Limbajul profesional în româna actuală

Unitatea de învăţare nr. 7

COMUNICAREA PRIN E-MAIL

Cuprins Pagina

7.1 Obiective educaţionale

7.2 E-mail-ul ca instrument eficient al comunicării în mediul de afaceri
7.3 Direcţii ale cercetării e-mail-ului în lingvistică
7.4 Public vs. personal: cadrul social în interpretarea e-mail-ului
7.5 Lucrare de verificare
7.6 Surse bibliografice
7.7 Sugestii de rezolvare a exerciţiilor
7.8 Rezumat

7.1 Obiective educaţionale

După studiul Unităţii de învăţare nr. 7, cursanţii trebuie să ştie:

ü să ofere o definiţie a conversaţiei;

ü să indice particularităţile conversaţiei în mediul profesional;
ü să dea exemple de conversaţie fatică în diverse situaţii de la locul de
muncă ;
ü să descrie şi să exemplifice funcţiile conversaţiei în context
profesional;
ü să folosească mijloacele teoretice de analiză a conversaţiei în cadrul
limbajului profesional.

7.2 E-mail-ul ca instrument eficient al comunicării în mediul de afaceri

Poşta electronică şi alte forme de comunicare

Folosirea e-mail-ului în mediul profesional câştigă din ce în ce mai
mult teren în limba română actuală. Oamenii care utilizează e-mail-ul
folosesc însă la fel de mult timp pentru a vorbi unul cu celălalt, iar cea mai
populară formă de comunicare este totuşi cea faţă-în-faţă. Interacţiunea
faţă-în-faţă este considerată încă importantă în rezolvarea unor probleme
de natură personală, confidenţială sau mai delicate pentru persoanele
implicate (de exemplu, în cazul unei concedieri sau demisii). Deşi
comunicarea prin poşta electronică nu ar trebui folosită ca un substitut al
comunicării faţă-în-faţă sau al celei telefonice, mulţi angajaţi consideră că
se elimină astfel stresul cauzat de limbajul corpului în relaţiile dintre şefi şi
subalterni.
Creşterea popularităţii poştei electronice a determinat declinul folosirii
altor forme de comunicare, în special prin scrisori de diverse tipuri. Curios
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

este însă faptul că, deşi oamenii de afaceri folosesc e-mail-ul foarte mult şi
în scopuri foarte diverse, necesitatea de a organiza întâlniri, precum şi
timpul destinat acestora au rămas neschimbate.

Avantaje ale folosirii e-mail-ului

E-mail-ul este forma ideală de comunicare pentru rezolvarea unor
chestiuni care intră în rutina zilnică a vieţii de birou: căutarea şi transmiterea
informaţiilor, programarea întâlnirilor, solicitarea unor opinii, transmiterea
unor instrucţiuni sau sarcini de lucru, formularea solicitărilor, anunţuri etc.
Este, de asemenea, comodă, spre deosebire de telefon, prin faptul că
putem reciti un mesaj transmis prin e-mail ori de câte ori dorim, fără a ne
baza astfel doar pe memorie pentru a reţine informaţii punctuale.
Fiind rapidă, flexibilă şi cu costuri mai reduse (prin reducerea
necesităţilor de tipărire şi distribuire prin mijloace convenţionale),
comunicarea prin poşta electronică este foarte eficientă, deoarece:
mesajele pot ajunge la mai mulţi oameni în acelaşi timp, nu depinde de
prezenţa persoanei în birou, iar oamenii îşi pot prelua mesajele atunci când
doresc (evitând astfel, spre exemplu, o neplăcută intrare a curierului sau un
telefon inoportun în timpul unei şedinţe importante). De asemenea, un e-
mail poate să determine trecerea la acţiune, fiind asemănător unui ordin
direct.
Dezavantaje ale folosirii e-mail-ului
Unul dintre cele mai frapante dezavantaje ale folosirii poştei
electronice derivă tocmai din uşurinţa cu care se poate redacta şi transmite
un mesaj şi constă în imposibilitatea destinatarului de a refuza primirea unui
e-mail şi de a deţine controlul asupra priorităţii mesajelor. Multe dintre
mesajele care aglomerează „căsuţa poştală” sunt irelevante pentru
destinatar. Acesta poate pierde timp preţios citind e-mail-uri fără importanţă,
pe când cele urgente zac îngropate în „teancul” de mesaje. Apare astfel
pericolul ignorării, amânării răspunsului şi, implicit, amânarea declanşării
acţiunii.
Folosirea mesajelor care conţin comentarii discriminatorii şi abuzive,
pentru a intimida, a hărţui sau a critica destinatarul (aşa numitele flame-mail
- Martin 1998: 25) sau trimiterea lor mai mult pentru a justifica existenţa
emiţătorului decât pentru vreun scop real (ego-mail - Martin 1998: 24) sunt
alte dovezi ale folosirii abuzive a poştei electronice, fiind considerate
inacceptabile în mediul profesional.
Potenţialul e-mail-ului de a favoriza eşecul comunicaţional
Deşi procesul de răspândire a informaţiei este mult mai rapid astăzi, în
ciuda minunilor tehnologiei moderne, există posibilitatea de a se crea
situaţii de disconfort comunicaţional (neînţelegere, înţelegere greşită sau
interpretare greşită). Problema nu e legată de electronică, ci de capacitatea
noastră de evaluare şi de reacţie corectă la mesajele primite. Unităţile
fiecărui nivel lingvistic (fonologic, morfologic, sintactic, lexical şi pragmatic)
dintr-un mesaj pot fi sursa unui tip sau altul de eşec comunicaţional. Orice
situaţie neclară se poate clarifica prin dialog între părţi. Pentru o
comunicare reuşită, participanţii trebuie să aibă o sumă de cunoştinţe
comune: legate de interacţiunea în sine (subiectul discutat, focalizarea
atenţiei, relevanţa fiecărui enunţ în raport cu cel precedent) şi de situaţia de
comunicare (plasarea în timp şi spaţiu, rangul social al celor implicaţi ş.a.).

2
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Din acest punct de vedere, avantajul convorbirii telefonice este

indiscutabil: tonul şi intonaţia pot da indicii suplimentare pentru interpretarea
unui mesaj, iar orice nelămurire se poate clarifica imediat. În cazul
mesajului transmis prin poşta electronică, putem avea următorul scenariu: A
nu înţelege sau înţelege greşit ceea ce-i transmite B şi îi răspunde brusc,
fără să se mai gândească; B, supărat în urma răspunsului iraţional şi
inacceptabil primit de la A, îi răspunde în consecinţă, iar conflictul este
deschis.
Multe dintre problemele menţionate au fost soluţionate prin
introducerea unor politici de folosire a e-mail-ului. Datorită îndelungatei
folosiri a acestui mod de comunicare, oamenii s-au familiarizat cu multe
dintre aspectele pe care le vom prezenta în cele ce urmează:
· Lipsa indicilor vizuali, auditivi sau aparţinând limbajului corpului pot
crea situaţii de eşec al comunicării, mai ales atunci când oamenii consideră
că e-mailul este mai apropiat de comunicarea verbală decât de cea scrisă.
Atunci când cineva scrie un mesaj, trebuie să se pună şi în situaţia celui
care îl receptează. De aceea, a reciti un mesaj înainte de a-l trimite prin
poşta electronică devine o obligaţie.
· Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie ajută adesea la
interpretarea corectă a sensului unui mesaj. Atunci când un mesaj este
prea scurt, foloseşte prea multe abrevieri sau, dimpotrivă, este prea
alambicat, sensul acestuia se poate pierde.
· Poşta electronică nu este văzută drept cel mai nimerit mijloc de a
transmite informaţii complexe sau care ar putea fi greşit interpretate.
Eşecul comunicaţional apare şi atunci când emiţătorul face
presupuneri incorecte sau inadecvate. Spre exemplu, în cazul în care un e-
mail se referă la un lanţ de mesaje care nu au fost incluse (prin funcţia
forward) în ultimul mesaj transmis, destinatarul nu poate face legătura cu
„istoria” mesajului şi poate pierde contextual lui general.
Un e-mail poate transmite „mesaje ascunse”. Modul în care oamenii
folosesc formule de adresare, stilul, conţinutul, precum şi sublinierile sau
marcajele neobişnuite oferă indicii utile în descifrarea mesajului emoţional,
„ascuns” al oricărui e-mail.
· Absenţa sau prezenţa unei formule de salut sau de încheiere, tipul şi
forma unor astfel de formule „ascunde” în mesaj informaţii legate de tipul
relaţiei dintre emiţător şi destinatar.
· Modul în care un mesaj este redactat ne oferă indici asupra stării de
spirit a celui care a redactat mesajul. Spre exemplu, expresiile sau
structurile abreviate îi dau destinatarului impresia că persoana de la celălalt
capăt al firului este nerăbdătoare sau chiar agresivă. În context profesional,
acest lucru nu este de dorit.
Caracteristicile unui mesaj reuşit
Se preferă mesajele cu următoarele trăsături:
· Cu un subiect clar şi concis, redactat sub un titlu sugestiv (la rubrica
Subject). Acest fapt îi poate da destinatarului informaţii despre natura
conţinutului şi gradul de urgenţă al soluţionării mesajului.
· Cu formulă de salut şi cu semnătură. Aceasta îi conferă mesajului o
notă personală, un aspect pozitiv. Excepţie fac cazurile în care un dialog se
află în desfăşurare (sub forma unor mesaje succesive, emise într-un
interval de timp scurt).

3
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Conţinutul mesajului trebuie să fie

· Concis şi la subiect. Mesajele care depăşesc o jumătate de pagină ar
trebui transmise ca documente ataşate, deoarece mesajele lungi sunt greu
de citit.
· Clar, coerent, lipsit de ambiguităţi şi corect din punct de vedere
gramatical.
· Politicos.
· Referitor la obiective tranzacţionale şi prezentând importanţă pentru
destinatar. Nu este indicat să se trimită mesaje care nu au legătură cu
chestiunile de serviciu. O persoană foarte ocupată ar putea considera acest
fapt ca fiind supărător şi contra-productiv.
Se recomandă să se evite folosirea excesivă a majusculelor, a
semnelor de exclamare, a sublinierilor şi a marcărilor inutile, a semnelor de
tip emoticon sau smiley faces, deoarece acestea pot deranja destinatarul.
Emiţătorul e indicat să evite trimiterea mesajelor către o persoană
aflată în imediata lui vecinătate. În general, oamenii preferă să primească
mesajul direct (faţă-în-faţă) în astfel de situaţii.
Destinatarul trebuie să răspundă prompt unui e-mail. Dialogul între e-
locutori trebuie încurajat prin feedback-ul oferit la timp. Există situaţii în care
reacţia imediată nu este şi cea mai indicată. În vechime, aducătorul veştilor
proaste era adesea omorât, reacţie imediată, viscerală la conţinutul
mesajului. Ne întrebăm astăzi dacă răspunsurile noastre imediate sunt şi
cele mai bune. Un răspuns prompt nu e un răspuns pripit, ci unul adecvat.
Fiind un mijloc de comunicare public şi înregistrat scriptic, toţi
participanţii la actul de comunicare trebuie să manifeste discreţie. Ca orice
document scris, e-mail-ul constituie o dovadă. Prin urmare, el trebuie să fie
ţinta unui control la fel de strict ca orice altă formă de comunicare prin scris.
Când este trimis, un mesaj are deja patru copii: una în computerul celui
care l-a trimis, una pe serverul acestuia, una pe serverul destinatarului şi
una în computerul acestuia. Odată trimis este practic imposibil să fii sigur că
ai distrus toate copiile (Hogg 2000: 18-19). Nu puţine au fost cazurile (Hogg
2000) în care investigarea e-mail-urilor a condus la acţiuni penale: pentru
hărţuire sexuală, încălcarea politicii firmei în domeniul securităţii
informaţiilor şi a sistemului informaţional, intimidare, încălcarea legii
dreptului de autor etc.
Toate aceste linii directoare asigură un cadru prescriptiv, util
managerilor, dar insuficient teoretizat lingvistic pentru a putea explica
strategiile folosite de participanţi pentru a comunica eficient via e-mail.

7.3. Direcţii ale cercetării e-mail-ului în lingvistică

Termenul e-mail este prescurtarea expresiei din limba engleză

electronic mail (poşta electronică) şi e folosit în mod curent pentru a
desemna o formă de comunicare textuală compusă şi citită cu ajutorul unui
computer şi transmisă digital printr-o reţea de computere. Ne referim aici
prin termenul de e-mail la acele mesaje electronice a-sincronice1 trimise
unui individ sau unui grup şi nu la întreaga varietate a textelor aparţinând
limbajului mediilor electronice (de exemplu, texte de tipul conferinţelor
1
Comunicarea a-sincronică, precum scrierea unei scrisori sau a unui e-mail, este discontinuă în timp, în
timp ce comunicarea sincronică (conversaţia faţă-în-faţă) apare sau există în acelaşi timp.

4
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

electronice sau mesajele-anunţuri destinate publicului larg şi transmise prin

mijloace electronice).
Continuumul scris-oral în analiza e-mail-ului
Una dintre întrebările puse de lingvişti este aceea dacă limbajul
electronic este mai apropiat de registrul oral sau de cel scris
(Georgakopoulou 1997: 142). Limbajul Electronic prezintă unele trăsături
lingvistice care au fost asociate cu anumite forme ale limbajului scris şi
altele care sunt mai des asociate cu limbajul oral. (Collot şi Belmore 1996:
21).
Departe de a trata limbajele scris şi oral ca doi poli opuşi, analiza e-
mail-ului propune înţelegerea lor ca „un continuum care traversează
diversele utilizări ale limbii” (Georgakopoulou 1977: 142), ca un limbaj creol
reieşit din combinarea limbajului scris şi oral, cauzată de introducerea
tehnologiei. Asemănător limbilor creole, în anumite situaţii, e-mail-ul poate
funcţiona ca un mediu de comunicare superior atât comunicării scrise cât şi
celei orale (Baron 1998). Existenţa unor trăsături lingvistice specifice
(pentru limba engleză), cum ar fi folosirea modalizatorilor pentru a exprima
modul şi timpul, având o ocurenţă mai mare în mediul comunicării
electronice decât în cel al comunicării scrise sau orale (Yates 1996), au
condus la emiterea unei ipoteze îndrăzneţe: caracteristicile limbajului
electronic nu se situează întotdeauna între scriere şi oralitate, ci pot fi
evidenţiate în mediul online, care constituie un spaţiu aparte, cu reguli şi
structuri proprii.
Reducerea indicilor contextuali ai e-mail-ului
Fiecare situaţie de comunicare este o combinaţie unică de factori şi
toţi cei implicaţi fac numeroase selecţii în funcţie de contextul (social,
cronologic, fizic şi cultural) şi elementele (canalul, mesajul, zgomotul de
fond etc.) procesului de comunicare. Cunoscând acest fapt, atât vorbitorii
cât şi cei care scriu devin mai conştienţi de propriile selecţii, precum şi de
ale celorlalţi participanţi la actul de comunicare. Mesajul transmis prin poşta
electronică pare a se bucura de o mare libertate şi de posibilităţi diverse de
alegere a variantei textuale şi stilistice considerată cea mai potrivită într-un
anumit context. E-mail-ul este adesea mijlocul de comunicare ales atât în
mediul profesional, având uz informativ, persuasiv sau executiv, cât şi în
chestiuni personale, vizând registrul afectiv, ludic sau ironic. Datorită
faptului că mesajele de tip e-mail „combină trăsături ale scrisului şi ale
oralităţii” (Zafiu 2001:189), comunicarea prin poşta electronică a făcut
necesară, în stilistica actuală, „analiza lingvistică atentă a felului în care
scrisul acceptă inovaţii de sursă orală” (Zafiu 2001: 286). Este vorba, pe de-
o parte, de „formulele inedite de interferenţă între scris şi oralitate, între
limbajul standard (...) şi registrul familiar” (Zafiu 2001: 91), iar pe de altă
parte, de introducerea în textul scris a unei varietăţi impresionante de
mijloace de redare a „semnalelor afective ale oralităţii: intonaţia, accentul
frastic, pauzele, ezitările” (Zafiu 2001: 287). Părţile unui e-text care nu sunt
copiate din alte texte, sunt de obicei redactate în grabă. În astfel de texte
spontane, la fel ca şi în vorbirea spontană, autorii nu produc enunţuri
perfecte. Ei produc adesea enunţuri parţiale (reduse până la un cuvânt sau
chiar la un simplu semn de punctuaţie) drept răspuns la întrebările sau
opiniile celui cu care corespondează. Simbolurile grafice care pot fi realizate
cu ajutorul tastaturii sunt diverse şi din ce în ce mai folosite (atât pentru

5
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

coduri aparţinând unui anumit grup – un jargon al simbolurilor – cât şi

pentru utilizatorii universali).
Reperele de contextualizare oferite de limbajul corpului, tonul vocii sau
de intonaţie, instrumente esenţiale în interpretarea corectă a sensului într-o
conversaţie faţă-în-faţă, sunt omise sau restricţionate în comunicarea prin
e-mail. Din fericire, o seamă de indici sociali şi contextuali sunt marcaţi
lingvistic în forma scrisă a mesajului. Folosind ceea ce Gumperz (1982)
numeşte cunoştinţe socioculturale, iar Tannen (1993: 14-56) defineşte drept
structuri de expectaţie, emiţătorii şi destinatarii pot apela la reperele de
contextualizare marcate lingvistic pentru a interpreta conţinutul semantic al
mesajului. O posibilă explicaţie a modului în care membrii online ai unei
comunităţi virtuale reuşesc să interpreteze un mesaj e dată de Donath:
„Participanţii interpretează aceste repere lingvistice în conformitate cu
poziţia lor în cadrul grupului” (1999: 40). Într-un loc de muncă identificat
printr-o comunitate de practici, în care toţi e-locutorii au stabilit relaţii sociale
unii cu alţii prin intermediul interacţiunilor faţă-în-faţă, participanţii aduc cu ei
în mediul comunicării prin e-mail acele structuri de cunoaştere care dau
individului mijloacele de înţelegere a comunicării curente pe baza
experienţei anterioare.
Se creează astfel o serie de framing devices (Duranti 1986 şi Herring
1996: 84), mijloace de încadrare folosite în paragrafele de deschidere şi
închidere ale e-mail-urilor cu scopul de a da continuitate discursului, de a
conecta mesajul produs recent la cele anterioare. Conţinutul mesajului este
cel care îl poate încadra într-un context interactiv mai larg. Schimbarea
„cadrului” într-un mesaj duce la schimbarea registrului şi implicit la
schimbarea atitudinii pe care e-locutorii o au faţă de subiectul abordat. Vom
vedea în cele ce urmează cum se aplică o astfel de analiză la comunicarea
prin e-mail şi ce strategii suplimentare utilizează e-locutorii pentru a
comunica cu colegii la locul de muncă.

7.4 Public vs. personal: cadrul social în interpretarea e-mail-ului

„Dispensându-se de multe forme fixe, mesajul electronic e liber să

imite atât o scrisoare tradiţională şi ceremonioasă, cât şi un apel oral” (Zafiu
2001: 190). Structura unui e-mail preia din stilul epistolar: punerea în
pagină, formulele de deschidere sau de început şi cele de încheiere,
structura în paragrafe, adaosul unui post scriptum. „Spre deosebire de
scrisoarea reală, toate aceste forme sunt absolut opţionale – ceea ce de
altfel le şi reîncarcă de conţinut comunicativ” (Zafiu 2001: 190).
Considerând acestea fapte deja demonstrate, vom explora efectul pe care îl
are desemnarea participanţilor la actul de comunicare prin e-mail asupra
formei mesajului. Preluând termenul de participation framework (cadrul de
participare) introdus de Schiffrin (1987) în analiza conversaţională, vom
identifica diversele moduri în care vorbitorii relaţionează între ei şi se
raportează la subiectul conversaţiei. După Schiffrin (1987: 27), vorbitorii
sunt orientaţi către idei, se angajează în performarea de acţiuni şi se
raportează la schimburile conversaţionale (turns). Plecând de la
presupunerea de mai sus, afirmăm că participanţii la actul de comunicare
de tip e-mail intră în relaţie atât unii cu alţii, cât şi cu propriul lor text.

6
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Structura destinatarilor unui e-mail este crucială în înţelegerea şi

interpretarea stilului în care un mesaj este scris.
Deşi manualele destinate managerilor accentuează importanţa
exclusiv utilitară a formelor de interacţiune socială la locul de muncă
(întâlniri, telefoane, e-mail-uri, teleconferinţe etc.), subliniem faptul că
accentul plasat pe importanţa legăturilor sociale are şi un alt scop – acela
de a menţine contactul cu celălalt, de a stabili o relaţie pozitivă care va
fluidiza relaţiile profesionale viitoare.
Stabilirea relaţiei sociale prevalează asupra scopului efectiv al oricărei
interacţiuni. În analiza conversaţiilor telefonice la locul de muncă, Scollon
(1998) evidenţiază existenţa a trei „rame” incluse una în alta: canalul
(channel) în exterior, include relaţia socială (relationship), care, la rândul ei,
include subiectul (topic) convorbirii. Acestea alcătuiesc o ierarhie sub
aspectul atenţiei acordate de emiţător conceperii mesajului. Orice deficienţă
la nivelele exterioare are impact asupra celor interioare. Figura de mai jos
ilustrează schematic ierarhia cadrelor de atenţie, denumite de Scollon
Maxime ale Atitudinii (Maxims of Stance).

subiectul 1 ...subiectul2...subiectul3

canal relaţie socială relaţie socială canal

Maximele Atitudinii, adaptate după Scollon (1998:74)

Participanţii trebuie să-şi asigure canalul sau mediul de comunicare.

Apoi angajează relaţia socială dintre ei. Numai după stabilirea acestora, ei
pot introduce şi dezvolta subiectul.
Vom folosi teoria şi schema ierarhiei atenţiei în comunicarea mediată
pentru a sugera că participanţii la actul de comunicare în mediul electronic
pot accesa canalul şi stabili relaţii sociale în mod asemănător. Prin
separarea mesajelor în „publice” şi „personale”, conform structurii
participanţilor la actul comunicării, urmată de analizarea scopului şi a
structurii mesajelor, vom arăta că e-locutorii sunt în permanenţă conştienţi
şi determinaţi de structurile sociale implicite, create la locul de muncă. Nu
toate mesajele sunt trimise tuturor membrilor unui colectiv. Prin selectarea
unuia sau a mai multor destinatari, e-locutorul face distincţia între „public” şi
„personal”. Mesajele trimise unui grup de persoane sunt „publice” – autorul
intenţionează ca mesajul său să fie văzut de mai mulţi receptori. Mesajele
destinate unei singure persoane sunt „personale”. Undeva, între mesajele
„publice” şi cele „personale”, se situează o categorie de mesaje „semi-
publice”. Acestea sunt adresate mai multor persoane, dar sunt scrise ca şi
cum ar fi destinate unei singure persoane. Prin urmare, unei persoane i se
aduce la cunoştinţă un mesaj, fără ca ea să fie destinatarul acestuia.
Folosirea adresării prin „cc” (carbon copy) este utilizată în astfel de situaţii,
pe când în cazul mesajelor „publice” sau „personale” aceasta este
accidentală. Prin alegerea adresării de tip „cc”, participanţii indică faptul că

7
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

sunt conştienţi de existenţa şi de posibilităţile deschise ale canalului de

comunicare specific e-mail-ului.
Odată asigurat canalul de comunicare, conform schemei lui Scollon,
relaţiile sociale intră în rol. Participanţii acordă atenţie acestor relaţii prin
deciziile stilistice pe care le iau în compunerea mesajelor şi prin alegerea
limbajului adecvat.
Stilul mesajelor publice
Fiind în general informative şi structurate ca anunţuri, mesajele publice
sunt scurte şi concise. Precedate de formule de salut, aceste mesaje nu
solicită răspuns din partea e-locutorilor. Exemplele următoare ilustrează
stilul anunţurilor şi scopul lor informativ, fiind tipice pentru acest tip de
mesaje.
&Exemplul 1
Sent: 20.11.2003 9:07 AM
To: organizaţie
Cc: Rodinger Cristina
Subject: HR Location Schedule

Dragi colegi,

Va amintesc sa va completati locatia pe urmatoarele 2 saptamani.

Eu voi avea 2 zile libere, vineri (21 Nov) si luni (24 Nov).
Pentru corespondenta si expedieri TNT imi tine locul Cristina.

Pentru Cristina
Cristi va fi azi la Brasov, maine are o zi libera si luni este la Bucuresti.
Eu merg de 2 ori pe zi cu corespondenta, la 10.00 si la 17.00, tot la aceste
ore iau si corespondenta pt Brasov.

Va doresc de pe acum un week-end dragut! Parca deja miroase a

Sarbatori.
Georgiana PETRESCU

Mai întâi, Georgiana salută întreaga echipă cu o formulă rituală (Dragi

colegi), comună atât limbajului scris, cât şi celui verbal. Cu propoziţia
următoare, ea se lansează în primul dintre cele trei subiecte ale mesajului –
să le reamintească colegilor ceva important. Al doilea scop al mesajului
este să anunţe faptul că va lipsi şi cine o va înlocui. În paragraful următor,
Georgiana o informează şi îi dă instrucţiuni înlocuitoarei ei. Deşi pare un
mesaj aparte, privat, destinat numai Cristinei, acest paragraf face parte tot
din scopul general, de informare, al mesajului public. Fără a solicita un
răspuns, Georgiana scrie într-un stil factual, considerat tipic pentru discursul
scris informativ. În încheierea mesajului (Vă doresc de pe acum un week-
end plăcut! Parcă deja miroase a sărbători.), se revine asupra adresării
colective. Se deschid astfel liniile de comunicare viitoare şi se reamintesc
relaţiile sociale cordiale existente între e-locutori. Emiţătorul acţionează în
direcţia minimalizării distanţelor sociale dintre ea şi ceilalţi membri ai
echipei. Tonul mesajului este unul semi-formal, specific mediului de afaceri,

8
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

ca parte a unui registru stilistic bine fixat în corespondenţa comercială prin

e-mail (Gains 1999: 86).
&Exemplul 2
Sent: 12.08.2003 2.58 PM
To: organizaţie
Cc:
Subject: Vom avea un nou coleg în HR!

Dragi colegi,

Incepand cu data de 18 august 2003 vom avea un nou coleg in HR, biroul
din Bucuresti.

Silviu ni se alatura pe pozitia de (...) cu raportare directa la Cristian. Silviu

are o experienta de 5 ani in (...), detinand functii precum (...). Veti avea
ocazia sa-l cunoasteti in cadrul Programului de Orientare: 18 August –
Bucuresti si 19 August – Brasov.

Va rog sa ii faceti o primire calduroasa in echipa noastra si sa ii asigurati tot

sprijinul de care va avea nevoie in primele luni.
Raluca
Selecţiile stilistice operate de Raluca în mesajul de mai sus vin în
sprijinul afirmaţiilor lui Gains (1999: 88) că autorii „împrumută” expresii din
registre stilistice mai bine fixate în limbă şi cu care aceştia sunt mai bine
familiarizaţi, aducând astfel acel registru în mediul e-mail-ului. Putem
observa că rezultatul combinării funcţiei informative cu stilul semi-formal,
specific corespondenţei de afaceri între colegi, este completat de estimările
personale ale autorului privind limbajul adecvat unei anumite situaţii.
Structura mesajului se datorează aşadar participanţilor la actul comunicării.
Cu totul altfel „sună” un mesaj personal faţă de unul public.
E-locutorul diferit de destinatar
În situaţia în care un e-locutor este menţionat în dreptul adresării de tip
„cc”, „bcc” (blind carbon copy) sau în dreptul rubricii „to”, dar mesajul îi este
explicit adresat altei persoane, avem de a face cu un tip de mesaj semi-
public. Schema participanţilor se apropie de structura schimbului dialogal /
dialogic privat şi, în acelaşi timp, stilul abordat se apropie de cel
conversaţional (fiind mai informal şi mai interactiv – prezintă forme
asemănătoare celor de turn-taking din structura conversaţiei). E-locutorii
unor astfel de mesaje se angajează în discuţii, generează mesaje de
răspuns (replici), fapt mai puţin prezent în mesajele publice de tip anunţ.
&Exemplul 3
Sent: 28.08.2002 10.17 AM
To: Dorin
Cc: Raluca
Subject: FW: RE: (...)

Dorin,

Vrem numai sa iti dam un „feeling” despre cum merg lucrurile cu (...). Te rog
sa citesti primul paragraf din mesajul de mai jos. Cu sprijinul celor de

9
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

„acasa” si cu ceva ore in plus de lucru aici, lucrurile se misca pe un fagas

bun.

Cristian

În plus, faţă de natura dialogală pe care o dobândesc aceste mesaje,

alte două strategii distincte sunt prezente, marcând o diferenţă esenţială
faţă de mesajele publice. Prima rezidă în folosirea prenumelui în formula de
adresare către destinatarul intenţionat al mesajului. Emiţătorul nu se
bazează numai pe structura softului care administrează mesajele de tip e-
mail pentru a marca destinatarul, ci foloseşte mijloace lingvistice pentru a-l
indica în textul propriu-zis al mesajului. Autorul mesajului re-afirmă prin
această strategie structura participanţilor şi face distincţia între rolul
destinatarului şi cel al e-locutorului pasiv. Cea de-a doua strategie este
evidenţiată de prezenţa atitudinii pozitive prin utilizarea strategiilor politeţii
pozitive (acord, complimente, susţinerea unei afirmaţii etc.). Ambele
strategii indică orientarea atenţiei autorului nu numai către destinatarul
mesajului, ci şi către e-locutorul care ia cunoştinţă de acesta.
&Exemplul 4
Sent: 18. 11. 2003 8:35 AM
To: Camelia, Mircea, Maria, Elian
Cc: Cristian, Raluca, Nicoleta, Ruxandra, Elena
Subject: New hire: Merchandiser Selgros Bucuresti-Pantelimon & Lateral
move: Merchandiser Bucuresti

Dragi colegi,
Bogdan2, candidatul preferat pentru postul de (…) a acceptat oferta noastra
si va incepe pe data de 24 noiembrie.

Bogdan il va inlocui pe Adrian, care trece pe pozitia de (…), incepand cu

aceeasi data.
Adrian va petrece primele 2 zile, 24 si 25 noiembrie, cu Bogdan (in Selgros
Pantelimon).

Bogdan va participa in Programul de Orientare de pe 2 si 3 decembrie,

impreuna cu noii colegi: Sales Controlling Specialist, Merchandiser Metro
Bucuresti-Berceni.

Doamna Moraru,
am trimis ieri documentele lui Bogdan pentru a-l contacta in legatura cu
documentele necesare angajarii.

Elian,
Trecand pe field, Adrian va primi masina. Te rog frumos sa iei legatura cu
el pentru preluarea masinii. Asa cum am descris mai sus, pe 24 si 25
noiembrie el va fi in Selgros, deci pe 26 noiembrie ar putea veni la Brasov
sa preia masina.
Telefonul lui Adrian este (…).

2
În acest exemplu sublinierile prin bold aparţin autorului.

10
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Mircea,
Adrian a trecut deja prin Orientare. In cazul in care doresti sa ai o discutie
cu el inainte de a "intra in paine", te rog frumos sa il contactezi direct sau
sa-mi spui daca te pot ajuta.

Ruxi,
te rog frumos sa pregatesti un avans pentru Bogdan, pentru 2 si 3
decembrie si o rezervare, in cazul in care doreste sa plece la Brasov in
seara de 2 decembrie.
De asemenea, sa nu uiti de Ionut Zamfir, care incepe tot pe 2 decembrie
(Merchandiser Metro Bucuresti-Berceni).

Va multumesc frumos pentru sprijin!

Cristina

Acest mesaj este unul mixt. El combină atât caracteristici ale stilului
public, prin modul de adresare din deschiderea mesajului şi prin stilul
informativ din primele trei paragrafe, cât şi caracteristici ale stilului personal.
Începând cu cel de-al patrulea paragraf, mesajul capătă structura unui
„mesaj în mesaj” (un mesaj cadru, care conţine alte patru mesaje de sine
stătătoare). Împrumutată din registrul scris, fiind asemănătoare povestirilor
în ramă, structura acestui mesaj capătă unicitate în comunicarea scrisă în
mediul de afaceri. Adresarea prin folosirea formulei reverenţioase doamna,
însoţită de numele de familie, repetarea formulei te rog frumos în
următoarele trei paragrafe, mulţumirile adresate în încheiere sunt doar
câteva dintre strategiile politeţii negative prin care autoarea stabileşte tonul
mesajului şi întreţine relaţia de colegialitate.
?Exerciţiul 1
Redactaţi un e-mail (cca. 10 rânduri) prin care faceţi o comunicare
profesională în stilul mesajelor publice.
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

Stilul mesajelor personale

Mesajele personale sunt e-mail-uri adresate unui singur individ şi scot
în evidenţă natura interactivă şi aplecarea către stilul conversaţional.
Mesajele de acest tip reflectă legăturile personale existente între
participanţi. Numai în astfel de mesaje, participanţii îşi lasă garda jos,
angajându-se total în comunicare, într-un mod personal, dezvăluindu-şi

11
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

preocupările din afara serviciului şi afişându-şi atitudinea faţă de ceilalţi

colegi.
&Exemplul 5
Sent: 18. 11. 2003 8:15 AM
To: Mariana
Subject: camera

Mariana,
Te rog sa ma ierti ca am uitat ieri sa te sun sa te intreb daca ai primit
camera, dar cred ca ai primit-o.
Mii de multumiri, ne-a fost de mare ajutor.
O zi buna!
MM

După cum se observă în deschiderea mesajului, MM foloseşte e-mail-

ul pentru a exprima un alt gen de relaţii personale. Te rog sa mă ierţi este o
formulare care dezvăluie o relaţie personală mai apropiată decât simpla
relaţie colegială. Scuzele şi mulţumirile politicos formulate de autorul
mesajului evidenţiază poziţia socială superioară pe care Mariana o are în
ierarhia firmei. Pentru a ilustra natura interactivă şi informală a mesajelor
personale, vom prezenta un lanţ de mesaje care au survenit la mică
distanţă în timp între aceleaşi două persoane, asemănătoare replicilor unui
dialog.
&Exemplul 6
Sent: 13. 11. 2003 2.58 PM
To: Organizatie
Subject: Provizioane Travel

Dragi colegi,

Va rog sa imi spuneti daca ati avut cheltuiele de travel inclusiv cine /
pranzuri de departament care nu au fost inca inregistrate si platite in / prin
contabilitate.
Astept raspunsul vostru pana maine dimineata la 10.00.

Multumesc pentru sprijin,

Mariana

Sent: 13. 11. 2003 3.12 PM

To: Mariana
Subject: Re: Provizioane Travel

Mari,
Te rog sa-mi spui daca s-a reparat camera digitala si daca e disponibila
pentru vineri?
Multumesc, MM
Referitor la mesajul de mai sus „Nu este cazul”
Toate cele bune, MM

12
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Sent: 13. 11. 2003 3.15 PM

To: MM
Subject: Re: Provizioane Travel

O trimit azi; cand o returnati?

Mariana

Sent: 13. 11. 2003 3.19 PM

To: Mariana
Subject: Re: Provizioane Travel

Luni 17.11.2003 cu shuttle-ul de dimineata, deci la ora 10 este in Bucuresti.

Mii de multumiri,
MM

Lanţul de mesaje personale derivă dintr-un mesaj public. MM îi

răspunde Marianei la mesajul public, dar inserează în el şi o chestiune
particulară, o solicitare introdusă prin te rog. Stilul alunecă de la cel semi-
formal la cel informal. Salutul se modifică de la cel convenţional (Dragi
colegi), la cel personal (Mari). Salutul este exclus la următoarea intervenţie,
iar mesajele-replici se succedă rapid în maniera conversaţională a
mesajelor personale.
?Exerciţiul 2
Redactaţi un mesaj de tip e-mail (de maximum 5 rânduri) prin care faceţi o
comunicare profesională în stilul mesajelor personale.
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

Crearea coerenţei: structuri de organizare a e-mail-ului.

Prin structură de organizare înţelegem atât organizarea internă a
mesajelor cât şi reţeaua care le leagă între ele. Vom încerca să observăm
modalităţile în care e-locutorii creează coerenţa atât în cadrul unui mesaj,
cât şi în contextul mai larg al discursului de tip e-mail.
Această abordare se bazează pe schema Susanei Herring (1996) de
organizare a mesajelor afişate în mediul electronic. Adaptăm această
schemă la e-mail-urile personale pentru a identifica componentele
mesajului care pot servi drept serii succesive de „cadre” (frames) care
înconjoară subiectul conţinut de mesaj. Aceste cadre formează un
mecanism de interrelaţionare prin care participanţii situează mesajul în

13
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

discursul mai larg al lanţului de mesaje pentru a crea ceea ce Chafe (1994)
numeşte coerenţă discursivă.
Folosirea noţiunii de turn-taking se va face pentru a desemna
mesajele individuale drept „schimburi” aparţinând unei „conversaţii” care are
loc între doi sau mai mulţi participanţi de-a lungul unei zile sau chiar al unei
săptămâni.
Folosind conceptul de „macrosegmente”3 din lingvistica textului,
Herring prezintă o schemă generalizată care descrie o secvenţă
convenţionalizată de mişcări specifice textelor de tip interacţional, aşa cum
de altfel sunt considerate şi mesajele trimise şi primite la locul de muncă de
către membrii unui colectiv. Herring divide mesajele electronice în cinci
secţiuni, care formează un set de cadre de organizare.

convenţii epistolare

introducere

corpul mesajului

încheiere
convenţii epistolare

Cadre de organizare pentru mesajele interactive (adaptare după

Herring: 1996: 85)

Nivelul exterior al mesajelor este cel al convenţiilor epistolare şi

anume: formule de salut în deschidere, semnătura autorului,
complimentarea destinatarului sau un post scriptum, în finalul mesajului. Al
doilea strat este marcat de introducere şi încheiere, cadre care asigură
legături cognitive ce trimit la mesajele precedente şi deschid calea celor
viitoare. Cel de-al treilea cadru constituie corpul mesajului şi conţine
informaţia nouă pe care autorul o prezintă destinatarului. Herring explică
faptul că, în textele interacţionale, legăturile cu cadrul precedent şi cel
imediat următor sunt menite să încadreze conţinutul mesajului pentru a
„situa contribuţia în continuumul interacţiunii interpersonale” (1996: 85). E
important de menţionat faptul că Herring accentuează natura posibilă a
acestor cadre. Prin urmare, componentele fiecărui cadru nu apar cu
necesitate în fiecare mesaj, dar este creată structura posibilă ca ele să
poată apărea atunci când e nevoie.
Saluturile şi semnătura
Rolul saluturilor şi al încheierii unei convorbiri telefonice sau a unei
conversaţii faţă-în-faţă este la fel de important şi în mesajele poştei
electronice. Prin acest cadru, participanţii conferă viabilitatea noului canal
3
Herring defineşte un macrosegment drept „un constituent funcţional al unui text la un nivel de organizare
global” (1996:83). Macrosegmentele îndeplinesc rolul unei funcţii sau mişcări de supraordonare în
organizarea schematică a textului.

14
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

de comunicare în vederea începerii interacţiunii sau a continuării acesteia.

Saluturile şi formulele de deschidere se referă explicit la relaţiile sociale prin
invocarea convenţiilor stabilite în alte domenii de interacţiune. Cu toate că
programele software care administrează poşta electronică au incluse
obligatoriu datele iniţiatorului mesajului, acesta continuă să-şi semneze
mesajele la final. Scollon (1997: 71) afirmă că secvenţele de încheiere (de
tipul: OK. Mersi. Pa.) a unei convorbiri telefonice adesea conţin trei mişcări
conversaţionale, care închid cadrele deschise anterior, şi anume: subiectul,
relaţia socială şi canalul de comunicare.
Revenind la conceptul de e-mail, ca parte a unui schimb
conversaţional, am observat în corpusul nostru o trăsătură interesantă.
Semnătura apare mai des decât salutul în mesaje. E interesant de observat
că toate mesajele care conţin salutul în deschidere, au o încheiere prin
semnătură, indicând faptul că atunci când participanţii au crezut de cuviinţă
să deschidă mesajul în stil epistolar, au recurs la o închidere „în oglindă”,
printr-o semnătură (specifică de asemenea stilului epistolar).
De-a lungul unui schimb de mesaje având acelaşi subiect (subject
line), desfăşurat într-un interval temporal definit, se observă diminuarea
folosirii saluturilor în deschiderea mesajului pe măsură ce conversaţia
progresează. De obicei, saluturile marchează unităţile temporale (perioade
ale zilei, sau întreaga zi). Prezenţa acestora la începutul perioadei este
obligatorie, dar lipsa acestora pe parcursul perioadei nu e resimţită în mod
deosebit. Revenind la e-mail, acest fapt confirmă ipoteza că odată stabilit
contactul (setul de două mesaje – cel iniţial şi cel de răspuns), autorii pot să
presupună că destinatarii sunt în continuare disponibili pentru comunicare
până la încheierea perioadei de timp deschisă în salutul din mesajul iniţial
(e.g. ziua de lucru).
Introducerea şi încheierea
Formând al doilea cadru structural al mesajelor de tip e-mail,
introducerile şi încheierile servesc la legarea mesajului curent de cel
precedent sau de o întreagă conversaţie, apelând, de asemenea, la o altă
persoană pentru a continua discuţia. Prin urmare, ele sunt verigi care ajută
la obţinerea şi menţinerea continuităţii discursive de-a lungul unor mesaje
multiple.
Modalităţile de realizare a acestora sunt următoarele: folosirea
continuă a aceluiaşi titlu sau copierea de către autor a unei porţiuni din
mesajul precedent în mesajul actual, pentru a face referire la discursul
respectiv.
Prin comparaţie cu folosirea mecanică a formulelor de salut şi a
semnăturii (în primul nivel), coerenţa obţinută prin cadrul deschis în
introducere şi finalizat în încheiere necesită o contribuţie mult mai subtilă
din partea e-locutorilor. Introducerile şi încheierile nu constituie un cadru la
fel de bine demarcat ca primul. Înţelegerea prezenţei sau a absenţei lor se
face tot prin situarea mesajului în contextul unui discurs lărgit. Introducerea
e considerată creatoare de coerenţă atunci când face referire la un mesaj
sau la un subiect anterior, iar încheierile dau coerenţă când fac apel la o
altă persoană pentru a continua discuţia.
Un al doilea mesaj (urmare a unui mesaj iniţial) aparţinând unei „suite”
de mesaje poate lăsa deoparte strategiile iniţiale de captare a interesului
interlocutorului şi de câştigare a bunăvoinţei prin mişcări conversaţionale

15
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

descrise prin termenul de „face work”, deoarece aceste raporturi au fost

stabilite anterior şi lipsa lor nu împiedică progresul informaţional. Deşi unora
dintre mesaje le lipseşte cadrul de legătură cu cel precedent, simpla situare
cronologică şi anumite repetiţii lexicale sau sintactice fac posibilă
descifrarea lor corectă prin oglindirea lor în mesajul iniţial.
Informaţia nouă pe care o aduce fiecare mesaj necesită, din partea
autorului, o mişcare de structurare şi de încărcare funcţională a acesteia.
Deoarece scopul lucrării de faţă nu este de a descrie aceste mişcări, ne-am
mărginit la a evidenţia existenţa a trei cadre de structurare a unui mesaj,
cadre care furnizează o schemă şi o structură de expectaţie în organizarea
mesajelor, precum şi mecanismele prin care participanţii realizează situarea
mesajului în contextul discursiv.

7.5 Lucrare de verificare

? Verificare 1
Numiţi trei avantaje şi trei dezavantaje ale comunicării prin e-mail în mediul
profesional. (30 DE PUNCTE)
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

? Verificare 2
Menţionaţi prin ce modalitate se stabileşte relaţia socială dintre emiţător şi
receptor într-un mesaj de tip e-mail. (10 DE PUNCTE)
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

? Verificare 3
Daţi câte două exemple de formule de salut şi semnături specifice unui
mesaj personal, informal. (20 puncte)
Daţi câte două exemple de formule introductive şi de încheiere specifice
unui mesaj formal din cadrul profesional. (20 de puncte)
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

16
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

? Verificare 4
Analizaţi mesajul de mai jos din perspectiva structurii participative, insistând
asupra formelor de adresare şi a formulei de încheiere. (20 de puncte)
Sent: 20.11.2003 9:07 AM
To: organizaţie
Cc: Rodinger Cristina
Subject: HR Location Schedule

Dragi colegi,

Va amintesc sa va completati locatia pe urmatoarele 2 saptamani.

Eu voi avea 2 zile libere, vineri (21 Nov) si luni (24 Nov).
Pentru corespondenta si expedieri TNT imi tine locul Cristina.

Pentru Cristina
Cristi va fi azi la Brasov, maine are o zi libera si luni este la Bucuresti.
Eu merg de 2 ori pe zi cu corespondenta, la 10.00 si la 17.00, tot la aceste
ore iau si corespondenta pt Brasov.

Va doresc de pe acum un week-end dragut! Parca deja miroase a

Sarbatori.
Georgiana PETRESCU
Folosiţi pentru răspuns spaţiul liber din chenar.

Punctaj total : 100 de puncte.

7.6 Surse bibliografice

Titlurile de mai jos cuprind trimiterile bibliografice care nu au apărut în

capitolele anterioare.
Baron, N. S. (1998) Letters by phone or speech by other means: the
linguistics of e-mail. în Language and Communication, 18(2): 133-170.
Duranti, A. (1986) Framing discourse in a new medium: Openings in
electronic mail. În The Quarterly Newsletter of the Laboratory of
Comparative Human Cognition, 8(2): 64-71.
Georgakopoulou, A. (1997) Self-presentation and interactional alliances in
e-mail discourse: the style and code switches of Greek messages,
International Journal of Applied Linguistics, 7(2): 141-164.
Herring, S. (1996) Computer-mediated communication: linguistic, social and
cross-cultural perspectives, John Benjamins, Amsterdam: 81-108.

17
 Stanca MĂDA - Limbajul profesional în româna actuală, Unitatea 7

Hogg, C. (2000) Internet and E-mail Use and Abuse, London: CIPD.
Martin, D. (1998) One Stop Communication, ICSA Publishing şi Prentice
Hall Europe, London.
Schiffrin, D. (1994) Approaches to discourse, Oxford: Blackwell.
Schiffrin, D. (1987) Discourse Markers, Cambridge: CUP.
Scollon, R. (1998) Mediated discourse as social interaction: A study of news
discourse, New York: Longman.
Yates, S.J. (1996) Oral and written linguistic aspects of computer
conferencing: A corpus based study. în S Herring (ed.), Computer-
mediated communication: linguistic, social, and cross-cultural
perspectives, Philadelphia: John Benjamins. 29-46.
Zafiu, R. (2001) Diversitate stilistică în româna actuală, Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti.

7.7 Sugestii de rezolvare a exerciţiilor

? Exerciţiul 1
To: organizaţie
From: Mariana Popescu
Subject: Concediu
Dragi colegi,
În perioada 15-22 iunie 2008 voi fi plecată în concediu legal.
Pentru orice probleme, vă rog să vă adresaţi Cristinei Ionescu, care mă va
înlocui.
Vă doresc toate cele bune,
Mariana

? Exerciţiul 2
To: Maria Stănescu
From: Dorina Marinescu
Subject: Asta-i bună
Attachment : Flori de primăvară.pps
Salutare…
Pentru tine, de 1 martie, un pupic, multă fericire şi spor în toate.
Dorina

7.8 Rezumat

Comunicarea prin e-mail este specifică mediului profesional actual, ea

aducând un plus de eficienţă comunicării la locul de muncă. În această
unitate am arătat că utilizatorii de e-mail compun mesaje comprehensibile
în stiluri diferite şi folosesc diverse strategii (noi sau adaptate din spaţiul
comunicării scrise sau orale) pentru a transcende stilurile impuse şi a-şi
personaliza mesajul în contextul unui discurs cu mult mai larg decât pare la
prima vedere, cu cadre de organizare proprii, cu un limbaj şi o serie de
reguli specifice.

18