Tema 2. Redactarea scrisorilor de afaceri. Scrisori circulare sau avize generale.
„Firma execută mănuşi din pielea clienţilor”, „Pălării pentru bărbaţi din paie”,
2.1 Particularităţi ale limbajului specifice corespondenţei de afaceri.
2.2 Eelmentele componente ale scrisorilor de afaceri.
2.3 Reguli de redactare a scrisorilor circulare.
Seminar 2.
2.1 Particularităţile de limbaj ce trebuie respectate la redactarea scrisorilor oficiale.
Greşelile persistente.
2.2 Prezentarea unei structuri adecvate pentru o scrisoare oficială.
2.3 Calităţile unor scrisori circulare eficiente. Formularea atractivă a introducerii.
Astăzi există numeroase colecţii de scrisori de afaceri, care pot fi folosite. Dar nu toate
satisfac dorinţa de a comunica cu acurateţe. E necesar să demonstrăm partenerului că :
 folosim limbajul şi expresiile de specialitate;
 evităm greşelile gramaticale (deoarece un singur cuvânt greşit, o virgulă fără motivare
– diminuiază efectul scrisorii şi chiar a afacerii).
De ce principii ţinem cont când redactăm o scrisoare economică:
1. Claritate si simplitate – e nevoie de respectat riguros, deoarece subiectele
economice care tratează fapte, obligaţii, situaţii când nu sunt prezentate clar, pot
produce prejudicii părţilor implicate.
2. Folosirea lexicului din limbajul standard, - adică o formă de manifestare
lingvistică corectă, îngrijită, literară. Însă trebuie să se ţină cont de faptul că
trăsăturile caracteristice a limbajului standard este folosirea masivă a
neologismelor.
3. Evitarea folosirii dialectelor, cuvintelor populare, arhaismelor, calcurilor greşite,
diverse expresii.
Cele mai fregvente greşeli
1) Calcurile – care spre regret se infiltrează chiar în limbajul oamenilor iluştri. Cauza este
bilingvismul, care se află în RM. Legislaţia menţine drepturile largi ale l.ruse în foarte
multe acte, documente ce se perfectează în 2 limbi. Foarte mulţi funcţionari nu cunosc
limba de stat, deaceia se acceptă traducerea. Acest gen de bilingvism este în defavoarea
limbii române, deoarece generează un flux de enunţuri greşite.
Ex. Verbul „расмотреть” este tradus artificial „a precăuta”- corect: „a studia”, „a
examina”, „a analiza”.
2) Echivocurile – există numeroase cuvinte, care pot dispune de două sau mai multe
sensuri. Atunci când nimereşte în context cuvântul polisemantic, dă la iveală numai unul
din sensurile sale. Enunţul devine neclar, ambiguu, dând naştete unei indiferenţe stilistice,
numită amfibologie sau echivoc. Din cauza exprimării neclare, ambigue, poate să perceapă
textul în două feluri sau în mod greşit.
Ex. „conduce cu firma” „Firma coondonează cu lucrările”, „ministerul coordonează
cu preţurile”, „sunteţi vinovaţi în ambalarea necorespunzătoare...” corect în loc de
prepoziţia „cu”, „în”- prepoziţia „de”
„Haine pentru copii de lână”, „brânză de vacă proaspătă”, „brânză din vacă grasă”,
„brânză din vacă degresată”...
3-4) Pleonasmul şi tautologia – Pleonasmul este o greşeală care constă în reluarea
nejustificată a aceluiaş sens într-un enunţ. Tautologia – repetarea aceluiaş cuvânt sau a unor
cuvinte formate de la aceeaş rădăcină.Repetarea inutilă a cuvântului „care”, care dă dovadă
de lipsă de atenţie. Textul care conţine pleonasme şi tautologii denotă sărăcia lexicală a
autorului.
Ex. Pleonasmul „revenim din nou”, „prin prezenta,revenim din nou la reclamaţia
noastră care a fost expediată la ...”
5) Contradictio în adiecto - o greşeală de limbă şi de gândire tip opus pleonasmului.
Astfel unele construcţii gramaticale pot constitui adevărate concesuri de domeniul
absurdului. Aceste greşeli apar din necunoştinţa sensului cuvintelor folosite şi din lipsa de
atenţie în îmbinarea lor.
Ex. „puteţi cumpăra aragaze electrice de cea mai bună calitate la preţuri
modice...”(nu e nevoie să fii lingvist sau să fi studiat etimologia, pentru a recunoaşte în
structura substantivului „aragaz” componentul de bază „gaz”), deci e ca şi cum ai oferi
clientului „”zaharniţe pentru sare”...
6) Greşeli generate de folosirea inadecvată a sinonimelor- în documente aproximarea e
strict interzisă. Sarcina celui care redactează este găsirea cuvântului potrivit.
Ex. A se strica, a se avaria, a se altera, a se defecta...- există diferenţe pe care le
simţim. Nu trebuie să folosim la întâmplare, în pofida relaţiilor de sinonimie.
7) Greşeli generate de paronimie. Majoritatea stidiilor denumesc paronimele „perechi de
cuvinte” cu o formă aproximativ asemănătoare, dar cu înţeles diferit. Vorbitorii mai puţin
instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul mai cunoscut în locul paronimului mai puţin
cunoscut.
Ex. „impermiabil” în loc de „impermeabil”
„butoneră” – în loc de „butonieră”
„firmă” în loc de „fermă” şi invers...
8) Folosirea cuvintelor recente. Cea mai mult discutată este problema cuvintelor apărute
recent în limbă. Folosirea neologismelor în scrisori de afaceri – ele pot fi utilzate numai
dacă sunt cunoscute de către cei dispuşi să citească textul expediat. E nevoie să fim f.atenţi
la expedierea cuvintelor noi.
9) Exactitatea – Reuşita unei scrisori de afaceri este condiţionată de precizia datelor şi a
informaţiilor. Unii ofertanţi pentru a-şi atinge scopul scontat – de a vinde produsul cât mai
convenabil – hiperbolizează cifrele şi calităţile mărfurilor, care nu corespund
caracteristicilor reale, uitând de zicerea: „Succesul în afaceri vine din a oferi mult, dar real”
(Henri Ford)
10) Tonul deferent al scrisorii. Cât de concis şi exact este întocmit textul unei scrisori de
afaceri, fără un mod de redactare binevoitor, politicos, ea nu-şi va atinge scopul. Tonul
deferent al corespondenţei este asigurat prin omiterea, evitarea expresiilor cu sens de
indignare, ameninţare şi folosire a apelativelor, a cuvintelor şi a clişeelor* prin
întrebuinţarea pronumelui de politeţe şi a pluralului politeţei, chiar dacă în scrisoare este
vizată o singură persoană.
Ex. „Dorim să vă amintim”...
 Clişeu* - formulă stilistică, expresie...banalizată din cauza repetării excesive, şablon.
11) Formularea individuală – Atunci când e vorba de o scrisoare prefabricată
individualizată prin personalizarea numelui destinatarului în text cu alte caractere de litere.
O scrisoare de afaceri va realiza scopul scontat* de autor , dacă va respecta
următoarele cerinţe:
* scontat – a sconta (sens figurat) – a conta pe ceva, a-şi face planuri dinainte în
legătură cu un anumit fapt aşteptat, a se baza pe ceva.
1) să fie scrisă pe hârtie de calitate
2) forma grafică a scrisorii să fie prezentată adecvat, în funcţie de tipul şi obiectul ei
3) limbajul scrisorii de afaceri trebuie să fie simplu şi clar
4) să se evite orice greşeli gramaticale sau stilistice / calcurile, echivocurile, pleonasmul,
tautologia, contradicţiile de sens, greşelile de paronimie...
5) Împrumuturile, neologismele şi cuvintele apărute recent să fie folosite cu mare acurateţe,
ţinându-se cont de nivelul cunoştinţelor destinatarului.
6) Textul scrisorii trebuie să fie concis, dar să trateze problema exhaustiv*
*exhaustiv – care epuizează un subiect complect, în întregime.
7) să se păstreze tonul deferent * (respectuos,binevoitor) al scrisorii, limbajul
obscen*(neruşinat, trival,indecent,vulgar), provoacă oroarea* (sentiment de dezgust, de
repulsie, grozăvie...)
8) numele destinatarului trebuie să fie inserat cu aceleaşi fonturi în textul scrisorii.
9) scrisoarea trebuie să aibă un caracter sincer, cinstit. Să se folosească cât mai puţină
laudă, să nu exagereze informaţiile.
10) să se trateze subiectul din punct de vedere al partenerului, să se urmărească interesele,
problemele, doleanţele, speranţele lui.
atunci când avem de expediat cantităţi mari de corespondenţă.Hârtia care nu corespunde
normei va crea dificultăţi şi costuri suplimentare.
Pentru o scrisoare de afaceri, norma recomandă respectarea unor poziţii şi câmpuri bine
delimitate în spaţiul hârtiei de corespondenţă, format A4.
Ex. Forma de scrisoare obişnuită (pag.49. R.Borcoman.”Corespondenţă şi uzanţe de
protocol”; pag.50. Norma de scrisoare economică. R.Borcoman. „Corespondenţă şi
uzanţe de protocol”)
1) Antetul – cuprinde următoarele elemente:
- denumirea întreprinderii, firmei, companiei sau numele expeditorului
- statutul juridic al unităţii comerciale
- adresa
- cuantumul (cantitate, sumă (neprecizată ) la capitalul social, care se urcă o cheltuială,
un credit)
- cutia poştală
- adresa fişierului
- numărul de telefon precedat de prefixul ţării, localităţii
- numărul de fax
Notă!!! Potrivit noilor reglementări a RM privind registrul comerţului – firmele, emblemele
vor apărea în antet în primul rând în l.română, apoi într-o limbă străină.

2.2 Elementele componente ale scrisorii de afaceri.

 Antetul;
 Data şi număr
 Referinţe
 Adresa destinatarului
 Forma de salut
 Obiectul scrisorii
 Conţinutul scrisorii
 Formulele de încheiere şi de salut
 Semnături
 Referinţe şi anexe

Aceste elemente se supun unor norme de plasare în pagină, fiind obligatorii pentru unele
situaţii din sfera comunicării scrise. În Comunitatea Europeană, de ex., ele sunt respectate
cu rigoare, fără a exlude originalitatea şi fantezia. Normele merită respectate mai ales