deviz al investiţiei.
Contabilitatea imobilizărilor în curs se conduce cu ajutorul conturilor:
431 „Imobilizări necorporale în curs”
432 „Imobilizări corporale în curs”
433 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”
434 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”
Fiind conturi cu funcţia contabilă de activ se debitează cu avansurile,
cheltuielile sau lucrările efectuate pentru realizarea imobilizărilor şi se creditează la
terminarea şi recepţionarea imobilizărilor.
Exemplu de înregistrări: 
Operaţii
1 Se înregistrează furnizori pentru imobilizări corporale în curs: economice
432 = 3566
„Imobilizări corporale în curs” „Alţi creditori diverşi”
2 Se înregistrează imobilizări corporale terminate şi recepţionate:
442 = 432
„Imobilizări corporale ale „Imobilizări corporale în curs”
activităţii de exploatare”
3 Se înregistrează imobilizări necorporale în curs, executate în regie proprie:
431 = 7494
„Imobilizări necorporale „Venituri din producţia
în curs” de imobilizări”
4 Se înregistrează imobilizările necorporale recepţionate:
441 = 431
„Imobilizări necorporale ale „Imobilizări necorporale în curs”
activităţii de exploatare”
3. Contabilitatea imobilizărilor din activitatea de exploatare
Imobilizările activităţii de exploatare sunt cele necesare procesului bancar din

cadrul societăţilor bancare şi se evidenţiază cu ajutorul conturilor din grupa 44 -
imobilizări ale activităţii de exploatare.
În cadrul imobilizărilor necorporale:
1 Fondul comercial reprezintă partea din fondul de comerţ care nu figurează
în cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concură la menţinerea sau
dezvoltarea potenţialului băncii, format din: clientelă, prestigiu, reputaţie, vad,
credibilitate ş.a.
2 Cheltuieli de constituire sunt formate din cheltuieli de înfiinţare şi
modificarea activităţii băncii, cum ar fi: taxe şi alte cheltuieli de înmatriculare,
cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli de publicitate; ş.a.
3 Alte imobilizări necorporale sunt formate din programe informatice,
149
concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi de proprietate intelectuală.

De asemenea imobilizările corporale sunt formate din bunuri care îndeplinesc
cumulativ condiţiile de valoare şi de durată normală, de folosinţă mai lungă de un an.
Contabilitatea imobilizărilor corporale se conduce cu ajutorul conturilor: 4421
– Terenuri şi 4422 - Mijloace fixe.
Toate conturile prezentate mai sus au funcţia contabilă de activ, şi deci se
debitează cu valoarea imobilizărilor intrate în patrimoniu, în corespondenţă cu
conturile de surse de provenienţă. Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieşite din
patrimoniu.
Evidenţa analitică a mijloacelor fixe se organizează în mod distinct pentru
fiecare obiect sau complex de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile sale şi care
îndeplineşte în mod independent în totalitatea lui, o funcţie distinctă în procesul bancar.
În acest scop se folosesc „Fişa mijlocului fix” şi Registrul numerelor de inventar. În
unităţile operative ale băncii se conduce „Registrul pentru evidenţa mijloacelor fixe”.
Evidenţa analitică, împreună cu cea operativă, care este organizată cu ajutorul
„Listei de inventariere şi evidenţa mijloacelor fixe”, asigură urmărirea atât a existenţei
şi mişcării acestor bunuri pe categorii şi pe locuri de folosinţă din cadrul unităţilor
operative.
Pierderile din valoarea imobilizărilor corporale (amortizările), ca urmare a
utilizării lor sau ca urmare a progresului tehnic, se înregistrează în conturile
rectificative, de amortizări.
Mijloacele fixe se amortizează în funcţie de cotele de amortizare legale,
începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a
valorii lor de intrare în patrimoniu sau de evidenţă.
Documentul primar de urmărire şi evidenţă a amortizării mijloacelor fixe se
numeşte „Program de amortizare”.
Contabilitatea amortizărilor se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 46
„Amortizări privind imobilizările”, separat pentru activităţile societăţilor bancare.
După amortizarea completă, imobilizările pot fi scoase din patrimoniu sau pot
fi păstrate, dacă sunt utilizate.
Scoaterea din evidenţă a imobilizărilor complet amortizate se înregistrează în
creditul conturilor de imobilizări, pe grupe, în corespondenţă cu conturile de
amortizări, pe grupe de imobilizări.
Partea valorică neamortizată a imobilizărilor scoase din evidenţă înainte de
expirarea duratei normale de funcţionare se înregistrează ca pierderi din cesiune.
Operaţii 1 Se înregistrează programele informatice cumpărate de la terţi:
economice 4419 = 3566
„Alte imobilizări necorporale „Alţi creditori diverşi”
ale activităţii de exploatare”
2 Se înregistrează cheltuieli efectuate pentru emiterea şi vânzarea de acţiuni:
4412 = 101
„Cheltuieli de constituire” „Casa”
3 Se înregistrează programe informatice realizate în regie proprie:
4419 = 7494
„Alte imobilizări necorporale „Venituri din producţia
ale activităţii de exploatare” de imobilizări”
150
4 Cheltuieli efectuate pe parcursul mai multor luni pentru dezvoltarea fondului

comercial:
431 = 101
„Imobilizări necorporale „Casa”
în curs”
Apoi, se înregistrează terminarea lucrărilor pentru dezvoltarea fondului
comercial:
4411 = 431
„Fond comercial” „Imobilizări necorporale în curs”
5 Amortizarea liniară a imobilizărilor necorporale:
651 = %
„Cheltuieli cu amortizarea 46111
imobilizărilor necorporale” „Amortizarea fondului
comercial”
46112
„Amortizarea cheltuielilor
de constituire”
46119
„Amortizarea altor
imobilizări necorporale”
6 Se înregistrează scoaterea din evidenţă a imobilizărilor necorporale – fond
comercial – amortizate complet:
46111 = 4411
„Amortizarea fondului „Fond comercial”
comercial”
7 Se înregistrează mijloace fixe achiziţionate pentru activitatea de exploatare
bancară:
4422 = 3566
„Mijloace fixe” „Alţi creditori diverşi”
8 Se înregistrează mijloace fixe realizate din investiţii în curs:
4422 = 432
„Mijloace fixe” „Imobilizări corporale în curs”
9 Se înregistrează mijloace fixe aduse ca aport de acţionari:
4422 = 508
„Mijloace fixe” „Acţionari sau asociaţi”
10 Se înregistrează mijloace fixe complet amortizate scoase din funcţiune:
4612 = 4422
„Amortizarea imobilizărilor „Mijloace fixe”
corporale”
11 Se înregistrează mijloace fixe neamortizate complet, scoase din funcţiune sau
vândute:
% = 4422
4612 „Mijloace fixe”
„Amortizarea imobilizărilor
corporale”
6461
„Pierderi din cesiunea
imobilizărilor corporale
151
şi necorporale”
12 Se înregistrează venituri realizate din cedare mijloace fixe:
3556 = %
„Alţi debitori diverşi” 7461
„Venituri din cesiunea
imobilizărilor corporale şi
necorporale”
35327
„TVA colectată”
 Aplicaţii rezolvate:
1. O instituţie de credit efectuează cheltuieli de constituire în valoare de

16.000 lei, achiziţionează programe informatice în valoare de 1.700 lei şi urmează să
realizeze în regie proprie un program informatic în valoare de 1.100 lei. In luna
următoare programul se termină şi se dă în folosinţă.
• Se înregistrează cheltuielile de constituire:

4412 = 101 16.000 lei
“Cheltuieli de constituire” „Casa”
• Se înregistrează cumpărarea programului informatic:
% = 3566 2.023 lei
“Cheltuieli de constituire”
35326 323 lei
„TVA deductibilă”
• Se înregistrează programul informatic ce urmează sa se realizeze:
431 = 7494 1.100 lei
“Imobilizări corporale în curs” „Venituri din producţia
de imobilizări”
• Se inregistrează luna următoare programul dat în folosinţă :
4419 = 431 16.000 lei
“Alte imobilizări corporale ale “Imobilizări corporale în
activităţii de exploatare” curs”
• Se inregistrează amortizarea programelor şi a cheltuielilor de constituire :
651 = % 491 lei
“Cheltuieli cu amortizarea 46112 444 lei
imobilizărilor necorporale” “Amortizarea cheltuielilor
de constituire”
46119 47 lei
“Amortizarea altor
imobilizări necorporale”
2. O instituţie de credit achizitioneaza un teren in valoare de 80.000 lei şi un

mijloc de transport în valoare de 115.000 lei. Aceeasi societate bancară acordaă şi un
avans pentru lucrarile de investiţii în curs de execuţie (la un teren) în valoare de 40.000
lei conform contractului încheiat. Prentru aceste lucrări urmează să se efectueze
152
recepţia şi punerea în funcţiune a investiţiei. Perioada de amortizare a investiţiei si a

mijlocului de transport este de 6 ani.
- Se înregistrează cumpărarea terenului şi a mijlocului de transport:

% = 3566 216.850 lei
“Terenuri”
44225 115.000 lei
“Mijloace de transport”
35326 21.850 lei
„TVA deductibilă”
- Se înregistrează avansul acordat:
434 = 5121 40.000 lei
“Avansuri” “Conturi curente”
- Se înregistrează primirea facturii:
431 = 3566 40.000 lei
„Imobilizări necorporale „Alţi creditori diverşi”
în curs”
-concomitent se înregistrează recepţionarea lucrării
3566 = 434 40.000 lei
„Alţi creditori diverşi” “Avansuri”
- Se înregistrează punerea în funcţiune a investiţiei:
44212 = 431 40.000 lei
“Amenajări de terenuri” „Imobilizări necorporale
în curs”
- Se înregistrează lunar amortizarea imobilizărilor:
652 = % 807,29 lei
“Cheltuieli cu amortizările 46121 598,96 lei
imobilizărilor corporale” “Amortizarea
amenajărilor de terenuri” 208,33 lei
46126
“Amortizarea mijloacelor
de transport”
4. Contabilitatea provizioanelor pentru valori imobilizate
Provizioanele se constituie pentru acoperirea pierderilor potenţiale provocate

de deprecierea reversibilă a imobilizărilor. Din punct de vedere contabil, provizioanele
reprezintă rectificări ale valorii contabile a imobilizărilor.
Planul contabil cuprinde conturi de evidenţă a provizioanelor pentru valori
imobilizate, respectiv rectificative pentru fiecare grupă a imobilizărilor.
Conturile din grupa de provizioane au funcţia contabilă de pasiv şi intră în
corespondenţă, după caz, cu cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor detaliate pe grupe de imobilizări (corporale, necorporale, în curs, etc.).
Constituirea şi utilizarea provizioanelor este o consecinţă a aplicării principiului
prudenţei.
Deci, provizionul este constituit pe seama cheltuielilor, chiar în absenţa
153
profitului şi este destinat să acopere o pierdere sau o cheltuială precisă, asupra cărora
banca conservă o marjă de incertitudine referitoare la mărimea acestora sau la data
exigibilităţii.
Prin urmare, conturile de evidenţă a provizioanelor sunt diferenţiate pe grupe
de imobilizări, după mărirea valorii lor, şi se debitează cu anularea sau micşorarea
valorii provizioanelor, în corespondenţă cu conturile de venituri din provizioane
diferenţiate pe grupe de imobilizări.
Operaţii
economice 1 Se înregistrează constituirea şi majorarea de provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor financiare:
6641 = 491
„Cheltuieli pentru provizioane „Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea părţilor părţilor deţinute în societăţile
deţinute în societăţile comerciale legate, a titlurilor
comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor
de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu”
activităţii de portofoliu”
2 Se înregistrează constituirea şi majorarea de provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale şi corporale:
6642 = 492
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea imobilizărilor”
imobilizărilor”
bunurilor din operaţiuni de leasing:
60414 = 493
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru
pentru operaţiuni de leasing leasing financiar”
şi asimilate”
creanţelor:
6647 = 499
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru creanţe
pentru creanţe restante” restante şi îndoielnice”
5 Se înregistrează diminuarea şi anularea de provizioane pentru imobilizări
financiare (titluri ale activităţii de portofoliu):
491 = 7641
„Provizioane pentru deprecierea „Venituri din provizioane pentru
părţilor deţinute în societăţile deprecierea părţilor deţinute în
comerciale legate, a titlurilor de cadrul societăţilor comerciale
participare şi a titlurilor legate, a titlurilor de participare
activităţii de portofoliu” şi a titlurilor activităţii de
portofoliu”
6 Se înregistrează diminuarea şi anularea de provizioane pentru imobilizări
corporale şi necorporale:
492 = 7642
154
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane din

deprecierea imobilizărilor” deprecierea imobilizărilor”
7 Se înregistrează diminuarea şi anularea de provizioane pentru operaţiuni de
leasing:
493 = 70414
„Provizioane pentru „Venituri din provizioane din
leasing financiar” operaţiuni de leasing”
8 Se înregistrează diminuarea şi anularea de provizioane pentru creanţe restante şi
îndoielnice:
499 = 7647
„Provizioane pentru creanţe „Venituri din provizioane pentru
restante şi îndoielnice” creanţe restante şi îndoielnice”

TEST DE EVALUARE Timp estimat
15 min.
1. Ce înţelegeţi prin imobilizări corporale?

…………………………………………………………………………
2. Ce sunt mijloacele fixe şi cum se înregistrează operaţiunile cu
mişcarea acestora?
………………………………………………………………………….
3. Ce sunt imobilizările financiare şi cum se înregistrează în
contabilitatea bancară?
…………………………………………………………………………
4. Ce înţelegeţi prin imobilizări în curs şi cum se înregistrează
acestea, în contabilitatea bancară?
…………………………………………………………………………
4. Ce este leasingul şi cum se înregistrează operaţiile de leasing şi
locaţie simplă?
.................................................................................................................
5. Precizaţi ce sunt provizioanele şi cum se înregistrează ce le care
privesc deprecierea imobilizărilor?
.................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind operaţiile de leasing şi locaţie simplă la instituţiile de

credit
155
2. Studiul privind imobilizările financiare la o societate bancară

3. Studiul privind importanţa mijloacelor fixe şi calcularea amortizării
acestora la o instituţiile de credit
4. Studiul privind constituirea provizioanelor pentru valori imobilizate şi
a modului de înregistrare în contabilitatea bancară
156
TEMA 10
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
Conţinut:
1. Contabilitatea cheltuielilor de trezorerie şi interbancare

2. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiunile cu clientela
3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni cu titluri
4. Contabilitatea cheltuielilor privind operaţiunile de schimb valutar
5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul băncii
6. Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările şi serviciile executate de
terţi
7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi
corporale
8. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobilizate
9. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Rezumat:
Contabilitatea cheltuielilor bancare se conduce cu ajutorul conturilor din clasa
a 6-a pe feluri de cheltuieli, grupate după conţinutul economic al acestora.
Contabilitatea bancară furnizează informaţiile necesare analizei activităţii bancare,
atât cu privire la fluxurile financiare desfăşurate cu clientela bancară ce sunt
generatoare de cheltuieli, cât şi cu privire la operaţiunile proprii institutiilor bancare.
Toate aceste cheltuieli sunt evidentiate in general sub forma de cheltuieli de
exploatare bancară si alte cheltuieli specifice procesului bancar.
Operaţiunile bancare privind cheltuielile din procesul bancar se înregistrează
cu ajutorul conturilor sintetice grupate pe feluri de cheltuieli, astfel :
1 cheltuielilor de exploatare
601 - Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
602 - Cheltuieli cu operaţiunile cu clientela
603 - Cheltuieli pentru operaţiunile cu titluri
604 - Cheltuielile cu operaţiunile de leasing
605 - Cheltuieli privind datoriile subordonate
606 - Cheltuieli privind operaţiunile de schimb
607 - Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente
financiare derivate
608 - Cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare
609 - Alte cheltuieli de exploatare
2 cheltuielilor cu personalul
611 - Cheltuieli cu salariile personalului
612 - Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
613 - Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
617 - Alte cheltuieli privind personalul
3 cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
621 - Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
4 cheltuielilor cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi
631 - Cheltuieli cu materialele
632 - Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
157
633 - Cheltuieli privind alte stocuri

634 - Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
635 - Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
5 cheltuielilor diverse de exploatare
64 – Cota - parte din cheltuielile sediului social
644 - Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
645 - Pierderi din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor
de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
646 - Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
649 - Alte cheltuieli diverse de exploatare
6 cheltuielilor cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale
651 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale
652 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale
7 cheltuielilor cu provizioane şi pierderi din creanţe nerecuperabile
661 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
662 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi
din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
663 - Cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
664 - Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate
665 - Cheltuieli cu provizioane
667 - Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane
668 - Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane
8 cheltuielilor extraordinare
671 - Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
9 cheltuieli din operaţiuni între instituţii financiare nebancare şi instituţii de
credit
681 - Dobânzi la conturile curente
682 - Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţii de credit
683 - Dobânzi la valorile date în pensiune instituţiilor de credit
684 - Dobânzi privind alte sume datorate instituţiilor de credit
689 - Comisioane
10 cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite
691 - Cheltuieli cu impozitul pe profit
699 - Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus
Aceste conturi au anumite trăsături comune, dintre care amintim pe cele mai
semnificative astfel:
1 au funcţia contabilă de activ;
2 reflectă în debit cheltuielile pe care banca le angajează, plătite sau de
plătit;
3 oglindesc în credit, la sfârşitul fiecărei luni şi implicit, la sfârşitul
exerciţiului, transferarea sau virarea integrală a cheltuielilor înregistrate în debitul
contului contului 591 „Profit sau pierdere”. Unităţile operative (organizate ca centre
de profit) folosesc contul 341 „Decontări intrabancare” pentru transmiterea
soldurilor cheltuielilor la centrala băncii;
4 unele conturi de cheltuieli se creditează, ca excepţie, şi în cursul perioadei,
inclusiv la sfârşitul exerciţiului, pentru acele operaţii care impun asemenea
înregistrări, cum este cazul plusurilor de active circulante constatate la inventariere;
158
5 la sfârşitul perioadei de gestiune, inclusiv al exerciţiului nu prezintă sold,

nefiind conturi de bilanţ;
6 sumele înregistrate în debit reflectă, atunci când este cazul, cumulate de la
începutul anului până la sfârşitul exerciţiului, operaţiunile necesare pentru întocmirea
indicatorilor existenţi în componenţa bilanţului contabil, precum şi în scopul detalierii
informaţiilor privind rezultatul exerciţiului.
Obiective:
Prin parcurgerea acestei teme se vor dezvolta cunostinţe despre:
- înregistrarea cheltuielilor de trezorerie şi interbancare
- înregistrarea cheltuielilor din operaţiunile cu clientela
- înregistrarea cheltuielilor din operaţiuni cu titluri
- înregistrarea cheltuielilor privind operaţiunile de schimb valutar
- înregistrarea cheltuielilor cu personalul băncii
- înregistrarea cheltuielilor cu materialele, lucrările şi serviciile executate de terţi
- înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale şi corporale
- înregistrarea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobiliare
- înregistrarea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
1. Contabilitatea cheltuielilor de trezorerie şi interbancare
Operaţiunile ce se efectuează de bancă pentru trezoreria acesteia şi a

decontărilor interbancare necesită o serie de cheltuieli ce se pot grupa în:
• dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor de refinanţare
primite de la Banca Naţională a României; • dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente
disponibilităţilor băneşti aflate în conturile de corespondent (loro); • dobânzi şi
vărsăminte asimilate aferente depozitelor constituite de alte bănci; • dobânzi şi
vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în
pensiune; • dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente titlurilor cu posibilitate de
răscumpărare; • diferenţe de dobânzi aferente operaţiunilor de schimb la termen,
încheiate cu scop de acoperire; • alte cheltuieli cu dobânzile din operaţiuni
interbancare; • comisioane aferente operaţiunilor de trezorerie şi interbancare, inclusiv
comisioanele datorate curtierilor pentru operaţiunile de pensiune.
Cleiologic si sitematic aceste cheltieli se evidentiaza prin:
❖ 6011 “Dobânzi la Banca Naţională a României”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:1172 - cu datoriile din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de refinanţare primite de la
Banca Naţională a României; 3722 - pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor de refinanţare primite de la
Banca Naţională a României; 375 - cu dobânzile plătite în avans şi repartizate pe
cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 6012 “Dobânzi la conturile de corespondent”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1272 - cu datoriile din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor de corespondent; 3722 - pentru
contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
conturilor de corespondent; 375 - cu dobânzile plătite în avans şi repartizate pe
159

❖ 6013 “Dobânzi la depozitele băncilor”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1372 - cu datoriile din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite de alte bănci; 3722 -
pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente depozitelor constituite de alte bănci; 375 - cu dobânzile plătite în avans şi
repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 6014 “Dobânzi la împrumuturile de la bănci”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1472 - cu datoriile din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite de la alte
bănci; 3722 - pentru contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite de la alte bănci; 375- dobânzi
plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare
următoare.
❖ 6015 “Dobânzi la valorile date în pensiune”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1527 - datorii din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza
valorilor date în pensiune; 3722 - contravaloarea în lei a dobânzilor în devize,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date
în pensiune; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în perioadele
sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 6017 “Alte cheltuieli cu dobânzile”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 1627- datorii din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume datorate; 3722 - contravaloarea în
lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume
datorate.
❖ 6019 “Comisioane”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111 - comisioane aferente
operaţiunilor de trezorerie şi interbancare, plătite; 3722 - contravaloarea în lei a
comisioanelor în devize aferente operaţiunilor de trezorerie şi interbancare, plătite; 377
- alte comisioane de plătit aferente operaţiunilor de trezorerie şi interbancare.
2. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiunile cu clientela
Operaţiunile cu clientela, care de regulă, se efectuează atât „fleit office”cât şi

„back office” necesită o serie de cheltuieli provenite în principal din:
• dobânzi aferente conturilor şi operaţiunilor de factoring; • dobânzi şi
vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară ; •
dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date
în pensiune ; • dobânzi aferente soldurilor creditoare ale conturilor curente deschise
clientelei; • dobânzi aferente depozitelor constituite de clientelă; • dobânzi aferente
depozitelor constituite pe baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de
economii ale clientelei; • dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente titlurilor cu
posibilitate de răscumpărare; • diferenţe de dobânzi aferente operaţiunilor de schimb
la termen, încheiate cu scop de acoperire; • alte cheltuieli cu dobânzile din operaţiuni
cu clientela; • comisioane aferente operaţiunilor cu clientela;
Aceste cheltuieli se contabilizeaza prin conturile:
160
❖ 6021 „Dobânzi la conturile de factoring”

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 2527 - datorii din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de factoring; 3722 -
operaţiunilor de factoring; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în
perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 6022 „Dobânzi la împrumuturile primite de la clientela financiară”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite de la clientela
financiară; 3722 - contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente împrumuturilor primite de la clientela financiară; 375 - dobânzi
următoare.
❖ 6023 “Dobânzi la valorile date în pensiune”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date
în pensiune; 3722 - contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse
la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza valorilor date în pensiune; 375 -
dobânzi plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exerciţiile
financiare următoare.
❖ 6024 “Dobânzi la conturile curente”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului creditor al contului curent; 3722 -
soldului creditor al contului curent; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe
❖ 6025 “Dobânzi la conturile de depozite”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor de depozite; 3722 - contravaloarea
în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente conturilor de
depozite; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în perioadele sau
exerciţiile financiare următoare.
❖ 6026 “Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele şi libretele de
economii”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite pe baza certificatelor
de depozit, carnetelor şi libretelor de economii; 3722 - contravaloarea în lei a
dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente depozitelor constituite
pe baza certificatelor de depozit, carnetelor şi libretelor de economii; 375 - dobânzi
următoare.
❖ 6027 “Alte cheltuieli cu dobânzile”
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume datorate; 3722 - contravaloarea în
lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor sume
datorate;
❖ 6029 “Comisioane”
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511,
161
înregistrând, după caz, comisioanele aferente operaţiunilor cu clientela, plătite; 3722 -

contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operaţiunilor cu clientela,
plătite; 377- alte comisioane de plătit aferente operaţiunilor cu clientela.
3. Contabilitatea cheltuielilor din operaţiuni cu titluri
Operaţiunile cu titluri se efectuează de bancă, de regulă, atunci când

strategia, impune dezvoltarea resurselor bancare.
O dată cu diversificarea produselor pe piaţa de capital şi piaţa
interbancară, cele mai frecvente sunt operaţiunile cu titluri de tranzacţie, de
plasament şi de investiţii.
Cheltuielile efectuate cu asemenea operaţiuni se referă la:
• dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente împrumuturilor primite pe baza
titlurilor date în pensiune livrată; • pierderi (diferenţe nefavorabile) din reevaluarea sau
cesiunea titlurilor de tranzacţie, la preţul pieţei, inclusiv din reevaluarea titlurilor date
cu împrumut; • curtaje, comisioane şi alte cheltuieli de achiziţie privind titlurile de
plasament şi care nu se includ în valoarea acestor titluri; • diferenţe nefavorabile
rezultate din cesiunea titlurilor de plasament; • curtaje, comisioane şi alte cheltuieli de
achiziţie privind titlurile de investiţii şi care nu se includ în valoarea acestor titluri; •
amortizarea primelor reprezentând diferenţe nefavorabile între preţul de achiziţie şi
preţul de rambursare a titlurilor de investiţii, pe perioada reziduală a titlurilor; • dobânzi
aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor de piaţă interbancară, emise; •
dobânzi aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor de creanţe negociabile,
emise; • dobânzi aferente împrumuturilor primite pe baza obligaţiunilor emise; •
amortizarea primelor de emisiune aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix,
emise de bancă; • dobânzi aferente titlurilor luate cu împrumut, precum şi alte cheltuieli
privind operaţiunile cu titluri; • comisioane, curtaje şi alte cheltuieli de cesiune aferente
operaţiunilor cu titluri.
Conturile din această grupă au funcţiunea contabilă de activ şi dintre acestea se
pot menţiona:
❖ 6031 "Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată"
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor date
în pensiune livrată; 3722 - contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate
şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor primite pe baza titlurilor date în
pensiune livrată; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe cheltuieli în perioadele
sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 6032 "Pierderi la titlurile de tranzacţie"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3021 - diferenţele nefavorabile
din reevaluarea titlurilor de tranzacţie la preţul pieţei, precum şi diferenţe nefavorabile
dintre preţul de vânzare al titlurilor şi cel de înregistrare al acestora; 30251 - diferenţele
nefavorabile din reevaluarea titlurilor de tranzacţie din portofoliu propriu ; 3722 -
contravaloarea în lei reprezentând diferenţele nefavorabile rezultate din reevaluarea
titlurilor de tranzacţie, în devize; 3729 - diferenţele nefavorabile rezultate din
reevaluarea titlurilor de tranzacţie din afara bilanţului, până la livrarea acestora;
❖ 60322 "Costuri de tranzactionare"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi:111 - cheltuieli de achiziţie
162
privind titlurile de plasament (curtaj, comisioane etc.); 3722 - contravaloarea în lei a

cheltuielilor de achiziţie privind titlurile de plasament, în devize; 3749 - sumele
reprezentând cheltuieli de achiziţie privind titlurile de plasament, repartizate pe
❖ 60342 "Pierderi din cesiune"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3031 - pierderi din cesiunea
titlurilor de plasament; 3722 - contravaloarea în lei a pierderilor rezultate din cesiunea
titlurilor de plasament, în devize.
❖ 60341 "Cheltuieli cu amortizarea primelor"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3041, sau 3045- cu amortizarea
diferenţelor nefavorabile între preţul de achiziţie şi preţul de rambursare a titlurilor de
investiţii, pe perioada reziduală a titlurilor; 3722 - contravaloarea în lei a amortizării
diferenţelor nefavorabile între preţul de achiziţie şi preţul de rambursare a titlurilor de
investiţii în devize, pe perioada reziduală a titlurilor.
❖ 6036 "Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri"
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente împrumuturilor obţinute pe baza titlurilor de
piaţă interbancară emise de bancă; 3227 - datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente împrumuturilor obţinute pe baza titlurilor de creanţe negociabile
emise de bancă; 3257 - datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
împrumuturilor obţinute pe baza obligaţiunilor emise de bancă; 3267 - datorii din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente altor împrumuturi obţinute pe baza
titlurilor emise de bancă; 3722 - contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate
şi neajunse la scadenţă, aferentă împrumuturilor obţinute pe baza titlurilor de piaţă
interbancară, titlurilor de creanţe negociabile, obligaţiunilor şi altor împrumuturi
obţinute pe baza titlurilor emise; 375 - dobânzi plătite în avans şi repartizate pe
cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare următoare; 379 - dobânzi datorate
aferente titlurilor emise de bancă plătite o dată cu rambursarea anticipată sau
răscumpărarea titlurilor;
❖ 6037 "Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluri"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 377 - cheltuieli de plătit
reprezentând dobânzi şi alte sume datorate privind operaţiunile cu titluri; 3722 -
contravaloarea în lei a dobânzilor şi a altor sume în devize privind operaţiunile cu
titluri; 30277 - datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente titlurilor
luate cu împrumut; 3372 - datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă,
aferente conturilor de decontare privind operaţiunile cu titluri.
❖ 6039 "Comisioane"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111, sau 2511, sau 333
înregistrând comisioanele aferente operaţiunilor cu titluri, plătite; 3722 -
contravaloarea în lei a comisioanelor în devize aferente operaţiunilor cu titluri, plătite;
377 - alte comisioane de plătit aferente operaţiunilor cu titluri; 3749 - sumele
reprezentând cheltuieli de cesiune aferente titlurilor vândute, repartizate pe cheltuieli
în perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
4. Contabilitatea cheltuielilor privind operaţiunile

de schimb valutar
Principalele cheltuieli provenite din operaţiunile de schimb cuprind:
163
• diferenţele nefavorabile rezultate din operaţiunile de vânzare sau cumpărare

devize, din evaluarea periodică a operaţiunilor în devize şi a metalelor preţioase aflate
în proprietatea băncii, precum şi din evaluarea periodică, la cursul la termen rămas de
parcurs, a operaţiunilor de schimb la termen speculative;
• comisioanele aferente operaţiunilor de schimb şi arbitraj.
Conturile folosite pentru operaţiunile de schimb sunt:
606 - Cheltuieli privind operaţiunile de schimb
6061 - Pierderi din operaţiunile de schimb şi arbitraj
6069 – Comisioane
Corespondenţa contabilă a acestor conturi şi explicaţia înregistrărilor ce se pot
efectua este următoarea:
❖ 6061 "Pierderi din operaţiunile de schimb şi arbitraj"
Se debitează prin creditul contului 3722 cu diferenţele nefavorabile rezultate
din evaluarea soldului contului "Poziţie de schimb" şi cu diferenţele nefavorabile
rezultate din evaluarea devizelor privind operaţiunile de schimb la vedere şi la termen
(operaţiuni speculative) din afara bilanţului, între data încheierii contractului şi data
realizării tranzacţiei.
❖ 6069 "Comisioane"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 111 - comisioane plătite
aferente operaţiunilor de schimb; 3722 - contravaloarea în lei a comisioanelor în devize
aferente operaţiunilor de schimb, plătite; 377- alte comisioane de piaţă aferente
operaţiunilor de schimb.
 Aplicaţii rezolvate:
1. O institutie de credit în urma obţinerii un împrumut de licitaţie, datorează o

dobândă de 80.000 lei.
6011 = 1172 80000 lei
„Dobânzi la BNR” „Datorii ataşate”
2. Se înregistrează dobânda calculată, datorată pentru împrumuturile primite de
la alte institutii bancare (dobânda fiind de 20%).
6014 = 1427 20.000 lei
“Dobânzi la împrumuturile “Datorii ataşate”
de la institutii de credit”
3. Se înregistrează dobânda calculată, datorată pentru depozitele la vedere
constituite de alte bănci în valoare 12.000 lei.
6013 = 1327 12.000 lei
“Dobânzi la depozitele “Datorii ataşate”
institutiilor de credit”
4. Înregistrarea dobânzii aferentă contului curent al societăţii comerciale este:
6024 = 2511/S.C 500 lei
“Dobânzi la conturi curente” “Cont curent”
5. Se înregistrează cumpărarea titlurilor de investiţii în valoare de 320.000 lei ,
cu dobândă scursă de19.320lei şi cheltuieli de tranzactionare în valoare de 1.591 lei.
% = 333 340.911
3041 “Conturile societăţilor de 320.000
3047 19.320
164
60322 1.591
“Costuri de tranzactionare”
6. Se înregistrează diferenţele nefavorabile (20.125 lei) de curs valutar rezultate în
urma vânzării la vedere de valută.
6061 = 3722 20.125 lei
“Cheltuieli din diferente de curs “Contravaloarea
valutar aferente tranzactiilor in poziţiei de schimb”
valuta”
5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul băncii
Operaţiunile bancare în legătură cu personalul, sunt generate de munca pe care

aceasta o prestează în cadrul băncii şi care se remunerează sub forma drepturilor
salariale individuale.
Cheltuielile totale de această natură trebuie să se încadreze în fondul total de
salarii, ce cuprinde următoarele componente componente: drepturile salariale propriu-
zise, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă.
În afara cheltuielilor menţionate specific activităţii bancare se mai includ şi
altfel de cheltuieli prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Conturile, după conţinutul economic, cu ajutorul cărora se înregistrează
cheltuielile cu personalul sunt:
611 - Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
612 - Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6121 - Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
6122 - Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6127 - Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
613- Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
617 - Alte cheltuieli privind personalul
❖ 611 "Cheltuieli cu remuneraţiile personalului"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3511 - valoarea remuneraţiilor şi a
altor drepturi cuvenite personalului; 3519 - sumele datorate salariaţilor, pentru care
nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să
se închidă, inclusiv indemnizaţiile pentru concediile de odihnă neefectuate până la
închiderea exerciţiului; 3722 - contravaloarea în lei a remuneraţiilor şi a altor drepturi
cuvenite personalului, în devize.
❖ 612 "Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3512 - sumele datorate
personalului, reprezentând ajutoare materiale suportate din contribuţia băncii pentru
asigurări sociale, precum şi cele acordate, potrivit legii, pentru protecţia socială; 3521-
contribuţia băncii la asigurările sociale; 3522 - contribuţia băncii la constituirea
fondului de şomaj.
❖ 617 "Alte cheltuieli privind personalul"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3519, sau 3526 cu alte drepturi
acordate salariaţilor, conform prevederilor contractului colectiv de muncă şi
reglementărilor legale; 3722 - contravaloarea în lei a altor drepturi acordate salariaţilor
165
în devize, conform prevederilor contractului colectiv de muncă şi reglementărilor

legale.
6. Contabilitatea cheltuielilor cu materialele, lucrările şi

serviciile executate de terţi
Contabilitatea bancară grupează aceste cheltuieli în:

- cheltuieli cu materiale consumabile, combustibili, piese de schimb şi alte
materiale;
- uzura obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral la darea în
folosinţă,
- cheltuieli privind alte stocuri;
- cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile executate de terţi;
- cheltuieli privind consumurile de energie şi apă;
- cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;
- cheltuieli cu colaboratorii şi de intermediere;
- cheltuieli cu deplasările, detaşările, transferările şi transportul personalului şi
bunurilor;
- cheltuieli cu serviciile prestate şi lucrările executate pentru bancă de către
societăţile aparţinând aceluiaşi grup;
- cheltuieli cu primele de asigurare, cu redevenţele privind operaţiunile de
leasing şi asimilate, cheltuielile cu redevenţele privind concesiunile, locaţiile de
gestiune şi chiriile, precum şi alte cheltuieli cu terţii;
- cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate.
❖ 631 "Cheltuieli cu materialele"

Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3566 - cu valoarea materiilor şi
materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori; 362 - cu valoarea la preţ de
înregistrare a materialelor date în consum sau constatate lipsă la inventariere;3722 -
contravaloarea în lei a materiilor şi materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori,
în devize.
❖ 632 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 364 - cu uzura obiectelor de
inventar inclusă pe cheltuieli; 363 - cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de
inventar vândute, scoase din folosinţă, constatate lipsă la inventar, donate, precum şi
pierderile din deprecieri şi din calamităţi (pentru obiectele de inventar a căror uzură nu
a fost inclusă pe cheltuieli).
❖ 633 "Cheltuieli privind alte stocuri"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 3566 - cu valoarea altor
materiale nestocate aprovizionate de la furnizori; 367 - cu valoarea altor stocuri şi
asimilate inclusă pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, precum şi pierderile din
deprecieri; 3722 - contravaloarea în lei a altor materiale nestocate aprovizionate de la
furnizori, în devize.
❖ 634 "Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 cu
sumele plătite reprezentând cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi;
166
375 - cu valoarea lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de terţi, repartizate pe

cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare următoare; 377 - cheltuieli de plătit
privind lucrări executate şi servicii prestate de terţi; 3552 - cu sumele plătite din
avansuri spre decontare reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu
transportul de bunuri şi de personal, cu deplasările, detaşările şi transferul personalului,
cu serviciile poştale şi taxele de telecomunicaţii, precum şi cu alte servicii prestate de
terţi; 3566 - valoarea lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de terţi, incluse pe
cheltuieli; 3722 - contravaloarea în lei a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de
terţi, în devize.
❖ 635 "Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511 cu
sumele plătite reprezentând cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; 375 cu
valoarea facturilor datorate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate,
repartizate pe cheltuieli în perioadele sau exerciţiile financiare următoare; 3552 cu
sumele plătite din avansuri spre decontare reprezentând contravaloarea acţiunilor de
protocol, reclamă şi publicitate incluse pe cheltuieli; 3566 cu valoarea facturilor
datorate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate.
7. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor

necorporale şi corporale
Pentru acoperirea unor pierderi din deprecierea fizică şi morală a imobilizărilor

se înregistrează cheltuieli cu provizioanele pentru:
- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale, inclusă pe cheltuieli;
- amortizarea aferentă imobilizărilor corporale, inclusă pe cheltuieli.
Conturile cu ajutorul cărora se conduce evidenţa sunt:
651 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale
652 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale
Corespondenţa contabilă a conturilor menţionate şi explicaţia înregistrărilor ce
se pot efectua, este următoarea:
❖ 651 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 4611 - amortizarea aferentă
imobilizărilor necorporale privind activitatea de exploatare; 4621 - amortizarea
aferentă imobilizărilor necorporale în afara activităţii de exploatare; 7094, sau 7491-
transferuri de cheltuieli, reprezentând venituri de primit corespunzătoare amortizării
legale a imobilizărilor necorporale folosite în cadrul operaţiunilor de exploatare
bancară şi nebancară efectuate în comun ce depăşesc cheltuielile cu amortizarea
imobilizărilor rezultate din operaţiunile respective; 377 - cheltuielile de plătit cu
amortizarea imobilizărilor necorporale, rezultate din operaţiuni de exploatare bancară
şi nebancară efectuate în comun.
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 7094, sau 7491 - transferuri de
cheltuieli, reprezentând cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale rezultate
din operaţiunile de exploatare bancară şi nebancară efectuate în comun ce depăşesc
nivelul veniturilor de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor
respective.
❖ 652 "Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 4612 - amortizarea aferentă
167
imobilizărilor corporale privind activitatea de exploatare; 4622 - amortizarea aferentă

imobilizărilor corporale în afara activităţii de exploatare; 377 - cheltuielile de plătit cu
amortizarea imobilizărilor corporale, rezultate din operaţiuni de exploatare bancară şi
nebancară efectuate în comun; 7094, sau 7491- transferuri de cheltuieli, reprezentând
venituri de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor corporale folosite
în cadrul operaţiunilor de exploatare bancară şi nebancară efectuate în comun ce
depăşesc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor rezultate din operaţiunile respective.
Se creditează prin debitul conturilor 7094, sau 7491 - transferuri de cheltuieli,
reprezentând cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale rezultate din
operaţiunile de exploatare bancară şi nebancară efectuate în comun ce depăşesc nivelul
veniturilor de primit corespunzătoare amortizării legale a imobilizărilor respective.
8. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru valori imobilizate
Din prelucrarea datelor contabile în legătură cu aceste cheltuieli rezultă

informaţii necesare analizei activităţii bancare despre:
- provizioanele constituite pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul
societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de
portofoliu;
- provizioanele constituite pentru deprecierea imobilizărilor în curs,
imobilizărilor activităţii de exploatare şi imobilizărilor în afara activităţii de exploatare;
- provizioanele constituite pentru creanţe restante şi îndoielnice aferente
valorilor imobilizate.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul următoarelor conturi:
664 - Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate
6641 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul
societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de
portofoliu
6642 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
66421 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
66422 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor activităţii
de exploatare
66423 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în afara
activităţii de exploatare
6647 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
❖ 6641 "Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute
în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor
activităţii de portofoliu"
Se debitează prin creditul următoarelor conturi: 491 - constituiri de
provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, titlurilor de participare şi titlurilor activităţii de portofoliu; 3722 -
contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru deprecierea părţilor
deţinute în cadrul societăţilor comerciale legate, titlurilor de participare şi titlurilor
activităţii de portofoliu.
❖ 6642 "Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor"
Se debitează prin creditul contului 492 „Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor” (acesta se dezvoltă în conturi specifice de gradul II şi III, după caz) cu
168
ocazia constituirii de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.

❖ 6647 "Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi
îndoielnice"
provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice aferente valorilor imobilizate; 3722-
contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru creanţe restante şi
îndoielnice aferente valorilor imobilizate.
9. Contabilitatea cheltuielilor cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Din prelucrarea datelor contabile în legătură cu aceste cheltuieli rezultă

informaţii necesare analizei activităţii bancare despre:
- provizioanele constituite pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnătură;
- provizioanele constituite pentru facilităţi acordate personalului;
- provizioanele constituite pentru risc de ţară;
- provizioanele constituite pentru alte riscuri şi cheltuieli.
Contabilitatea acestor cheltuieli se re realizează cu următoarele conturi :
❖ 6651 "Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare
a angajamentelor prin semnătură"
provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură; 3722 -
contravaloarea în lei a provizioanelor constituite în devize pentru riscuri de executare
a angajamentelor prin semnătură.
❖ 6652 "Cheltuieli cu provizioane pentru facilităţi acordate
personalului"
Se debitează prin creditul contului 552 cu ocazia constituiri de provizioane
pentru facilităţi acordate personalului.
❖ 6653 "Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţară"
provizioane pentru risc de ţară; 3722 - contravaloarea în lei a provizioanelor
constituite în devize pentru risc de ţară.
❖ 6657 "Cheltuieli cu alte provizioane "
provizioane pentru alte riscuri şi cheltuieli; 3722 - contravaloarea în lei a provizioanelor
constituite în devize pentru alte riscuri şi cheltuieli.

1. se înregistrează drepturile salariale datorate de unitate
611 = 3511 500 lei
“Cheltuieli cu remuneraţiile “Personal- remuneraţii
personalului” datorate”
2. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a obiectelor de inventar constatate lipsă la
169
inventar:
632 = 363 250 lei
„Cheltuieli privind „Obiecte de inventar”
obiectele de inventar”
3. Se înregistrează constituirea şi majorarea de provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor necorporale şi corporale în valoare de 51.200 lei:
6642 = 492 51.200 lei
„Cheltuieli cu provizioane „Provizioane pentru
pentru deprecierea deprecierea
imobilizărilor” imobilizărilor”
4. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui mijloc de transport în urma vanzării.
Acesta este amortizat 50% din valoare sa de 600.000 lei
% = 492 600.000 lei
6461 „Provizioane pentru
„Pierderi din cedarea si casarea deprecierea
imobilizărilor corporale” imobilizărilor”
46123
“ Amortizarea mijloacelor de
transport”/ 300.000 lei
 TEST DE AUTOEVALUARE
Timp estimat 1. Grupaţi dobânzile bancare după felul operaţiunilor interbancare
15 min.
……………………………………………………………...............
2. Care este corespondenţa conturilor ce reflectă cheltuielile din
operaţiuni de trezorerie?
...........................................................................................................
3. Care sunt conturile ce intră în corespondenţă cu conturile ce
reflectă cheltuielile din operaţiuni cu clientela?
...........................................................................................................
4. Ce cheltuieli cunoaşteţi, din operaţiuni cu titlurile şi cum se
înregistrează acestea?
...........................................................................................................
5. Din ce operaţiuni provin cheltuielile de schimb valutar şi
cum se înregistrează acestea ?
...........................................................................................................
6. Care sunt cheltuielile cu personalul băncii şi cum se înregistrează
acestea?
...........................................................................................................
7. Care sunt cheltuielile cu materialele, lucrările şi serviciile
executate de terţi şi cum se înregistrează acestea?
……………………………………………………………………...
170
8. Care sunt cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor necorporale

şi corporale şi ce conturi se folosesc pentru înregistrarea acestora?
……………………………………………………………………
9. Care sunt cheltuielile cu provizioanele pentru valori imobiliare
şi cu ce se deosebesc de celelalte cheltuieli?
……………………………………………………………………
TEME DE REFERAT
1. Studiul privind operaţiunile de trezorerie şi a cheltuielilor aferente

2. Studiul cheltuieililor generate de operaţiuni cu clientela
3. Clasificarea titlurilor şi a cheltuielilor suportate de bancă din
operaţiuni cu titluri
4. Studiul privind cheltuielile din operaţiunile de schimb valutar
5. Studiu privind specificul cheltuielilor efectuate cu personalul bancar
6. Studiu privind lucrările şi serviciile executate de terţi şi a
cheltuielilor efectuate în folosul băncii
7. Studiu privind cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor
necorporale şi corporale determinate de desfăşurarea procesului
bancar
171
TEMA 11
CONTABILITATEA VENITURILOR
Conţinut:
1. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu clientela

2. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu titluri
3. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi
asimilate
4. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de schimb valutar
5. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile efectuate în afara bilanţului
6. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară a băncii
7. Contabilitatea veniturilor diverse de exploatere din cesiunea imobilizărilor
8. Contabilitatea veniturilor din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate
9. Contabilitatea veniturilor excepţionale din provizioane
Rezumat:
Veniturile reprezintă valori încasate sau de încasat care provin în principal
din vânzarea de produse sau din vânzarea de bunuri imobile pentru care s-a transferat
dreptul de proprietate, din serviciile bancare efectuate pentru clientelă şi din câştiguri
de orice natură ale activităţii bancare.
Contabilitatea bancară evidenţiează aceste venituri cu ajutorul conturilor din
clasa a 7-a ce prezintă o serie de trăsături specifice1, grupate astfel:
1 veniturilor din activitatea de exploatare

701 - Venituri din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
702 - Venituri din operaţiunile cu clientela
703 - Venituri din operaţiunile cu titluri
704 - Venituri din operaţiunile de leasing
705 - Venituri din credite subordonate, părţi în cadrul societăţilor comerciale legate,
titluri de participare şi titluri ale activităţii de portofoliu
706 - Venituri din operaţiunile de schimb
707 - Venituri din operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente
financiare derivate
708 - Venituri din prestaţiile de servicii financiare
709 - Alte venituri din activitatea de exploatare
2 veniturilor diverse din exploatare
741 - Cota - parte din cheltuielile sediului social
744 - Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
745 - Venituri din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor
746 - Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
747 - Venituri accesorii
749 - Alte venituri diverse din exploatare
3 veniturilor din provizioane şi recuperări de creanţe amortizate
761 - Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
762 - Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din
operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
172
763 - Venituri din provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse

764 - Venituri din provizioane pentru valori imobilizate
765 - Venituri din provizioane
767 - Venituri din recuperări de creanţe amortizate
4 venituri extraordinare
771 - Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
5 venituri din operaţiuni între instituţiile financiare nebancare şi instituţiile
de credit
781 - Dobânzi de la conturile curente
782 - Dobânzi de la depozitele constituite la instituţii de credit
783 - Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de credit
784 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituţii de credit
785 - Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituţii de credit
789 - Comisioane
Toate conturile de venituri au funcţiunea contabilă de pasiv. Încep a funcţiona

prin a se credita în timpul exerciţiului financiar şi se debitează la sfârşitul anului prin
descărcare în contul 591 „Profit sau pierdere” sau în contul 341 „Decontări
intrabancare” dacă rezultatul nu se stabileşte la nivelul subunităţii bancare (centru de
profit) .
Obiective:
Prin parcurgerea acestei teme se dezvoltă cunoştiinţe despre:
-înregistrarea veniturilor din operaţiunile cu clientela
-înregistrarea veniturilor provenite din operaţiunile cu titluri, din operaţiunile
de leasing, locaţie simplă şi asimilate
- înregistrarea veniturilor provenite din operaţiuni diverse şi constituirea
veniturilor din provizioane.
1. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu clientela
Pentru înregistrarea veniturilor provenite din operaţiunile efectuate clientelei se

folosesc conturile:
❖ Conturile: 70211 „Dobânzi de la operaţiunile de scont, forfetare şi alte
creanţe comerciale“ si 70212 „Dobânzi de la operaţiunile de factoring“
Aceste conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2017 – creanţe
din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de scontare, de
factoring şi asimilate; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de scontare, de factoring şi asimilate; 376–
dobânzi încasate în avans şi repartizate pe venituri în perioadele sau exerciţiile
financiare următoare.
❖ 70213 “Dobânzi de la creditele de trezorerie“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi:2027 – creanţe din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor de trezorerie; 376 – dobânzi
încasate în avans şi repartizate pe venituri în perioadele sau exerciţiile financiare
următoare; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente operaţiunilor de scontare, de factoring şi a creditelor de trezorerie.
173
❖ 7022 “Dobânzi de la creditele acordate institutiilor financiare“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2317 – creanţe din dobânzi,
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate clientelei finaciare; 3722
– contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
creditelor acordate clientelei financiare; 376 – dobânzi încasate în avans şi repartizate
pe venituri în perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 7023 “Dobânzi de la valorile primite în pensiune“
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate pe baza valorilor primite
în pensiune; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse
la scadenţă, aferente creditelor pentru bunuri imobiliare acordate pe baza valorilor
aflate în pensiune; 376 – dobânzi încasate în avans şi repartizate pe venituri în
perioadele sau exerciţiile financiare următoare.
❖ 7024 “Dobânzi de la conturile curente debitoare“
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente soldului debitor al contului curent; 3722 –
soldului debitor al contului curent.
❖ 7027 “Alte venituri din dobânzi“
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor de recuperat; 3722 – contravaloarea
în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente valorilor de
recuperat.
❖ 7028 “Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2817, sau 2827 – creanţe din
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor restante şi îndoielnice
din operaţiuni cu clientela; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate
şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor restante şi îndoielnice din operaţiuni cu
clientela.
❖ 7029 “Comisioane“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau 111, sau 2511, sau
2521– sumele reprezentând comisioane percepute clientelei pentru serviciile aferente
operaţiunilor de creditare şi de factoring; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în
devize, aferente operaţiunilor cu clientela; 378 – alte comisioane de primit aferente
operaţiunilor cu clientela.
2. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile cu titluri
Informaţiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturi şi care se

transmit direcţiilor de specialitate ale băncii, precum si actionarilor (investitorilor) se
referă la:
• dobânzi şi vărsăminte asimilate aferente creditelor acordate pe baza titlurilor
primite în pensiune livrată;  câştiguri (diferenţe favorabile) din reevaluarea sau
cesiunea titlurilor de tranzacţie la preţul pieţei, inclusiv din reevaluarea titlurilor date
cu împrumut, precum şi alte venituri aferente acestora;  dobânzi aferente titlurilor cu
venit fix, pe perioada reziduală (cupon nescurs);  dividente şi venituri asimilate
aferente titlurilor de plasament cu venit variabil;  diferenţe favorabile rezultate din
cesiunea titlurilor de plasament;  dobânzi aferente titlurilor de investiţii pe perioada
174
reziduală (cupon nescurs);  venituri din prime aferente titlurilor de investiţii pe

perioada reziduală a titlurilor;  venituri provenind, în special, din rambursarea
anticipată sau din răscumpărarea de titluri emise de către bancă;  dobânzi aferente
titlurilor de tranzacţie, de plasament şi de investiţii, date cu împrumut, precum şi alte
venituri diverse din operaţiuni cu titluri;  dobânzi aferente creanţelor restante şi
îndoielnice, din operaţiuni cu titluri;  comisioane aferente operaţiunilor cu titluri.
Corespondenţa contabilă a conturilor care evidentiaza veniturile menţionate
este următoarea:
❖ 7031 “Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată“
calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate pe baza titlurilor primite
în pensiune livrată; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente creditelor acordate pe baza titlurilor primite în pensiune
livrată; 376 – dobânzi încasate în avans şi repartizate pe venituri în perioadele sau
exerciţiile financiare următoare.
❖ 7032 “Venituri din titlurile de tranzacţie“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3021 cu diferenţele favorabile
din reevaluarea titlurilor de tranzacţie, la preţul pieţei şi cu diferenţele favorabile între
preţul de răscumpărare şi valoarea nominală a acţiunilor proprii; 111, sau 333 cu
diferenţele favorabile rezultate între preţul de vânzare al titlurilor de tranzacţie şi preţul
de înregistrare al acestora, precum şi alte venituri încasate aferente titlurilor de
tranzacţie; 30251, sau 30252, sau 30253, sau 30254 – diferenţele favorabile din
reevaluarea titlurilor de tranzacţie din portofoliul propriu, date cu împrumut, aferente
creşterii cursului de piaţă; 30272 – diferenţele favorabile din reevaluarea titlurilor
primite în pensiune livrată şi vândute pe descoperit de titluri; 3722 – contravaloarea în
lei reprezentând diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de tranzacţie,
în devize; 3729 – diferenţele favorabile rezultate din reevaluarea titlurilor de
tranzacţie din afara bilanţului, până la livrarea acestora şi cu diferenţele nefavorabile
din reevaluarea titlurilor de tranzacţie din afara bilanţului, rezultate pe perioada până
la livrare, aferente titlurilor livrate înregistrate în bilanţ.
❖ 7033 “Venituri din titlurile de plasament“
calculate şi neajunse la scadenţă, pe perioada reziduală, aferente titlurilor de plasament
cu venit fix şi titlurilor de plasament vândute cu posibilitate de răscumpărare; 111, sau
333 – diferenţele favorabile rezultate între preţul de vânzare al titlurilor de
plasament cu venit variabil, precum şi diferenţe favorabile din cesiunea titlurilor de
plasament; 2511 – sume încasate reprezentând dividende aferente titlurilor de
plasament cu venit variabil; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor în devize,
calculate şi neajunse la scadenţă, a dividendelor şi a diferenţelor favorabile aferente
titlurilor de plasament.
❖ 7034 “Venituri din titlurile de investiţii“
calculate şi neajunse la scadenţă, pe perioada reziduală, aferente titlurilor de investiţii
şi titlurilor de investiţii vândute cu posibilitate de răscumpărare; 3722 – contravaloarea
în lei a dobânzilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente titlurilor de
investiţii; 3041, sau 3045 – sume reprezentând venituri din prime aferente titlurilor
de investiţii, pe perioada reziduală a titlurilor.
175
❖ 7036 “Venituri din datorii constituite prin titluri“

Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3251 – venituri reprezentând
valoarea primelor de emisiune şi a primelor de rambursare, amortizate, aferente
obligaţiunilor emise de bancă pentru care s–a efectuat conversia în acţiuni; 3217, sau
3227, sau 3257, sau 3267 – venituri reprezentând diminuari de datorii din dobânzi,
calculate şi incluse pe costuri, constatate în situaţiile de rambursare anticipată sau de
răscumpărare a titlurilor emise de bancă; 537 – venituri reprezentând diminuari de
datorii din dobânzi, calculate şi incluse pe costuri constante în situaţii de rambursare
anticipată sau de răscumpărare a titlurilor emise de bancă reprezentând datorii
subordonate; 531, sau 532 – venituri reprezentând valoarea primelor de emisiune şi a
primelor de rambursare, amortizate, aferente titlurilor emise de bancă reprezentând
datorii subordonate pentru care s–a efectuat rambursarea în acţiuni; 376 – sume
repartizate pe venituri în perioadele sau exerciţiile financiare următoare, reprezentând
prime de emisiune şi/ sau de rambursare aferente împrumuturilor obţinute pe baza
obligaţiunilor emise şi a titlurilor emise reprezentând datorii subordonate; 3722–
contravaloarea în lei a primelor de emisiune şi/sau de rambursare, în devize, aferente
împrumuturilor obţinute pe baza obligaţiunilor emise şi a titlurilor emise reprezentând
datorii subordonate, repartizate pe venituri în perioadele sau exerciţiile financiare
următoare.
❖ 7037 “Venituri diverse din operaţiunile cu titluri“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 30257, sau 3037, sau 3047 –
creanţe din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente titlurilor de tranzacţie,
titlurilor de tranzacţie date cu împrumut sau vândute cu posibilitate de răscumpărare,
titlurilor de plasament şi investiţii, date cu împrumut; 378 – venituri de primit
reprezentând dobânzi şi alte sume cuvenite privind operaţiunile cu titluri; 3722 –
contravaloarea în lei a dobânzilor şi a altor sume în devize, calculate şi neajunse la
scadenţă, aferente operaţiunilor cu titluri; 3371 – creanţe din dobânzi, calculate şi
neajunse la scadenţă, aferente conturilor de decontare privind operaţiunilor cu titluri.
dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor restante şi îndoielnice
din operaţiuni cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a dobânzilor şi a altor sume în
devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor cu titluri.
❖ 7039 “Comisioane“
comisioane încasate aferente operaţiunilor cu titluri; 3722 – contravaloarea în lei a
comisioanelor în devize aferente operaţiunilor cu titluri; 378 – alte comisioane de
primit aferente operaţiunilor cu titluri.
Soldurile creditoare ale conturilor prezentate se debitează la sfârşitul
exerciţiului financiar prin contul 591 „Profit sau pierdere”.
3. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de leasing
Conturile utilizate pentru înregistrarea veniturilor din operaţiunile de leasing,

şi asimilate sunt:
704 Venituri din operaţiunile de leasing
7041 – Venituri din operaţiunile de leasing financiar
7042 – Veniturile din chirii
176
7048 – Venituri din creanţe restante şi îndoielnice

7049 - Comisioane
.
❖ 7042 “Venituri din chirii“
4717 – creanţe din chirii, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente
operaţiunilor de leasing şi assimilate; 376 – chirii încasate în avans şi repartizate pe
venituri în perioadele sau exerciţiile financiare următoare; 3722 – contravaloarea în lei
a chiriilor în devize, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente operaţiunilor de locaţie
simplă.
❖ 7048 “Venituri din creanţe restante şi îndoielnice“
chirii, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor restante şi îndoielnice din
operaţiunilor de leasing, locaţie simplă şi asimilate; 3722 – contravaloarea în lei a
chiriilor, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente creanţelor restante şi îndoielnice
din operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate.
4. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile de schimb valutar
Contabilitatea operaţiunile de schimb, ce influenteaza rezultatul financiar anual

al institutiilor de credit, se conduce cu ajutorul conturilor:
706 Venituri din operaţiunile de schimb
7061 Venituri din diferente de curs aferente tranzactiilor in valuta
7069 Comisioane
Informaţiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în aceste conturi se referă
la:
• diferenţe favorabile din operaţiuni de schimb şi arbitraj, rezultate din:
• operaţiuni de cumpărare si vânzare de devize;
• evaluări periodice ale operaţiunilor în devize şi ale metalelor preţioase, aflate
în proprietatea băncii;
• evaluări periodice la cursul la termen rămas de parcurs al operaţiunilor de
schimb la termen, speculative;
• comisioane pentru operaţiunile de schimb şi arbitraj.
Funcţiunea contabilă a acestor conturi este următoarea:
❖ 7061 “ Venituri din diferente de curs aferente tranzactiilor in valuta“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3722 – diferenţele favorabile
rezultate din evaluarea soldului contului “Poziţie de schimb“ sau cu diferenţele
favorabile rezultate din evaluarea devizelor privind operaţiunile de schimb la vedere şi
la termen (operaţiuni speculative) din afara bilanţului, între data încheierii contractului
şi data realizării tranzacţiei.
comisioanele încasate pentru operaţiunile de schimb şi arbitraj; 3722 – contravaloarea
în lei a comisioanelor în devize pentru operaţiuni de schimb şi arbitraj; 378– alte
comisioane de primit pentru operaţiuni de schimb şi arbitraj.
Soldurile creditoare se debitează la sfârşitul anului prin contul 591 “Profit şi
pierdere“.
177
5. Contabilitatea veniturilor din operaţiunile efectuate în afara bilanţului
Contabilitatea operaţiunilor în afara bilanţului se conduce cu ajutorul

conturilor:
707 Venituri din operaţiunile în afara bilanţului si operatiunile cu instrumente
financiare derivate
7071 Venituri din angajamentele de finanţare
7072 Venituri din angajamentele de garanţie
7077 Venituri din alte angajamente date
la:
• comisioane pentru acorduri de refinanţare, cauţiuni, avaluri, andosări şi alte garanţii
date de bancă, comisioane de angajament, de confirmare de deschideri de credite;
• alte comisioane privind angajamentele date care nu se regăsesc în conturile 7071 şi
7072.
Conturile folosite pentru inregistrarea operatiunilor prezentate prezintă o
corespondenţă specifică, astfel:
❖ 70711 “Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea institutiilor
de credit“ şi 70712 “Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea
clientelei“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 111, sau 2511 – comisioane
încasate aferente angajementelor de finanţare; 3722 – contravaloarea în lei a
comisioanelor în devize aferente angajamentelor de finanţare; 378 – comisioane de
primit aferente angajamentelor de finanţare.
❖ 70721 “Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea institutiilor de
credit “ şi 70722 “Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea clientelei“
încasate aferente angajementelor de garanţie; 3722 – contravaloarea în lei a
comisioanelor în devize aferente angajamentelor de garanţie; 378 – comisioane de
primit aferente angajamentelor de garanţie.
❖ 7077 “Venituri din alte angajamentele date“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 111, sau 2511 – venituri
încasate privind alte angajamente date; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor
privind alte angajamente date, în devize; 378 – venituri de primit privind alte
angajamente date.
6. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară a băncii
Informaţiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturi se referă

la:
• comisioanele cuvenite băncii, aferente serviciilor de mandat prestate clientelei
pentru gestionarea şi/sau depozitarea portofoliului de titluri;  comisioanele aferente
operaţiunilor cu titluri efectuate în contul clientelei, fără mandat, la ordinul acesteia;
comisioanele pentru: asistenţă şi consiliere (tehnici de gestiune de trezorerie),
inginerie financiară (gestiune de bilanţ, fuziuni şi achiziţii etc.), precum şi pentru alte
prestaţii şi servicii financiare care ajută la înfiinţarea şi dezvoltarea agenţilor
economici;  comisioanele pentru mijloace de plată puse la dispoziţia clienţilor (cec-
uri, cărţi bancare, documente pentru retrageri de numerar şi pentru viramente bancare,
178
etc), precum şi comisioane aferente operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate pentru

clientelă;  veniturile obţinute de bancă pentru prestările de servicii financiare conexe:
obţinerea de informaţii (solvabilitatea sau poziţia financiară a clienţilor şi a băncilor),
comisioane aferente valorilor remise la încasare şi alte venituri din prestările de servicii
financiare.
Aceste venituri se contabilizeaza prin:
❖ 7081 “Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozit“
percepute, aferente serviciilor de mandat prestate clientelei şi altor bănci pentru
gestionarea şi/sau depozitarea portofoliului de titluri; 3722 – comisioane, în devize,
aferente serviciilor de mandat prestate clientelei şi altor bănci pentru gestionarea şi/sau
depozitarea portofoliului de titluri.
❖ 7082 “Comisioane privind operaţiunile cu titluri efectuate în contul
clientelei“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 331, sau 335 – comisioane aferente
operaţiunilor cu titluri efectuate încontul clientelei şi altor bănci, fără mandat, la ordinul
acestora; 3722 – comisioane, în devize, aferente operaţiunilor cu titluri efectuate în
contul clientelei şi altor banci, fără mandat, la ordinul acestora.
❖ 7083 “Comisioane din activităţile de asistenţă şi de consultanţă“
3556 – comisioane din activităţi de asistenţă şi de consultanţă; 3722 – contravaloarea
în lei a comisioanelor de asistenţă şi consultanţă.
❖ 7085 “Venituri privind mijloacele de plată“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 101, sau111, sau 2511, sau
3556 – venituri privind mijloacele de plată; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor
privind mijloacele de plată, în devize.
❖ 7087 “Alte venituri din prestaţiile de servicii financiare“
3556 – alte venituri din prestaţiile de servicii financiare; 3722 – contravaloarea în lei
a altor venituri din prestaţiile de servicii financiare, în devize.
Soldurile creditoare ale conturilor preyentate se debitează în corespondenţă cu
contul 591 „Profit şi pierdere”.
7. Contabilitatea veniturilor diverse din exploatare
Pentru înregistrarea veniturilor provenite din cesiunea, cedarea si casarea

imobilizărilor băncii se folosesc următoarele conturi:
746 Venituri din cesiunea imobilizărilor
747 Venituri accesorii
la faptul că:
• aceste conturi sunt utilizate de către bănci pentru a înregistra veniturile din
cesiunea, cedarea si casarea imobilizărilor necorporale şi corporale;
• în aceste conturi se înregistrează veniturile din cesiunea obligaţiunilor şi altor
titluri cu venit fix, precum şi din cesiunea acţiunilor şi altor titluri cu venit variabil,
atunci când aceste titluri sunt destinate să servească de o manieră durabilă activitatea
băncii;
179
• aceste conturi înregistrează veniturile din activităţi, altele decât operaţiunile

propriu-zise de bancă şi operaţiunile conexe ale activităţii bancare;
• veniturile din gestiunea imobilelor legate de exploatare aflate în proprietatea
băncii;
• veniturile sunt provenite, în special:
• din gestiunea unui patrimoniu imobiliar aflat în proprietatea băncii şi care nu
este destinat exploatării;
• din prestăriile de servicii constând în utilizarea cu titlu accesoriu a mijloacelor
principale de exploatare (de exemplu vânzarea de timpi de utilizare a sistemului
informatic);
• din servicii aduse clientelei care deşi nu sunt servicii conexe activităţii bancare
reprezintă extinderea operaţiunilor de bancă;
• aceste conturi înregistrează veniturile privind operaţiunile de locaţie simplă
efectuate cu titlu accesoriu, precum şi alte venituri care nu provin din activitatea
propriu-zisă bancară.
Corespondenţa contabilă a principalelor conturi dintre cele menionate
menţionate mai sus şi explicaţia înregistrărilor ce se pot efectua cu acestea, este
următoarea:
14 7461 “Venituri din cedarea si casarea imobolizarilor corporale “
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3556 – sumele de încasat
reprezentând venituri din vânzarea imobilizărilor necorporale şi corporale; 3722 –
contravaloarea în lei a veniturilor în devize din vânzarea imobilizărilor corporale şi
necorporale.
❖ 747 “Venituri accesorii“
P 7471 - Venituri din alte activităţi
P 7479 - Alte venituri accesorii
P 74791 - Venituri din operaţiuni de intermediere în domeniul
asigurărilor
P 74799 - Venituri accesorii diverse
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 3519 – sumele datorate de
personal, reprezentând chirii, consumuri şi alte debite similare, care se fac venit de
către bancă; 3722 – contravaloarea în lei a veniturilor accesorii, în devize.
8. Contabilitatea veniturilor din provizioane şi

recuperări de creanţe amortizate
Informaţiile ce rezultă din prelucrarea datelor înregistrate în conturile din

această grupă se referă la:
• anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de credit pentru
operaţiuni interbancare;
• anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de dobândă pentru
operaţiuni interbancare.
• anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de credit pentru
operaţiuni cu clientela;
• anulări sau diminuări de provizioane specifice de risc de dobândă pentru
operaţiuni cu clientela.
180
• anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de

plasament, ca urmare:
• creşterii cursurilor titlurilor;
• cesiunii titlurilor pentru care a fost constituit un provizion pentru pierderile
latente;
• anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
ca urmare:
• pierderilor latente în cazul în care titlurile nu s-au păstrat până la scadenţă;
• existenţei riscului de rambursare din partea emitentului.
• anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea valorilor din aur,
metalelor şi pietrelor preţioase, materialelor, obiectelor de inventar şi a altor stocuri;
• anulări sau diminuări de provizioane aferente creanţelor restante şi
îndoielnice, privind operaţiunile cu titluri şi operaţiunile diverse ;
• anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în
cadrul societăţilor comerciale legate, titlurilor de participare şi titlurilor activităţii de
portofoliu
• anulări sau diminuări de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs,
imobilizărilor activităţii de exploatare şi imobilizărilor în afara activităţii de exploatare;
• anulări sau diminuări de provizioane aferente creanţelor restante şi
îndoielnice, privind valorile imobilizate.
• anulări sau diminuări de provizioane pentru riscuri de executare a
angajamentelor prin semnătură;
• anulări sau diminuări de provizioane pentru risc de ţară;
• anulări sau diminuări de provizioane pentru facilităţi acordate personalului;
• anulări sau diminuări de provizioane pentru alte riscuri şi cheltuieli;
• anulări sau diminuări de provizioane reglementate.
• venituri reprezentând încasări de creanţe care anterior au fost înregistrate ca
pierderi în conturile de cheltuieli.
Dintre conturile bancare care se folosesc pentru evidentierea operatiunilor
menţionate mai sus, se prezinta :
❖ pentru provizioane din operatiuni interbancare :
7611 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit“
7612 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă“
Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 1911, sau 1912
– anulări sau diminuări de provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare; 3722
– anulări sau diminuări de provizioane constituite în devize pentru creanţe din
operaţiuni interbancare.
❖ pentru provizioane din operatiuni cu clientela, institutii financiare
nebacare si institutii de credit
7621 “Venituri din provizioane specifice de risc de credit“
7622 “Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă“
Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 2911, sau 2912
– anulări sau diminuări de provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela; 3722
– anulări sau diminuări de provizioane constituite în devize pentru creanţe din
operaţiuni cu clientela.
❖ 76311 “Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de
plasament“
181
❖ 76312 “Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de

investiţii“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: 391 – anulări sau diminuări de
provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament şi de investiţii; 3722 – anulări
sau diminuări de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament şi de investiţii,
în devize.
❖ 7633 “Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor“
Se creditează prin debitul contului 391 – anulări sau diminuări de provizioane
pentru deprecierea stocurilor.
❖ 7637 “Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice“
Ambele conturi se creditează prin debitul următoarelor conturi: 399 –
anulări sau diminuări de provizioane aferente creanţelor restante şi îndoielnice privind
operaţiunile cu titluri şi operaţiunile diverse; 3722 – anulări sau diminuări de
provizioane aferente creanţelor restante şi îndoielnice, în devize, privind operaţiunile
cu titluri şi operaţiunile diverse.
❖ 7641 “Venituri din provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute
în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor
activităţii de portofoliu“
provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu; 3722 – anulări
sau diminuări de provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor
comerciale legate, titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu, în
devize.
❖ 7642 “Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor“
Se creditează prin debitul contului 492 – anulări sau diminuări de provizioane
pentru deprecierea imobilizărilor.
❖ 7647 “Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice“
provizioane aferente creanţelor restante şi îndoielnice privind valorile imobilizate;
3722 – anulări sau diminuări de provizioane aferente creanţelor restante şi
îndoielnice, în devize, privind valorile imobilizate.
❖ 7651 “Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a
angajamentelor prin semnătură“
provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură; 3722 –
anulări sau diminuări de provizioane, în devize, pentru riscuri de executare a
angajamentelor prin semnătură.
❖ 7653 “Venituri din provizioane pentru risc de ţară“
provizioane pentru risc de ţară; 3722 – anulări sau diminuări de în devize pentru risc
de ţară.
❖ 7657 “Venituri din alte provizioane“
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; 3722 – anulări sau diminuări de în devize
pentru alte riscuri şi cheltuieli.
❖ 767 “Venituri din recuperări de creanţe amortizate“
Se creditează prin debitul următoarelor conturi: cu 101, sau 111, sau 2511
182
reprezentând venituri din recuperări de creanţe amortizate; 3722 reprezentând

contravaloarea în lei a veniturilor în devize din recuperări de creanţe amortizate;
Aplicaţie rezolvată 
- Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită pentru creditele acordate altor banci:
1417 = 7014 50.000
“Creanţe ataşate” “Dobânzi la creditele
acordate institutiilor de
credit”
- Se înregistrează dobânda calculată, cuvenită pentru depozitele la banci:
1317 = 7013 8.500
“Creanţe ataşate” “Dobânzi de la conturile de
depozite la institutii de credit
- achitarea cecului cumpărat în valoare de 500$ cu un comision de 3%, cursul dolarului
fiind de 3,5 lei/dolar
3722 = % 1.702,5
„Contravaloarea 101 1.650,0
poziţiei de schimb” „Casa”
7085 52,5
„Venituri privind
mijloacele de plată”
- Se înregistrează dobânda cuvenită pentru creditele acordate pe baza valorilor primite
în pensiune
1517 = 70152 21.000
“Creanţe ataşate ” “Dobânzi de la valorile
primite în pensiune la
termen”
- - Se înregistrează diferenţa favorabilă dintre valoarea titlurilor de tranzacţie
stabilită în funcţie de cursul pe piaţă şi valoarea de achiziţie a acestora:
3021 = 7032 55.000
- se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma
cumpărarii la vedere de valută
3722 = 7061 60.000
“Contravaloarea poziţiei de “Venituri din diferente
schimb” de curs aferente
tranzactiilor in valuta”
 1. Cum se înregistrează veniturilor din operaţiunile cu clientela ?
p estimat
5 min. .................................................................................................................
183
2. Cum se înregistrează veniturilor provenite din operaţiunile cu titluri,

din operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate ?
.................................................................................................................
3. Cum se înregistrează veniturilor provenite din operaţiunile de
schimb valutar şi din activitatea financiară a băncii ?
.................................................................................................................
4. Ce sunt veniturile din provizioane şi cum se înregistrează acestea?
.................................................................................................................
TEME DE REFERAT
1. Studiu privind veniturile din operaţiunile efectuate în afara bilanţului

2. Studiul privind veniturile diverse din cesiunea imobilizărilor
3. Studiul privind veniturile din activitatea financiară a băncii
184
Contabilitate bancară I – Curs universitar ID
PLANUL DE CONTURI AL INSTITUŢIILOR DE CREDIT ŞI

INSTITUŢIILOR FINANCIARE NEBANCARE
CLASA 1 - OPERAŢIUNI DE TREZORERIE ŞI OPERAŢIUNI INTERBANCARE
Grupa 10 - CASA ŞI ALTE VALORI

A 101 - Casa
A 102 - Numerar în ATM-uri şi ASV-uri
A 109 - Alte valori
Grupa 11 - DECONTĂRI CU BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
A 111 - Cont curent la Banca Naţională a României
A 1111 - Cont curent la Banca Naţională a României
A 1112 - Depozite la vedere la Banca Naţională a României
A 1113 - Depozite la termen la Banca Naţională a României
A 1114 - Depozite colaterale la Banca Naţională a României
P 112 - Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României
P 1121 - Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare
P 1122 - Împrumuturi lombard
P 1123 - Alte împrumuturi
B 117 - Creanţe şi datorii ataşate
P 1172 - Datorii ataşate
Grupa 12 - CONTURI DE CORESPONDENT
A 121 - Conturi de corespondent la instituţii de credit (nostro)
P 122 - Conturi de corespondent ale instituţiilor de credit (loro)
Grupa 13 - DEPOZITE INTERBANCARE
A 131 - Depozite la instituţii de credit
A 1311 - Depozite la vedere la instituţii de credit
A 1312 - Depozite la termen la instituţii de credit
A 1313 - Depozite colaterale la instituţii de credit
P 132 - Depozite ale instituţiilor de credit
P 1321 - Depozite la vedere ale instituţiilor de credit
P 1322 - Depozite la termen ale instituţiilor de credit
P 1323 - Depozite colaterale ale instituţiilor de credit
P 1327 – Datorii ataşate
Grupa 14 - CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI INTERBANCARE
A 141 - Credite acordate instituţiilor de credit
A 1411 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit
A 1412 - Credite la termen acordate instituţiilor de credit
P 142 - Împrumuturi primite de la instituţii de credit
P 1421 - Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit
P 1422 - Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit
Grupa 15 - VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE
A 151 - Valori primite în pensiune
A 1511 - Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta
A 1512 - Valori primite în pensiune la termen
P 152 - Valori date în pensiune
185
P 1521 - Valori date în pensiune de pe o zi pe alta

P 1522 - Valori date în pensiune la termen
Grupa 16 - VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATE
A 161 - Valori de recuperat
P 162 - Alte sume datorate
Grupa 17 - OPERAŢIUNI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN CADRUL REŢELEI
B 171 - Conturi curente
A 1711 - Cont curent la casa centrală
P 1712 - Conturi curente ale cooperativelor de credit afiliate
B 173 - Depozite între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1731 - Depozite la casa centrală
A 17311 - Depozite la vedere la casa centrală
A 17312 - Depozite la termen la casa centrală
A 17313 - Depozite colaterale la casa centrală
P 1732 - Depozite ale cooperativelor de credit afiliate
P 17321 - Depozite la vedere ale cooperativelor de credit afiliate
P 17322 - Depozite la termen ale cooperativelor de credit affiliate
P 17323 - Depozite colaterale ale cooperativelor de credit affiliate
B 174 - Credite şi împrumuturi între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1741 - Credite acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17411 - Credite de pe o zi pe alta acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17412 - Credite la termen acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 1742 - Împrumuturi primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 17421 - Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
reţelei
P 17422 - Împrumuturi la termen primite de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
B 176 - Valori de recuperat şi alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 1761 - Valori de recuperat de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 1762 - Alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 178 - Creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
reţelei
A 1781 - Creanţe restante privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17811 - Creanţe restante
A 17812 - Dobânzi restante
A 1782 - Creanţe îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 17821 - Creanţe îndoielnice
A 17822 - Dobânzi îndoielnice
Grupa 18 - CREANŢE RESTANTE ŞI ÎNDOIELNICE
186

A 1822 – Dobânzi îndoielnice
Grupa 19 - PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI INTERBANCARE
P 191 - Provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
P 1911 - Provizioane specifice de risc de credit
P 1912 - Provizioane specifice de risc de dobândă
CLASA 2 - OPERAŢIUNI CU CLIENTELA ŞI OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI

INSTITUŢIILE DE CREDIT
Grupa 20 - CREDITE ACORDATE CLIENTELEI5

A 201 - Creanţe comerciale
A 2011 - Creanţe comerciale
A 20111 - Scont
A 20112 - Factoring cu recurs
A 20113 - Forfetare
A 20114 - Factoring fără recurs
A 20119 - Alte creanţe comerciale
A 202 - Credite de trezorerie
A 2021 - Credite de trezorerie
A 20211 - Utilizări din deschideri de credite permanente
A 20212 - Credit global de exploatare
A 20213 - Diferenţe de rambursat legate de utilizarea cardurilor
A 20219 - Alte credite de trezorerie
A 203 - Credite de consum şi vânzări în rate
A 2031 - Credite de consum
A 20311 - Credite de consum pentru nevoi personale
A 20312 - Credite de consum pentru achiziţionarea de bunuri
A 2032 - Vânzări în rate
A 204 - Credite pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior
A 2041 - Credite pentru import
A 2042 - Credite pentru export
A 205 - Credite pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
A 2051 - Credite pentru finanţarea stocurilor
A 2052 - Credite pentru echipamente
A 20611 – Credite ipotecare
A 20619 - Alte credite pentru investiţii imobiliare
Grupa 23 - CREDITE ŞI ÎMPRUMUTURI PRIVIND INSTITUŢIILE FINANCIARE
187
A 231 - Credite acordate instituţiilor financiare

A 2311 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor financiare
A 2312 - Credite la termen acordate instituţiilor financiare
P 232 - Împrumuturi primite de la instituţiile financiare
P 2321 - Împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituţiile financiare
P 2322 - Împrumuturi la termen de la instituţiile financiare
Grupa 24 - VALORI PRIMITE SAU DATE ÎN PENSIUNE
A 241 - Valori primite în pensiune
A 2411 - Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta
A 2412 - Valori primite în pensiune la termen
P 243 - Valori date în pensiune
P 2431 - Valori date în pensiune de pe o zi pe alta
P 2432 - Valori date în pensiune la termen
Grupa 25 - CONTURILE CLIENTELEI
P 252 - Conturi de factoring
P 2521 - Conturi de factoring
P 253 - Conturi de depozite
P 2531 - Depozite la vedere
P 2532 - Depozite la termen
P 2533 - Depozite colaterale
P 25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditive
P 25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garanţie
P 25333 - Depozite pentru cecuri certificate
P 25334 - Depozite pentru ordine de plată cu scadenţă
P 25335 - Depozite pentru garanţii gestionari
P 25336 - Alte depozite colaterale
P 254 - Certificate de depozit, carnete şi librete de economii
P 2541 - Certificate de depozit
P 2542 - Carnete şi librete de economii
Grupa 26 - VALORI DE RECUPERAT ŞI ALTE SUME DATORATE
Grupa 27 - OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT
B 271 - Conturi curente la instituţii de credit
B 2711 - Conturi curente la instituţii de credit
A 272 - Depozite constituite la instituţii de credit
A 2721 - Depozite la vedere la instituţii de credit
188
A 2722 - Depozite la termen la instituţii de credit

A 2723 - Depozite colaterale la instituţii de credit
A 273 - Credite acordate instituţiilor de credit
A 2731 - Credite de pe o zi pe alta acordate instituţiilor de credit
A 2732 - Credite la termen acordate instituţiilor de credit
P 274 - Împrumuturi primite de la instituţii de credit
P 2741 - Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituţii de credit
P 2742 - Împrumuturi la termen primite de la instituţii de credit
A 275 - Valori primite în pensiune de la instituţii de credit
A 2751 - Valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la instituţii de credit
A 2752 - Valori primite în pensiune la termen de la instituţii de credit
P 276 - Valori date în pensiune instituţiilor de credit
P 2761 - Valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituţiilor de credit
P 2762 - Valori date în pensiune la termen instituţiilor de credit
A 277 - Valori de recuperat de la instituţii de credit
A 2771 - Valori de recuperat de la instituţii de credit
P 278 - Alte sume datorate instituţiilor de credit
P 2781 - Alte sume datorate instituţiilor de credit
Grupa 29 - PROVIZIOANE PENTRU CREANŢE DIN OPERAŢIUNI CU CLIENTELA, PRECUM ŞI DIN
OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢIILE DE CREDIT
P 291 - Provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între instituţiile
financiare nebancare şi instituţiile de credit
P 2911 - Provizioane specifice de risc de credit
P 2912 - Provizioane specifice de risc de dobândă
CLASA 3 - OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE
Grupa 30 - OPERAŢIUNI CU TITLURI

B 301 - Titluri primite sau date în pensiune livrată
A 3011 - Titluri primite în pensiune livrată
A 30111 - Titluri primite în pensiune livrată
P 3012 - Titluri date în pensiune livrată
P 30121 - Titluri date în pensiune livrată
A 302 - Titluri de tranzacţie
A 3021 - Titluri de tranzacţie
A 30211 - Efecte publice şi valori asimilate
A 30212 - Obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
189
A 30213 - Acţiuni şi alte titluri cu venit variabil

A 3025 - Titluri date cu împrumut
A 3026 - Titluri luate cu împrumut
P 3027 - Datorii privind titlurile
P 30271 - Datorii privind titlurile luate cu împrumut
P 30272 - Alte datorii privind titlurile
A 303 - Titluri de plasament
A 3031 - Titluri de plasament
P 3036 - Vărsăminte de efectuat privind titlurile de plasament
A 304 - Titluri de investiţii
A 3041 - Titluri de investiţii
Grupa 31 - INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
B 311 - Instrumente financiare derivate ferme
B 3111 - Operaţiuni de schimb la termen
B 3112 - Alte instrumente financiare derivate de curs de schimb
B 3113 - Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
B 3114 - Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
B 3119 - Alte instrumente financiare derivate
A 312 - Instrumente financiare derivate condiţionale cumpărate
A 3121 - Instrumente financiare derivate de curs de schimb
A 3122 - Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
A 3123 - Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
A 3129 - Alte instrumente financiare derivate
P 313 - Instrumente financiare derivate condiţionale vândute
P 3131 - Instrumente financiare derivate de curs de schimb
P 3132 - Instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
P 3133 - Instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici bursieri
P 3139 - Alte instrumente financiare derivate
B 319 - Alte instrumente financiare derivate
190
Grupa 32 - DATORII CONSTITUITE PRIN TITLURI

P 321 - Titluri de piaţă interbancară
P 3211 - Titluri de piaţă interbancară
P 322 - Titluri de creanţe negociabile
P 3221 - Titluri de creanţe negociabile
P 325 - Obligaţiuni
P 3251 - Obligaţiuni
P 326 - Alte datorii constituite prin titluri
P 3261 - Alte datorii constituite prin titluri
Grupa 33 - CONTURI DE DECONTARE PRIVIND OPERAŢIUNILE CU TITLURI
P 331 - Conturile instituţiilor de credit
P 332 - Conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)
B 333 - Conturile societăţilor de bursă
P 334 - Conturile altor instituţii financiare
P 335 - Conturile clientelei
B 336 - Alte conturi de decontare privind operaţiunile cu titluri
P 3361 - Alte sume de plătit privind operaţiunile cu titluri
A 3362 - Alte sume de încasat privind operaţiunile cu titluri
Grupa 34 - DECONTĂRI INTRABANCARE ŞI ÎNTRE ORGANIZAŢIILE COOPERATISTE DE CREDIT DIN
CADRUL REŢELEI
B 341 - Decontări intrabancare
B 342 - Decontări între organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
Grupa 35 - DEBITORI ŞI CREDITORI
B 351 - Personal şi conturi asimilate
P 3511 - Personal - salarii datorate
P 3512 - Personal - ajutoare materiale datorate
P 3513 - Prime reprezentând participarea personalului la profit
A 3514 - Avansuri acordate personalului
P 3515 - Drepturi de personal neridicate
P 3516 - Reţineri din salarii datorate terţilor
B 3519 - Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul
P 35191 - Alte datorii în legatură cu personalul
A 35192 - Alte creanţe în legatură cu personalul
B 352 - Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
B 3521 - Asigurări sociale
B 35211 - Contribuţia unităţii la asigurările sociale
B 35212 - Contribuţia personalului la asigurările sociale
B 35213 - Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
B 35214 - Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
B 3522 - Ajutor de şomaj
B 35221 - Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
B 35222 - Contribuţia personalului la fondul de şomaj
B 3526 - Alte datorii şi creanţe sociale
P 35261 - Alte datorii sociale
A 35262 - Alte creanţe sociale
B 353 - Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
B 3531 - Impozitul pe profit
B 3532 - Taxa pe valoarea adaugată
P 35323 - TVA de plată
191
A 35324 - TVA de recuperat

A 35326 - TVA deductibilă
P 35327 - TVA colectată
B 35328 - TVA neexigibilă
P 3533 - Impozitul pe venituri de natura salariilor
A 3534 - Subvenţii
A 35341 - Subvenţii guvernamentale
A 35342 - Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
A 35349 - Alte sume primite cu caracter de subvenţii
B 3536 - Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
B 3538 - Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
B 3539 - Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
P 35391 - Alte datorii faţă de bugetul statului
A 35392 - Alte creanţe privind bugetul statului
P 354 - Dividende de plată
A 355 - Debitori diverşi
A 3551 - Depozite de garanţii vărsate
A 35511 - Depozite aferente operaţiunilor pe pieţele organizate de instrumente financiare derivate
A 35512 - Depozite aferente altor operaţiuni cu instrumente financiare derivate
A 35516 - Alte depozite
A 3552 - Debitori din avansuri spre decontare
A 3556 - Alţi debitori diverşi
P 356 - Creditori diverşi
P 3561 - Depozite de garanţii pentru leasing
P 3562 - Alte depozite de garanţii primite
P 3566 - Alţi creditori diverşi
B 357 - Decontări din operaţiuni în asocieri în participaţie
A 3571 - Creanţe din operaţiuni în asocieri în participaţie
P 3572 - Datorii din operaţiuni în asocieri în participaţie
P 358 - Împrumuturi primite de la acţionari şi alte împrumuturi
P 3581 - Împrumuturi primite de la acţionari
P 3582 - Alte împrumuturi
Grupa 36 - CONTURI DE STOCURI
A 361 - Valori din aur, metale şi pietre preţioase
A 362 - Materiale
A 363 - Materiale de natura obiectelor de inventar
A 365 - Stocuri aflate la terţi
A 367 - Alte stocuri şi asimilate
A 368 - Alte bunuri diverse
Grupa 37 - CONTURI DE REGULARIZARE
A 371 - Valori primite la încasare
B 372 - Conturi de ajustare
B 3721 - Poziţie de schimb
B 3722 - Contravaloarea poziţiei de schimb
B 3723 - Conturi de ajustare devize
B 3729 - Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanţului
B 373 - Conturi de diferenţe
B 3731 - Diferenţe privind devizele
B 3732 - Diferenţe privind vânzările de titluri cu posibilitate de răscumpărare
B 3739 - Alte conturi de diferenţe
A 374 - Cheltuieli de repartizat
A 3741 - Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix
A 3742 - Prime de rambursare privind titlurile cu venit fix
192
A 3749 - Alte cheltuieli de repartizat

A 375 - Cheltuieli înregistrate în avans
P 376 - Venituri înregistrate în avans
P 377 - Cheltuieli de plătit
A 378 - Venituri de primit
B 379 - Alte conturi de regularizare
B 3791 - Conturi de regularizare privind instrumentele de acoperire
B 3799 - Alte conturi de regularizare
Grupa 39 - PROVIZIOANE PRIVIND OPERAŢIUNI CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNI DIVERSE
P 391 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor
P 3911 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
P 39111 - Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor valori asimilate
P 39112 - Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix
P 39113 - Provizioane pentru deprecierea acţiunilor şi a altor titluri cu venit variabil
P 3912 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
P 39121 - Provizioane pentru deprecierea efectelor publice şi a altor valori asimilate
P 39122 - Provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor şi a altor titluri cu venit fix
P 393 - Provizioane pentru deprecierea stocurilor
P 399 - Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
CLASA 4 - VALORI IMOBILIZATE
Grupa 40 - CREDITE SUBORDONATE

A 401 - Credite subordonate la termen
A 402 - Credite subordonate pe durată nedeterminată
Grupa 41 - PĂRŢI ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE LEGATE, TITLURI DE PARTICIPARE ŞI
TITLURI ALE ACTIVITĂŢII DE PORTOFOLIU
A 411 - Părţi în societăţile comerciale legate
A 4111 - Părţi în instituţii de credit
A 4112 - Părţi în societăţi cu caracter financiar
A 4113 - Părţi în alte societăţi cu caracter nefinanciar
A 412 - Titluri de participare
A 4121 - Titluri de participare la instituţiile de credit
A 4122 - Titluri de participare la societăţi cu caracter financiar
A 4123 - Titluri de participare la alte societăţi cu caracter nefinanciar
A 413 - Titluri ale activităţii de portofoliu
P 418 - Vărsăminte de efectuat pentru părţi în societăţi comerciale legate, pentru titluri de participare şi
pentru titluri ale activităţii de portofoliu
Grupa 42 - DOTĂRI PENTRU UNITĂŢILE PROPRII DIN STRĂINĂTATE
A 421 - Dotări pentru unităţile proprii din străinătate
Grupa 43 - IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI ACORDATE PENTRU IMOBILIZĂRI
A 431 - Imobilizări necorporale în curs
A 432 - Imobilizări corporale în curs
193
A 4321 - Amenajări de terenuri şi construcţii

A 4322 - Instalaţii tehnice şi maşini
A 4323 - Alte imobilizări corporale
A 433 - Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
A 434 - Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
A 4341 - Avansuri acordate pentru terenuri şi construcţii
A 4342 - Avansuri acordate pentru instalaţii tehnice şi maşini
A 4343 - Avansuri acordate pentru alte imobilizări corporale
Grupa 44 - IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE
A 441 - Imobilizări necorporale
B 4411 - Fondul comercial
A 4412 - Cheltuieli de constituire
A 4419 - Alte imobilizări necorporale
A 442 - Imobilizări corporale
A 4421 - Terenuri şi amenajări de terenuri
A 44211 - Terenuri
A 44212 - Amenajări de terenuri
A 4422 - Construcţii
A 4423 - Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
A 44231 - Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
A 44232 - Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
A 44233 - Mijloace de transport
A 4424 - Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale
Grupa 46 - AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
P 461 - Amortizări privind imobilizările necorporale şi corporale
P 4611 - Amortizarea imobilizărilor necorporale
P 46111 - Amortizarea fondului comercial
P 46112 - Amortizarea cheltuielilor de constituire
P 46119 - Amortizarea altor imobilizări necorporale
P 4612 - Amortizarea imobilizărilor corporale
P 46121 - Amortizarea amenajărilor de terenuri
P 46122 - Amortizarea construcţiilor
P 46123 - Amortizarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport
P 46124 - Amortizarea altor active corporale
Grupa 47 - LEASING FINANCIAR
A 471 - Creanţe din operaţiuni de leasing financiar
A 4711 - Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale
A 4712 - Creanţe din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale
P 472 - Datorii din operaţiuni de leasing financiar
P 4721 - Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări necorporale
P 4722 - Datorii din operaţiuni de leasing financiar cu imobilizări corporale
Grupa 49 - PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE
P 491 - Provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor
194
P 492 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

P 4921 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
P 49211 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs
P 49212 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
P 4922 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
P 49221 - Provizioane pentru fondul comercial
P 49222 - Provizioane pentru alte imobilizări necorporale
P 4923 - Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
P 49231 - Provizioane pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
P 49232 - Provizioane pentru deprecierea construcţiilor
P 49233 - Provizioane pentru deprecierea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport
P 49234 - Provizioane pentru deprecierea altor active corporale
P 493 - Provizioane pentru operaţiuni de leasing financiar
P 499 - Provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
CLASA 5 - CAPITALURI PROPRII, ASIMILATE ŞI PROVIZIOANE
Grupa 50 - CAPITAL
P 501 - Capital social
P 5011 - Capital subscris nevărsat
P 5012 - Capital subscris vărsat
P 502 - Elemente asimilate capitalului
A 503 - Acţiuni proprii
B 508 - Acţionari sau asociaţi
Grupa 51 - PRIME DE CAPITAL ŞI REZERVE
P 511 - Prime de capital
P 5111 - Prime de emisiune
P 5112 - Prime de fuziune
P 5113 - Prime de aport
P 5114 - Prime de divizare
P 5115 - Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
P 5119 - Alte prime
P 512 - Rezerve legale
P 5121 - Rezerve legale din profitul determinat înainte de deducerea impozitului pe profit
P 5122 - Rezerve legale din profitul determinat după deducerea impozitului pe profit
P 513 - Rezerve statutare sau contractuale
P 514 - Rezerve pentru riscuri bancare
P 5141 - Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat înainte de deducerea impozitului
pe profit
P 5142 - Rezerva generală pentru riscul de credit din profitul determinat după deducerea impozitului pe
profit
P 5143 - Rezerva reprezentând fondul pentru riscuri bancare generale
P 516 - Rezerve din reevaluare
P 5161 - Rezerve din reevaluări dispuse prin acte normative
P 5169 - Alte rezerve din reevaluări
P 517 - Rezerve specifice organizaţiilor cooperatiste de credit
P 5171 - Rezerva de întrajutorare
P 5172 - Rezerva mutuală de garantare
P 51721 - Rezerva mutuală de garantare constituită din profitul casei centrale determinat înainte
de deducerea impozitului pe profit
P 51722 - Rezerva mutuală de garantare constituită din cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate
B 519 - Alte rezerve
Grupa 53 - DATORII SUBORDONATE
P 531 - Datorii subordonate la termen
P 5311 - Titluri subordonate la termen
195
P 5312 - Împrumuturi subordonate la termen

P 532 - Datorii subordonate pe durată nedeterminată
P 5321 - Titluri subordonate pe durată nedeterminată
P 5322 - Împrumuturi subordonate pe durată nedeterminată
Grupa 54 - SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
P 541 - Subvenţii pentru investiţii
P 5411 - Subvenţii guvernamentale pentru investiţii
P 5412 - Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii
P 5413 - Donaţii pentru investiţii
P 5414 - Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
P 5419 - Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
Grupa 55 - PROVIZIOANE
P 551 - Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
P 552 - Provizioane pentru facilităţi acordate personalului
P 553 - Provizioane pentru riscuri de ţară
P 554 - Provizioane pentru restructurare
P 555 - Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea
P 556 - Provizioane pentru impozite
P 559 - Alte provizioane
Grupa 58 - REZULTATUL REPORTAT
B 581 - Rezultatul reportat
B 5811 - Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respective pierderea neacoperită
B 5812 - Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 298
B 5814 - Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
B 5815 - Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reserve din reevaluare
B 5816 - Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Grupa 59 - REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
B 591 - Profit sau pierdere
A 592 - Repartizarea profitului
CLASA 6 - CHELTUIELI
Grupa 60 - CHELTUIELI DE EXPLOATARE

A 601 - Cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
A 6011 - Dobânzi la Banca Naţională a României
A 6012 - Dobânzi la conturile de corespondent
A 6013 - Dobânzi la depozitele instituţiilor de credit
A 60131 - Dobânzi la depozitele la vedere
A 60132 - Dobânzi la depozitele la termen
A 60133 - Dobânzi la depozitele colaterale
A 6014 - Dobânzi la împrumuturile de la instituţii de credit
A 60141 - Dobânzi la împrumuturile de pe o zi pe alta
A 60142 - Dobânzi la împrumuturile la termen
A 6015 - Dobânzi la valorile date în pensiune
A 60151 - Dobânzi la valorile date în pensiune de pe o zi pe alta
A 60152 - Dobânzi la valorile date în pensiune la termen
A 6016 - Cheltuieli cu operaţiunile organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60161 - Dobânzi la conturile curente ale cooperativelor de credit afiliate
A 60162 - Dobânzi la depozitele cooperativelor de credit afiliate
A 60163 - Dobânzi la împrumuturile de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60164 - Dobânzi privind alte sume datorate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
A 60169 - Comisioane
A 6017 - Alte cheltuieli cu dobânzile
196
A 6019 - Comisioane
A 602 - Cheltuieli cu operaţiunile cu clientela
A 6021 - Dobânzi la conturile de factoring
A 6022 - Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţiile financiare
A 6023 - Dobânzi la valorile date în pensiune
A 6024 - Dobânzi la conturile curente
A 6025 - Dobânzi la conturile de depozite
A 60251 - Dobânzi la depozitele la vedere
A 60252 - Dobânzi la depozitele la termen
A 60253 - Dobânzi la depozitele colaterale
A 6026 - Dobânzi la certificatele de depozit, carnetele şi libretele de economii
A 6027 - Alte cheltuieli cu dobânzile
A 6029 - Comisioane
A 603 - Cheltuieli pentru operaţiunile cu titluri
A 6031 - Dobânzi la titlurile date în pensiune livrată
A 6032 - Pierderi la titlurile de tranzacţie
A 60321 - Pierderi din reevaluări şi cesiune
A 60322 - Costuri de tranzacţionare
A 6033 - Pierderi din cesiunea titlurilor de plasament
A 6034 - Cheltuieli cu titlurile de investiţii
A 60341 - Cheltuieli cu amortizarea primelor
A 60342 - Pierderi din cesiune
A 6036 - Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri
A 60361 - Dobânzi privind titlurile de piaţă interbancară
A 60362 - Dobânzi privind titlurile de creanţe negociabile
A 60363 - Dobânzi privind obligaţiunile
A 60369 - Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri
A 6037 - Cheltuieli diverse privind operaţiunile cu titluri
A 6039 - Comisioane
A 604 - Cheltuieli cu operaţiunile de leasing
A 6041 - Dobânzi aferente datoriilor din operaţiuni de leasing financiar
A 6042 - Cheltuieli cu chiriile
A 6049 - Comisioane
A 605 - Cheltuieli privind datoriile subordonate
A 6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen
A 6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durată nedeterminată
A 6059 - Comisioane
A 606 - Cheltuieli privind operaţiunile de schimb
A 6061 - Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută
A 6069 - Comisioane
A 607 - Cheltuieli privind operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente financiare derivate
A 6071 - Cheltuieli cu angajamentele de finanţare
A 60711 - Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la instituţii de credit
A 60712 - Cheltuieli cu angajamentele de finanţare primite de la clientelă
A 6072 - Cheltuieli cu angajamentele de garanţie
A 60721 - Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la instituţii de credit
A 60722 - Cheltuieli cu angajamentele de garanţie primite de la clientelă
A 6074 - Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
A 60741 - Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb
A 60742 - Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
A 60743 - Cheltuieli privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici
bursieri
197
A 60744 - Cheltuieli privind operaţiunile cu alte instrumente financiare derivate

A 60747 - Cheltuieli cu dobânzile aferente instrumentelor financiare derivate
A 60749 - Costuri de tranzacţionare
A 6075 - Cheltuieli cu instrumentele de acoperire
A 6077 - Cheltuieli cu alte angajamente primite
A 608 - Cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare
A 6081 - Cheltuieli cu mijloacele de plată
A 6087 - Alte cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare
A 609 - Alte cheltuieli de exploatare
A 6092 - Cota-parte privind activităţile şi activele controlate în comun
A 6093 - Venituri retrocedate privind activităţile şi activele controlate în comun
A 6094 - Cheltuieli pentru constituirea rezervei mutuale de garantare a casei centrale
A 6099 - Cheltuieli diverse de exploatare
Grupa 61 - CHELTUIELI CU PERSONALUL
A 611 - Cheltuieli cu salariile personalului
A 612 - Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 6121 - Contribuţia unităţii la asigurările sociale
A 6122 - Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
A 6123 - Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
A 6127 - Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
A 613 - Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
A 617 - Alte cheltuieli privind personalul
Grupa 62 - CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
A 621 - Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Grupa 63 - CHELTUIELI CU MATERIALELE, LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
A 631 - Cheltuieli cu materialele
A 6311 - Cheltuieli cu materialele consumabile
A 6312 - Cheltuieli privind combustibilii
A 6313 - Cheltuieli privind piesele de schimb
A 6317 - Cheltuieli privind alte materiale
A 632 - Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
A 633 - Cheltuieli privind alte stocuri
A 634 - Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
A 6341 - Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
A 6342 - Cheltuieli privind energia şi apa
A 6343 - Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
A 6344 - Cheltuieli cu colaboratorii şi de intermediere
A 6345 - Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări şi transportul personalului şi bunurilor
A 6347 - Alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
A 63471 - Cheltuieli cu primele de asigurare
A 63472 – Cheltuieli cu redevenţele privind concesiunile
A 63479 - Alte cheltuieli
A 635 - Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
Grupa 64 - CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE
A 641 - Cota - parte din cheltuielile sediului social
A 644 - Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
A 645 - Pierderi din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a
titlurilor activităţii de portofoliu
A 646 - Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
A 6461 - Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale
A 6462 - Pierderi din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporale
A 649 - Alte cheltuieli diverse de exploatare
A 6491 - Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
A 6492 - Donaţii şi subvenţii acordate
A 6493 - Cheltuieli privind sponsorizările
A 6494 - Pierderi din debitori diverşi
198
A 6495 - Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionari şi la alte împrumuturi

A 64951 - Dobânzi la împrumuturile primite de la acţionari
A 64952 - Dobânzi la alte împrumuturi primite
A 6497 - Alte cheltuieli diverse de exploatare
Grupa 65 - CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE PRIVIND IMOBILIZĂRILE NECORPORALE ŞI CORPORALE
A 651 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor necorporale
A 652 - Cheltuieli cu amortizările imobilizărilor corporale
Grupa 66 - CHELTUIELI CU PROVIZIOANE ŞI PIERDERI DIN CREANŢE NERECUPERABILE
A 661 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
A 6611 - Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
A 6612 - Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă
A 662 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între
instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
A 6621 - Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
A 6622 - Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobândă
A 663 - Cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
A 6631 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor
A 66311 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
A 66312 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
A 6633 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurilor
A 6637 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
A 664 - Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate
A 6641 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
A 6642 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
A 66421 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
A 66422 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
A 66423 - Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
A 6643 - Cheltuieli cu provizioane pentru operaţiunile de leasing financiar
A 6647 - Cheltuieli cu provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
A 665 - Cheltuieli cu provizioane
A 6651 - Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
A 6652 - Cheltuieli cu provizioane pentru facilităţi acordate personalului
A 6653 - Cheltuieli cu provizioane pentru risc de ţară
A 6654 - Cheltuieli cu provizioane pentru restructurare
A 6656 - Cheltuieli cu provizioane pentru impozite
A 6657 - Cheltuieli cu alte provizioane
A 667 - Pierderi din creanţe nerecuperabile acoperite cu provizioane
A 668 - Pierderi din creanţe nerecuperabile neacoperite cu provizioane
Grupa 67 - CHELTUIELI EXTRAORDINARE
A 671 - Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
Grupa 68 - CHELTUIELI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢII FINANCIARE NEBANCARE ŞI INSTITUŢII
DE CREDIT
A 681 - Dobânzi la conturile curente
A 682 - Dobânzi la împrumuturile primite de la instituţii de credit
A 683 - Dobânzi la valorile date în pensiune instituţiilor de credit
A 684 - Dobânzi privind alte sume datorate instituţiilor de credit
A 689 - Comisioane
Grupa 69 - CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
A 691 - Cheltuieli cu impozitul pe profit
A 699 - Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus
199
CLASA 7 – VENITURI
Grupa 70 - VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

P 701 - Venituri din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile interbancare
P 7011 - Dobânzi de la Banca Naţională a României
P 7012 - Dobânzi de la conturile de corespondent
P 7013 - Dobânzi de la conturile de depozite la instituţii de credit
P 70131 - Dobânzi de la depozitele la vedere
P 70132 - Dobânzi de la depozitele la termen
P 70133 - Dobânzi de la depozitele colaterale
P 7014 - Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de credit
P 70141 - Dobânzi de la creditele de pe o zi pe alta
P 70142 - Dobânzi de la creditele la termen
P 7015 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune
P 70151 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune de pe o zi pe alta
P 70152 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune la termen
P 7016 - Venituri din operaţiunile cu organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 70161 - Dobânzi de la contul curent la casa centrală
P 70162 - Dobânzi de la depozitele la casa centrală
P 70163 - Dobânzi de la creditele acordate organizaţiilor cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 70164 - Dobânzi privind valorile de recuperat de la organizaţiile cooperatiste de credit din cadrul
reţelei
P 70168 - Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice privind operaţiunile cu organizaţiile
cooperatiste de credit din cadrul reţelei
P 70169 - Comisioane
P 7017 - Alte venituri din dobânzi
P 7018 - Dobânzi din creanţe restante şi îndoielnice
P 7019 - Comisioane
P 702 - Venituri din operaţiunile cu clientela1a
P 7021 - Dobânzi de la creanţe comerciale şi credite acordate clientelei
P 70211 - Dobânzi de la operaţiunile de scont, forfetare şi alte creanţe comerciale
P 70212 - Dobânzi de la operaţiunile de factoring
P 70213 – Dobânzi de la creditele de trezorerie
P 70214 - Dobânzi de la creditele de consum şi vânzări în rate
P 70215 - Dobânzi de la creditele pentru finanţarea operaţiunilor de comerţ exterior
P 70216 - Dobânzi de la creditele pentru finanţarea stocurilor şi pentru echipamente
P 70217 - Dobânzi de la creditele pentru investiţii imobiliare
P 70218 - Dobânzi de la alte credite acordate clientelei
P 7022 - Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor financiare
P 7023 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune
P 7024 - Dobânzi de la conturile curente debitoare
P 7027 - Alte venituri din dobânzi
P 7029 - Comisioane
P 703 - Venituri din operaţiunile cu titluri
P 7031 - Dobânzi de la titlurile primite în pensiune livrată
P 7032 - Venituri din titlurile de tranzacţie
P 7033 - Venituri din titlurile de plasament
P 70331 - Dobânzi
P 70333 - Dividende şi venituri asimilate
P 70336 - Venituri din cesiune
200
P 7034 - Venituri din titlurile de investiţii

P 70341 - Dobânzi
P 70342 - Venituri din prime
P 70343 - Venituri din cesiune
P 7036 - Venituri din datorii constituite prin titluri
P 7037 - Venituri diverse din operaţiunile cu titluri
P 7039 - Comisioane
P 704 - Venituri din operaţiunile de leasing
P 7041 - Dobânzi aferente creanţelor din operaţiuni de leasing financiar
P 7042 - Venituri din chirii
P 7049 - Comisioane
P 705 - Venituri din credite subordonate, părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de participare
şi titluri ale activităţii de portofoliu
P 7051 - Dobânzi de la creditele subordonate la termen
P 7052 - Dobânzi de la creditele subordonate pe durată nedeterminată
P 7053 - Dividende şi venituri asimilate
P 7059 - Comisioane
P 706 - Venituri din operaţiunile de schimb
P 7061 - Venituri din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută
P 7069 - Comisioane
P 707 - Venituri din operaţiunile în afara bilanţului şi operaţiunile cu instrumente financiare derivate
P 7071 - Venituri din angajamentele de finanţare
P 70711 - Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea instituţiilor de credit
P 70712 - Venituri din angajamentele de finanţare în favoarea clientelei
P 7072 - Venituri din angajamentele de garanţie
P 70721 - Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea instituţiilor de credit
P 70722 - Venituri din angajamentele de garanţie în favoarea clientelei
P 7074 - Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
P 70741 - Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de curs de schimb
P 70742 - Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate de rată a dobânzii
P 70743 - Venituri privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate pe acţiuni şi indici
bursieri
P 70744 - Venituri privind operaţiunile cu alte instrumente financiare derivate
P 70747 - Venituri din dobânzi aferente instrumentelor financiare derivate
P 70749 - Comisioane
P 7075 - Venituri din instrumentele de acoperire
P 7077 - Venituri din alte angajamente date
P 708 - Venituri din prestaţiile de servicii financiare
P 7081 - Comisioane privind titlurile gestionate sau în depozit
P 7082 - Comisioane privind operaţiunile cu titluri efectuate în contul clientelei
P 7083 - Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă
P 70831 - Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă pentru persoane fizice
P 70832 - Comisioane din activităţile de asistenţă şi consultanţă pentru persoane juridice
P 70839 - Alte comisioane
P 7085 - Venituri privind mijloacele de plată
P 7087 - Alte venituri din prestaţiile de servicii financiare
P 709 - Alte venituri din activitatea de exploatare
P 7092 - Cota - parte privind activităţile şi activele controlate în comun
P 7093 - Cheltuieli refacturate privind activităţile şi activele controlate în comun
P 7094 - Transferuri de cheltuieli de exploatare
P 7099 - Venituri diverse de exploatare
Grupa 74 - VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE
P 741 - Cota - parte din cheltuielile sediului social
201
P 744 - Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale

P 745 - Venituri din cedarea părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate, a titlurilor de participare şi a
titlurilor activităţii de portofoliu
P 746 - Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale şi necorporale
P 7461 - Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor corporale
P 7462 - Venituri din cedarea şi casarea imobilizărilor necorporale
P 747 - Venituri accesorii
P 7471 - Venituri din alte activităţi
P 7479 - Alte venituri accesorii
P 74791 - Venituri din operaţiuni de intermediere în domeniul asigurărilor
P 74799 - Venituri accesorii diverse
P 749 - Alte venituri diverse din exploatare
P 7492 - Cota - parte din subvenţiile de investiţii trecută la venituri
P 7493 - Venituri din subvenţii de exploatare
P 74931 - Venituri din subvenţii de exploatare aferente veniturilor din activitatea de exploatare
P 74932 - Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile
P 74933 - Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
P 74934 - Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţia socială
P 74935 - Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
P 74936 - Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
P 7494 - Venituri din producţia de imobilizări
P 7495 - Venituri privind bunurile mobile şi imobile din executarea creanţelor
P 7499 - Alte venituri
P 74991 - Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
P 74992 - Venituri din donaţii
P 74997 - Alte venituri diverse de exploatare
Grupa 76 - VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI RECUPERĂRI DE CREANŢE AMORTIZATE
P 761 - Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare
P 7611 - Venituri din provizioane specifice de risc de credit
P 7612 - Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă
P 762 - Venituri din provizioane pentru creanţe din operaţiuni cu clientela, precum şi din operaţiuni între
instituţiile financiare nebancare şi instituţiile de credit
P 7621 - Venituri din provizioane specifice de risc de credit
P 7622 - Venituri din provizioane specifice de risc de dobândă
P 763 - Venituri din provizioane privind operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse
P 7631 - Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor
P 76311 - Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
P 76312 - Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de investiţii
P 7633 - Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurilor
P 7637 - Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
P 764 - Venituri din provizioane pentru valori imobilizate
P 7641 - Venituri din provizioane pentru deprecierea părţilor deţinute în cadrul societăţilor comerciale
legate, a titlurilor de participare şi a titlurilor activităţii de portofoliu
P 7642 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
P 76421 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor în curs
P 76422 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
P 76423 - Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale
P 7643 - Venituri din provizioane pentru operaţiunile de leasing financiar
P 7647 - Venituri din provizioane pentru creanţe restante şi îndoielnice
P 765 - Venituri din provizioane
P 7651 - Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnătură
P 7652 - Venituri din provizioane pentru facilităţi acordate personalului
P 7653 - Venituri din provizioane pentru risc de ţară
P 7654 - Venituri din provizioane pentru restructurare
P 7656 - Venituri din provizioane pentru impozite
P 7657 - Venituri din alte provizioane
202
P 767 - Venituri din recuperări de creanţe amortizate

Grupa 77 - VENITURI EXTRAORDINARE
P 771 - Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
Grupa 78 - VENITURI DIN OPERAŢIUNI ÎNTRE INSTITUŢIILE FINANCIARE NEBANCARE ŞI
INSTITUŢIILE DE CREDIT
P 781 - Dobânzi de la conturile curente
P 782 - Dobânzi de la depozitele constituite la instituţii de credit
P 7821 - Dobânzi de la depozitele la vedere
P 7822 - Dobânzi de la depozitele la termen
P 7823 - Dobânzi de la depozitele colaterale
P 783 - Dobânzi de la creditele acordate instituţiilor de credit
P 784 - Dobânzi de la valorile primite în pensiune de la instituţii de credit
P 785 - Dobânzi privind valorile de recuperat de la instituţii de credit
P 789 - Comisioane
CLASA 9 - OPERAŢIUNI ÎN AFARA BILANŢULUI
Grupa 90 - ANGAJAMENTE DE FINANŢARE

A 901 - Angajamente în favoarea instituţiilor de credit
P 902 - Angajamente primite de la instituţii de credit
A 903 - Angajamente în favoarea clientelei
A 9031 - Deschideri de credite confirmate
A 90311 - Garanţii imobiliare
A 90312 - Deschideri de credite documentare
A 90319 - Alte deschideri de credite confirmate
A 9032 - Acceptări sau angajamente de plată
A 9039 - Alte angajamente în favoarea clientelei
P 904 - Angajamente primite de la clientelă
Grupa 91 - ANGAJAMENTE DE GARANŢIE
A 911 - Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii date instituţiilor de credit
A 9111 - Confirmări de deschideri de credite documentare
A 9112 - Acceptări de plată
A 9119 - Alte garanţii date instituţiilor de credit
P 912 - Cauţiuni, avaluri şi alte garanţii primite de la instituţii de credit
A 913 - Garanţii date pentru clientelă
A 9131 - Cauţiuni şi avaluri
A 91311 - Cauţiuni imobiliare
A 91312 - Cauţiuni administrative şi fiscale
A 91313 - Garanţii financiare
A 91314 - Garanţii de rambursare a creditelor acordate de alte instituţii
A 91319 - Alte cauţiuni şi avaluri
A 9139 - Alte garanţii date pentru clientelă
P 914 - Garanţii primite de la clientelă1ă
P 9141 - Garanţii primite de la instituţiile administraţiei publice şi asimilate
P 9142 - Garanţii primite de la societăţi de asigurare şi reasigurare
P 9143 - Garanţii primite de la alte instituţii financiare
P 9144 - Garanţii primite de la instituţii nefinanciare
P 9145 - Ipoteci imobiliare
P 9146 - Gajuri cu deposedare
P 9147 - Gajuri fără deposedare
P 9149 - Alte garanţii primite de la clientelă
203
Grupa 92 - ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

A 921 - Titluri de primit
A 9211 - Titluri vândute cu posibilitate de răscumpărare
A 9219 - Alte titluri de primit
P 922 - Titluri de livrat
P 9221 - Titluri cumpărate cu posibilitate de răcumpărare
P 9229 - Alte titluri de livrat
Grupa 93 - OPERAŢIUNI DE SCHIMB LA VEDERE
B 931 - Operaţiuni de schimb la vedere
A 9311 - Lei cumpăraţi şi încă neprimiţi
A 9312 - Devize cumpărate şi încă neprimite
P 9313 - Lei vânduţi şi încă nelivraţi
P 9314 - Devize vândute şi încă nelivrate
Grupa 94 - CONTURI DE AJUSTARE DEVIZE ÎN AFARA BILANŢULUI
B 941 - Poziţie de schimb
B 942 - Contravaloarea poziţiei de schimb
B 943 - Conturi de ajustare devize
Grupa 95 - INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
B 951 - Operaţiuni ferme de schimb la termen
B 9511 - Operaţiuni ferme de schimb la termen care nu sunt operaţiuni de acoperire
A 95111 - Lei de primit contra devize de livrat
P 95112 - Devize de livrat contra lei de primit
A 95113 - Devize de primit contra lei de livrat
P 95114 - Lei de livrat contra devize de primit
A 95115 - Devize de primit contra devize de livrat
P 95116 - Devize de livrat contra devize de primit
B 9512 - Operaţiuni ferme de schimb la termen care sunt operaţiuni de acoperire
A 95121 - Lei de primit contra devize de livrat
P 95122 - Devize de livrat contra lei de primit
A 95123 - Devize de primit contra lei de livrat
P 95124 - Lei de livrat contra devize de primit
A 95125 - Devize de primit contra devize de livrat
P 95126 - Devize de livrat contra devize de primit
A 952 - Alte instrumente ferme de curs de schimb
A 9521 - Operaţiuni ferme de curs de schimb care nu sunt operaţiuni de acoperire
A 9522 - Operaţiuni ferme de curs de schimb care sunt operaţiuni de acoperire
A 953 - Instrumente condiţionale de curs de schimb
A 9531 - Instrumente cumpărate
A 95311 - Instrumente condiţionale de curs de schimb, cumpărate, care nu sunt operaţiuni de
acoperire
A 95312 - Instrumente condiţionale de curs de schimb, cumpărate, care sunt operaţiuni de acoperire
A 9532 - Instrumente vândute
A 95321 - Instrumente condiţionale de curs de schimb, vândute, care nu sunt operaţiuni de
acoperire
A 95322 - Instrumente condiţionale de curs de schimb, vândute, care sunt operaţiuni de acoperire
A 954 - Instrumente financiare derivate ferme de rată a dobânzii
A 9541 - Instrumente ferme de rată a dobânzii, care nu sunt operaţiuni de acoperire
A 9542 - Instrumente ferme de rată a dobânzii, care sunt operaţiuni de acoperire
A 955 - Instrumente financiare derivate condiţionale de rată a dobânzii
A 95511 - Instrumente condiţionale de rată a dobânzii, cumpărate, care nu sunt operaţiuni de
acoperire
A 95512 - Instrumente condiţionale de rată a dobânzii, cumpărate, care sunt operaţiuni de acoperire
A 95521 - Instrumente condiţionale de rată a dobânzii, vândute, care nu sunt operaţiuni de
acoperire
204
A 95522 - Instrumente condiţionale de rată a dobânzii, vândute, care sunt operaţiuni de acoperire
A 956 - Instrumente financiare derivate ferme pe acţiuni şi indici bursieri
A 9561 - Instrumente ferme pe acţiuni şi indici bursieri, care nu sunt operaţiuni de acoperire
A 9562 - Instrumente ferme pe acţiuni şi indici bursieri, care sunt operaţiuni de acoperire
A 957 - Instrumente financiare derivate condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri
A 95711 - Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri, cumpărate, care nu sunt operaţiuni
de acoperire
A 95712 - Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri, cumpărate, care sunt operaţiuni de
acoperire
A 95721 - Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri, vândute, care nu sunt operaţiuni
de acoperire
A 95722 - Instrumente condiţionale pe acţiuni şi indici bursieri, vândute, care sunt operaţiuni de
acoperire
A 959 - Alte instrumente financiare derivate
A 9591 - Instrumente care nu sunt operaţiuni de acoperire
A 9592 - Instrumente care sunt operaţiuni de acoperire
Grupa 96 - ANGAJAMENTE DIVERSE
P 961 - Angajamente primite
P 9611 - Valori primite în garanţie privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
P 9612 - Alte valori primite în garanţie
P 9613 - Alte angajamente primite
A 962 - Angajamente date
A 9621 - Valori date în garanţie privind operaţiunile cu instrumente financiare derivate
A 9622 - Alte valori date în garanţie
A 9623 - Alte angajamente date
Grupa 98 - ANGAJAMENTE ÎNDOIELNICE
A 981 - Angajamente îndoielnice
Grupa 99 - CONTURI DE EVIDENŢĂ
P 991 - Bunuri luate cu chirie
P 992 - Valori primite în păstrare sau custodie
A 993 - Creanţe scoase din activ, urmărite în continuare
A 9931 - Creanţe scoase din activ şi urmărite în continuare
A 9932 - Dobânzi aferente creanţelor scoase din activ, urmărite în continuare
A 994 - Debitori din penalităţi pretinse
P 995 - Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
B 998 - Alte conturi de evidenţă
P 9981 - Alte valori primite
A 9982 - Alte valori date
P 9983 - Capital în devize
P 99831 - Capital social subscris şi nevărsat în devize
P 99832 - Capital social subscris şi vărsat în devize
P 99833 - Capital de dotare în devize
P 9984 - Prime de emisiune plătite în devize
A 9985 - Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
B 9989 - Conturi diverse de evidenţă
B 999 – Contrapartida ”.
205
BIBLIOGRAFIE
▪ Basno C., Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică şi Pedagogică

Dardac N. R.A., Bucureşti, 1999.
Floricel C.,
▪ Basno C., Monedă, Credit, Bănci – Aplicaţii şi studii de caz,

Dardac N. Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1999.
Floricel C.,
▪ Basno C., Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi Pedagogică

Dardac N. R.A., Bucureşti, 1999.
▪ Brigham Canadian managerial finance, fourt edition, DRIDEN,

E.F., Harcout Brace & Company, Canada, 1994.
Weston J.
F.,
Halpern P.
▪ Cerna S. Banii şi creditul în economiile contemporane, vol. I şi II,

Colecţia BNR, Editura enciclopedică, 1994.
▪ Chechand Information, Sistems and Information Systems, West

P., Sussex, England 1998.
Holwell Sue
▪ Davidescu Sisteme informatice financiar- bancare, Aplicaţii,

N. Editura All Beck, Bucureşti,1997.
▪ Dedu V. Contabilitate bancară, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.

Enciu A.
▪ Dedu V. Gestiune bancară, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1999.
▪ Floricel, C. Relaţii valutar financiare internaţionale, Editura

Naţional, Bucureşti, 2001.
▪ Galiceanu I. Gestiunea bancară, Editura didactică Nova Craiova,

şi colectiv 1997.
206
▪ Howard S., Managing Finance & Information,Ed. Blackwell,

Alan Publishers Ltd. 1995.
Jennings.
▪ Imireanu M. Tehnica şi practica operaţiunilor bancare, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 1995.
▪ Klee L. La comptabilite des societes dans la C.E.E., Editions La

şi colectiv Villeguerin, Paris, 1992.
▪ Negruş M. Plăţi şi garanţii internaţionale, Editura All, Bucureşti,

1997.
▪ Martin R.L. Informations Sistems for Business Management, Editura

Pitman Publishing, Long Acre, London, 1995.
▪ Medar L.I., Manual de creditare, Editura Mondial Press, Bucureşti,

Hudrea I. 1996.
▪ Medar L.I. Creditarea agenţilor economici, Editura Ager, Tg-Jiu,

2000.
▪ Medar L.I. Drumul spre schimbare a procesului bancar românesc,

Tribuna Economică nr.10-11, Bucureşti, 2000.
▪ Medar L.I. Perfecţionarea sistemului informaţional bancar,Ed. Ager,

Tg-Jiu, 2001
▪ Medar L.I. Operaţiuni bancare, Ed. Spirit Românesc, Craiova,2002.

Paliu L.P.
Medar L.I. Contabilitate bancară –teorie şi practică- Ed. Academica

▪ Brâncuşi, Tg-Jiu, 2002
Medar L.I. Contabilitate de gestiune –teorie şi practică- Ed.

▪ Academica Brâncuşi, Tg-Jiu, 2002
Mishkin F. Money, Banking and Financial Marckels, Harper Collins

▪ Publishen, New York 1992.
▪ Pîntea P. Băncile în economia românească, Editura Economică,
Bucureşti, 1995.
▪ Perochon. C. Comptabilite generale, Editura Foucher, Paris, 1992.
▪ Pîntea P. Contabilitatea financiară a agenţilor economici, Editura

şi colectiv Inteleredo, Deva, 1995.
207
▪ Pătraşcu Drept comercial, Editura ALL, Bucureşti, 1994.

P.V.
▪ Roxin L. Gestiunea riscurilor bancare. Editura Didactică şi

Pedagogică,R.A. Bucureşti,1997.
▪ Staicu C. Bilanţul în noul sistem contabil, Ed. Mondo-Ec, Craiova,

şi colectiv 1994.
▪ Traşcă M. Contabilitate bancară, Editura Sitech, Craiova, 1996.
▪ Traşcă M. Contabilitate societăţii bancare, Editura Sitech, Craiova,

1999.
▪ Zaharciuc E. Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Editor

Tribuna Economică, Bucureşti, 1997.
▪ xxx Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, M.Of.

nr. 126-127 din noiembrie, 1990.
Norme specifice privind operaţiunile bancare
▪ xxx Legea bancară nr.58/ 1998,
▪ xxx Legea privind statutul BNR nr. 101/ 1998,
▪ xxx Proceduri şi norme bancare, Colecţia B.N.R. şi B.C.R.
2000 – 2003.
▪ xxx Colecţiile revistelor de specialitate: Finanţe, Credit,
Contabilitate; Revista generală de contabilitate şi
expertiză; Tribuna economică; Economistul; Adevărul
economic; 1999-2005.
▪ xxx Ordinul BNR , Nr. 24 / 21.12.2006.
208

Contabilitatea Bancarayup

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Bancarayup

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate bancară – Curs universitar ID

Cursul “CONTABILTATE BANCARĂ” este structurat pe unsprezece teme, care o dată

Pentru ajutorul studenţilor în aprofundarea cursului am căutat stimularea memoriei vizuale şi

 • Pictogramă de atenţionare asupra Testelor

• Pictogramă de localizare şi de atenţionare

TEMA 1. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII BANCARE

TEMA 2. CONTABILITATEA CAPITALULUI BANCAR

TEMA 3. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE

TEMA 4. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

TEMA 5. CONTABILITATEA CONTURILOR CURENTE

TEMA 6. CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI

TEMA 7. CONTABILITATEA CREDITORILOR ŞI DEBITORILOR DIN

4. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată ............................................................................. 125

TEMA 8. CONTABILITATEA STOCURILOR BANCARE

TEMA 9. CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR

TEMA 10. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

TEMA 11. CONTABILITATEA VENITURILOR

PLANUL DE CONTURI AL INSTITUŢIILOR DE CREDIT ŞI INSTITUŢIILOR 185

1. Obiectul contabilităţii bancare

1. Obiectul contabilităţii bancare

Pentru îndeplinirea obiectului pe care îl are contabilitatea bancară şi totodată

la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi bilanţurilor

2. Principiile contabilităţii bancare

Organizarea contabilităţii bancare nu poate fi concepută fără utilizarea unor

❑ Principiul necompensării potrivit căruia între elemente de activ şi de

3. Documentele evidenţei bancare

Evidenţa bancară presupune existenţa unor documente contabile judicios

 1 Documentele justificative constituie baza sau suportul material pentru

Originea, conţinutul şi apartenenţa fiecărei date trebuie să fie indicate cu

Rulaje curente Solduri finale

În contabilitatea bancară computerizată, documentele de evidenţă prelucrate

prezentate anterior, la ieşirile din sistemul de prelucrare electleiică a datelor se mai

Documentul nr. 3.2.

Balanţă de verificare la 31.12.200N pentru operaţiunile în ROL

Rulaje curente Solduri finale

1322 Depozite la termen

3566 Creditori diverşi 10.000 10.000 -

531 Datorii subordonate

605 Cheltuieli privind -

Pe baza documentelor contabile prezentate se întocmesc, cu ajutorul tehnicii de

4. Organizarea circuitului documentelor bancare

Pentru a-şi putea desfăşura o activitate economică, în ţara noastră, rezidenţi şi

Pentru eficientizarea operaţiunilor de constituire a depozitelor bancare

În ceea ce priveşte documentele principale privind operaţiunile de încasări şi

organizarea fluxurilor informaţionale. Folosirea instrumentelor moderne de plată

 În procesul bancar circuitul documentelor poate fi structurat pe mai multe etape

Planul de conturi pentru instituţiile de credit şi normele metodologice de

Conturile ce fac parte din clasele menţionate sunt ordonate în funcţie de

lichiditatea activelor şi exigibilitatea pasivelor conform normelor ce stau la baza

1. Definiţi obiectul de activitate al contabilităţii bancare.

5. Care sunt documentele de evidenţă contabilă ?

1.Contabilitatea bancară în contextul normelor europene de reglementare a

Primele de capital reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi

1. Contabilitatea capitalului social

Forţa economică a oricărei instituţii de credit este dată de mărimea capitalului

 Capitalul propriu reprezintă totalitatea capitalurilor, proprietatea acţionarilor

 Instituţiile de credit (băncile) constituite conform Legii 31/1990 privind

Capitalul subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza

Conturile de capital se creditează cu subscrierile la majorarea capitalului (508),

508 = 5011 250.000.000

251 = 508 250.000.000

c) se evidenţiază înregistrarea capitalului:

5011 = 5012 250.000.000