Tema 2. Redactarea scrisorilor de afaceri. Scrisori circulare sau avize generale.

Comentați : „M-ai cucerit din clipa în care am observat că vorbești și scrii corect gramatical ”

PLANUL:
2.1 Particularităţi ale limbajului specifice corespondenţei de
afaceri.
2.2 Eelmentele componente ale scrisorilor de afaceri.
2.3 Reguli de redactare a scrisorilor circulare.
Seminar 2.
2.1 Particularităţile de limbaj ce trebuie respectate
la redactarea scrisorilor oficiale. Greşelile
persistente.
2.2 Prezentarea unei structuri adecvate pentru o
scrisoare oficială.
2.3 Calităţile unor scrisori circulare eficiente.
Formularea atractivă a introducerii.

Astăzi există numeroase colecţii de scrisori de afaceri, care
pot fi folosite.
Nu toate satisfac dorinţa de a comunica cu acurateţe.
E necesar să demonstrăm partenerului că :
 folosim limbajul şi expresiile de specialitate;
 evităm greşelile gramaticale (deoarece un singur
cuvânt greşit, o virgulă fără motivare – diminuiază
efectul scrisorii şi chiar a afacerii).
De ce principii ţinem cont când redactăm
o scrisoare economică:
1. Claritate si simplitate – e nevoie de respectat
riguros, deoarece subiectele economice care
tratează fapte, obligaţii, situaţii când nu sunt
prezentate clar, pot produce prejudicii
părţilor implicate.
2. Folosirea lexicului din limbajul standard, -
adică o formă de manifestare lingvistică
corectă, îngrijită, literară. Însă trebuie să se
ţină cont de faptul că trăsăturile
caracteristice a limbajului standard este
folosirea masivă a neologismelor.
3. Evitarea folosirii dialectelor, cuvintelor
populare, arhaismelor, calcurilor greşite,
diverse expresii.

Cele mai fregvente greşeli

1) Calcurile – care spre regret se infiltrează chiar în limbajul oamenilor iluştri. Cauza este bilingvismul, care se
află în RM. Legislaţia menţine drepturile largi ale l.ruse în foarte multe acte, documente ce se perfectează în 2
limbi. Foarte mulţi funcţionari nu cunosc limba de stat, deaceia se acceptă traducerea. Acest gen de bilingvism
este în defavoarea limbii române, deoarece generează un flux de enunţuri greşite.
Ex. Verbul „расмотреть” este tradus artificial „a precăuta”- corect: „a studia”, „a examina”, „a analiza”.
2) Echivocurile – există numeroase cuvinte, care pot dispune de două sau mai multe sensuri. Atunci când
nimereşte în context cuvântul polisemantic, dă la iveală numai unul din sensurile sale. Enunţul devine neclar,
ambiguu, dând naştete unei indiferenţe stilistice, numită amfibologie sau echivoc. Din cauza exprimării
neclare, ambigue, poate să perceapă textul în două feluri sau în mod greşit.
Ex. „conduce cu firma” „Firma coondonează cu lucrările”, „ministerul coordonează cu preţurile”, „sunteţi
vinovaţi în ambalarea necorespunzătoare...” corect în loc de prepoziţia „cu”, „în”- prepoziţia „de”
„Firma execută mănuşi din pielea clienţilor”, „Pălării pentru bărbaţi din paie”, „Haine pentru copii de lână”,
„brânză de vacă proaspătă”, „brânză din vacă grasă”, „brânză din vacă degresată”...
3-4) Pleonasmul şi tautologia – Pleonasmul este o greşeală care constă în reluarea nejustificată a aceluiaş sens
într-un enunţ. Tautologia – repetarea aceluiaş cuvânt sau a unor cuvinte formate de la aceeaş
rădăcină.Repetarea inutilă a cuvântului „care”, care dă dovadă de lipsă de atenţie. Textul care conţine
pleonasme şi tautologii denotă sărăcia lexicală a autorului.

Ex. Pleonasmul „revenim din nou”, „prin prezenta,revenim din nou la reclamaţia noastră care a fost expediată
la ...”
5) Contradictio în adiecto - o greşeală de limbă şi de gândire tip opus pleonasmului. Astfel unele construcţii
gramaticale pot constitui adevărate concesuri de domeniul absurdului. Aceste greşeli apar din necunoştinţa
sensului cuvintelor folosite şi din lipsa de atenţie în îmbinarea lor.
Ex. „puteţi cumpăra aragaze electrice de cea mai bună calitate la preţuri modice...”(nu e nevoie să fii lingvist
sau să fi studiat etimologia, pentru a recunoaşte în structura substantivului „aragaz” componentul de bază
„gaz”), deci e ca şi cum ai oferi clientului „”zaharniţe pentru sare”...
6) Greşeli generate de folosirea inadecvată a sinonimelor- în documente aproximarea e strict interzisă.
Sarcina celui care redactează este găsirea cuvântului potrivit.
Ex. A se strica, a se avaria, a se altera, a se defecta...- există diferenţe pe care le simţim. Nu trebuie să folosim
la întâmplare, în pofida relaţiilor de sinonimie.
7) Greşeli generate de paronimie. Majoritatea stidiilor denumesc paronimele „perechi de cuvinte” cu o formă
aproximativ asemănătoare, dar cu înţeles diferit. Vorbitorii mai puţin instruiţi folosesc în mod greşit cuvântul
mai cunoscut în locul paronimului mai puţin cunoscut.
Ex. „impermiabil” în loc de „impermeabil”
„butoneră” – în loc de „butonieră”
„firmă” în loc de „fermă” şi invers...
8) Folosirea cuvintelor recente. Cea mai mult discutată este problema cuvintelor apărute recent în limbă.
Folosirea neologismelor în scrisori de afaceri – ele pot fi utilzate numai dacă sunt cunoscute de către cei dispuşi
să citească textul expediat. E nevoie să fim f.atenţi la expedierea cuvintelor noi.
9) Exactitatea – Reuşita unei scrisori de afaceri este condiţionată de precizia datelor şi a informaţiilor. Unii
ofertanţi pentru a-şi atinge scopul scontat – de a vinde produsul cât mai convenabil – hiperbolizează cifrele şi
calităţile mărfurilor, care nu corespund caracteristicilor reale, uitând de zicerea: „Succesul în afaceri vine din a
oferi mult, dar real” (Henri Ford)
10) Tonul deferent al scrisorii. Cât de concis şi exact este întocmit textul unei scrisori de afaceri, fără un mod
de redactare binevoitor, politicos, ea nu-şi va atinge scopul. Tonul deferent al corespondenţei este asigurat prin
omiterea, evitarea expresiilor cu sens de indignare, ameninţare şi folosire a apelativelor, a cuvintelor şi a
clişeelor* prin întrebuinţarea pronumelui de politeţe şi a pluralului politeţei, chiar dacă în scrisoare este vizată o
singură persoană.
Ex. „Dorim să vă amintim”...
Clişeu* - formulă stilistică, expresie...banalizată din cauza repetării excesive, şablon.
11) Formularea individuală – Atunci când e vorba de o scrisoare prefabricată individualizată prin
personalizarea numelui destinatarului în text cu alte caractere de litere.

O scrisoare de afaceri va realiza scopul scontat* de autor , dacă va respecta următoarele

cerinţe:
* scontat – a sconta (sens figurat) – a conta pe ceva, a-şi face planuri dinainte în legătură cu un anumit fapt
aşteptat, a se baza pe ceva.
1) să fie scrisă pe hârtie de calitate
2) forma grafică a scrisorii să fie prezentată adecvat, în funcţie de tipul şi obiectul ei
3) limbajul scrisorii de afaceri trebuie să fie simplu şi clar
4) să se evite orice greşeli gramaticale sau stilistice / calcurile, echivocurile, pleonasmul, tautologia,
contradicţiile de sens, greşelile de paronimie...
5) Împrumuturile, neologismele şi cuvintele apărute recent să fie folosite cu mare acurateţe, ţinându-se cont de
nivelul cunoştinţelor destinatarului.
6) Textul scrisorii trebuie să fie concis, dar să trateze problema exhaustiv*
*exhaustiv – care epuizează un subiect complect, în întregime.
7) să se păstreze tonul deferent * (respectuos,binevoitor) al scrisorii, limbajul obscen*(neruşinat,
trival,indecent,vulgar), provoacă oroarea* (sentiment de dezgust, de repulsie, grozăvie...)
8) numele destinatarului trebuie să fie inserat cu aceleaşi fonturi în textul scrisorii.
9) scrisoarea trebuie să aibă un caracter sincer, cinstit. Să se folosească cât mai puţină laudă, să nu exagereze
informaţiile.
10) să se trateze subiectul din punct de vedere al partenerului, să se urmărească interesele, problemele,
doleanţele, speranţele lui.

2.2 Elementele componente ale scrisorii de Aceste elemente se supun unor norme de
afaceri. plasare în pagină, fiind obligatorii pentru unele
situaţii din sfera comunicării scrise. În
Comunitatea Europeană, de ex., ele sunt
respectate cu rigoare, fără a exlude
originalitatea şi fantezia. Normele merită
respectate mai ales atunci când avem de
 Antetul; expediat cantităţi mari de corespondenţă.Hârtia
 Data şi număr care nu corespunde normei va crea dificultăţi şi
 Referinţe costuri suplimentare.
 Adresa destinatarului Pentru o scrisoare de afaceri, norma recomandă
 Forma de salut respectarea unor poziţii şi câmpuri bine
 Obiectul scrisorii delimitate în spaţiul hârtiei de corespondenţă,
 Conţinutul scrisorii format A4.
 Formulele de încheiere şi de salut Ex. Forma de scrisoare obişnuită (pag.49.
 Semnături R.Borcoman.”Corespondenţă şi uzanţe de
 Referinţe şi anexe protocol”; pag.50. Norma de scrisoare
economică. R.Borcoman. „Corespondenţă şi
uzanţe de protocol”)
1) Antetul – cuprinde următoarele elemente:
- denumirea întreprinderii, firmei, companiei
sau numele expeditorului
- statutul juridic al unităţii comerciale
- adresa
- cuantumul (cantitate, sumă (neprecizată ) la
capitalul social, care se urcă o cheltuială, un
credit)
- cutia poştală
- adresa fişierului
- numărul de telefon precedat de prefixul ţării,
localităţii
- numărul de fax

Notă!!! Potrivit noilor reglementări a RM

privind registrul comerţului – firmele,
emblemele vor apărea în antet în primul rând în
l.română, apoi într-o limbă străină.