Workshop Comunicare Eficientă

COMUNICAREA Particularități,
dificultăți,

CU STUDENȚII bune practici.

Bogdan Dinu DUMITRU

Mai-Iunie 2022
Comunicarea cu studenții. Particularități, dificultăți, bune practici.

Generalități.
1
Importanța comunicării cu studenții

Despre ce 2 Modalități de comunicare.

vom discuta? Specificități

3 Probleme și dificultăți

4 Bune practici
Modalități de comunicare
Specificități
Schema generală a comunicării
Informația Informația
sursă Emițător Receptor receptată
(Sursă) (Destinație)
Canalul

Mesaj Mesaj
Mesaj (semnal) (semnal) Mesaj
transmis receptat decodat

Bruiaj Modelul Shannon - Weaver

Informația sursă. Transmițător

Distincție importantă: sursă vs. transmițător.

Sursa produce mesajul, dar, în cele mai multe cazuri, ea nu dispune

de mijloacele necesare pentru a-l face să ajungă la destinație.
Transmițătorul comunică mesajul preluat de la sursă. Un
transmițător este cel care operează asupra mesajului pentru a
produce un semnal adecvat pentru transmiterea prin canal.
 Mesaj. Semnal.

Termenul global mesaj desemnează un indiciu material al

semnificațiilor, dar niciodată semnificația propriu-zisă.

„Aspectul cel mai spinos al comunicării rezidă tocmai în contradicția

dintre nevoia interlocutorilor de a-și transmite mesaje și
imposibilitatea practică în care se află ei de a emite și recepționa
altceva decât semnale.” M. Dinu, Comunicarea - repere fundamentale.
 Canal. Bruiaj
Canalul este mediul folosit pentru a transmite semnalul de la
emițător la receptor. Acesta poate fi: față în față, telefonic, prin e-mail
sau alte tipuri de platforme de comunicare sau rețele de socializare.

Mesajele sunt transferate de la emițător la receptor prin canal. În timpul

acestui proces, mesajele pot fi alterate sau afectate de zgomote.
Uneori zgomotul are aspectul unei perturbații sonore (claxon, tunet,
zarvă), alteori poate fi chiar opusul - atenuarea (pereți fonoizolanți, vată
în ureche). Din pricina acestor factori perturbatori mesajul decodat
diferă de cel transmis inițial.
 Receptor. Informația receptată. Destinație

Receptorul efectuează de obicei operația inversă celei efectuate de

emițător, reconstruind mesajul pornind de la semnalul primit, astfel
se produce decodificarea (proces în care este important limbajul,
alfabetul, limba etc).

Destinația este persoana căreia îi este destinat mesajul. Aceasta

poate coincide cu receptorul, însă nu este obligatoriu.
 Comunicarea - principii
A1 = Comunicarea este inevitabilă (nu putem să nu comunicăm, orice
comportament uman având valoare de mesaj).
A2 = Comunicarea se desfășoară la două niveluri: informațional și relațional
A3 = Comunicarea este un proces continuu (stimul și răspuns).
A4 = Comunicarea îmbracă fie o formă digitală, fie una analogică (verbală
sau nonverbală).
A5 = Orice proces de comunicare este simetric sau complementar, dacă se
întemeiază pe egalitate sau diferență.
A6 = Comunicarea este ireversibilă (produce un efect asupra receptorului).
A7 = Comunicarea presupune procese de ajustare şi acomodare (mesajul
căpătă sens numai în funcţie de experienţă de viaţă şi lingvistică a fiecăruia
dintre noi).
Tipuri de comunicare
Comunicarea formală este impusă de tipul organizației. Aceasta
poate fi verticală sau orizontală. Utilizează canalele de comunicare
agreate la nivelul instituției. Comunicarea formală poate fi ascendentă
sau descendentă.

Comunicarea informală este paralelă cu comunicarea formală. Ea se

bazează de cele mai multe ori pe interese comune legate sau nu de
organizație. Peste 50% din informații parvin prin canale informale, deși
pot fi frecvent distorsionate și pot avea o puternică doză de
subiectivism, uneori sunt credibile, iar viteza lor de circulație este mult
mai rapidă.
Canale de comunicare FORMALĂ

față în față
via telefon;
via e-mail;
via grupuri;
instant messaging.
 Comunicarea față în față

ACURATEȚE
CLARITATE De fiecare dată când comunicăm, avem în
EMPATIE vedere 3 obiective majore:
SINCERITATE să fim recepționați;
CONTACT VIZUAL să fim înțeleși;
VOCE ȘI POSTURĂ să provocăm o reacție, constând într-o
VITEZĂ DE VORBIRE schimbare de comportament sau de
PAUZE ÎN VORBIRE atitudine.
 Comunicare adecvată
&
față în față eficientă
trebuie adoptate atitudini pozitive și însușite comportamente verbale
funcționale:
1. Plăcerea de a vorbi presupune și efortul de a avea un ton prietenos,
politicos, cuplat cu priviri agreabile;
2. Naturalețea de exprimare firească, fără căutarea forțată a cuvintelor
sau expresiilor rare (pentru a epata, a uimi, a șoca);
3. Claritatea presupune expunerea sistematizată, concisă și ușor de
înțeles, fără efort;
 Comunicare adecvată
&
față în față eficientă

4. Corectitudinea. Centrarea pe aspectele esențiale, ordine logică a

conținuturilor comunicate;
5. Precizia reclamă utilizarea acelor cuvinte şi expresii necesare pentru
înțelegerea și facilitarea comunicării;
6. Concizia reclamă exprimarea concentrată pe subiectul de comunicat,
fără divagații inutile și neavenite. Evitarea redundanței ca deficit al
sincronizării formei cu conținuturi.
 Comunicarea față în față

De fiecare dată când comunicăm cu studenții, avem în vedere să le

explicăm clar și concis, să le precizăm programul de lucru și eventualele
incompatibilități (atunci când problema pe care o au nu ține de
Secretariat).
Pentru o comunicare față în față eficientă ar fi bine ca aceasta să se
petreacă între secretar (emițător) și reprezentanții de an/serie/grupă
(receptor) care pot să codeze mesajul într-o formă adecvată pentru a
fi înțeles cu ușurință de către colegi. Astfel se evită aglomerarea spațiilor
de lucru și se facilitează transmiterea mesajelor pe înțelesul studenților.
Comunicarea via telefon

De fiecare dată când comunicăm via telefon

ATENȚIE avem în vedere 4 obiective majore:
la să ne asigurăm, pe cât posibil, că știm cine
GDPR este receptorul;
să fim clari și expliciți pentru a fi înțeleși;
să indicăm site-ul sau datele de contact
pentru informații suplimentare;
să nu divulgăm date personale sau
confidențiale.
Comunicarea via e-mail

De fiecare dată când comunicăm via e-mail avem în vedere:

este canalul de comunicare formală care ne permite să

ne probăm spusele;
rămân dovezi stocate - atenție la formulări și limbaj;
este o variantă rapidă și eficientă de a transmite
informații și documente (fie ele și confidențiale);
ne permite să verificăm cine este receptorul (sau
emițătorul, după caz).
 Comunicarea via e-mail

Trebuie să fim atenți la utilizarea funcționalităților CC și BCC,

reply to all sau forward.

Înainte de a transmite un e-mail recitiți-l și gândiți-vă că l-ar

putea citi superiorul dumneavoastră ierarhic sau, în
principiu, oricine din organizație sau din afara ei.
Comunicarea via e-mail

Prin această formă de comunicare scrisă vom avea mai

puține neînțelegeri, mesajele vor putea fi stocate, păstrate.
Având un caracter oficial, comunicarea formală via e-mail
indică persoanele responsabile (emițător, receptor) și
facilitează transmiterea (redirecționarea) rapidă a mesajelor
către terțe servicii sau persoane. Comunicarea formală via
e-mail economisește timp și efort din partea interlocutorilor
și nu presupune inerent aglomerarea datorată de contactul
față în față.
 Comunicarea via grupuri

Similar comunicării față în față cu reprezentanții de

an/serie/grupă sau comunicării către grupuri de persoane
via e-mail, comunicarea prin intermediul grupurilor este
facilă și asigură o transmitere și mai rapidă a mesajelor.
Fie că vorbim despre grupuri de Facebook sau, și mai rapid,
grupuri de Whatsapp, informația ajunge în timp record către
destinatar.
 Dezavantajele comunicării
via grupuri

Deși informația ajunge mult mai rapid la destinatar, sunt

anumite limitări date de canalul folosit. O postare într-un grup
de Facebook nu poate fi foarte lungă, căci riscăm să nu citească
nimeni, dar nici foarte scurtă sau criptică pentru că riscăm
neînțelegerea mesajului. Forma optimă de transmitere a
acestor mesaje este cea de text scurt însoțit de
imagine/infografic. Există studii cu privire la impactul imaginilor
în postări și se remarcă creșterea gradului de atenție acordat
celor care conțin elemente grafice.
 PROFILUL studentului în
societatea informațională
Supraîncărcarea informațională (information
overload), precum și dificultățile de
menținere a concentrării (attention span)
tind să afecteze din ce în ce mai tare studenții.
Astfel, singura variantă pe care o avem este să
încercăm să ne adaptăm și să modelăm parte
din activitatea noastră curentă, găsind în
același timp coping mechanism.
 Comunicarea via instant messaging

Aplicațiile precum Messenger sau Whatsapp prezintă avantaje

(transmitere instantanee a mesajului și citire/recepționare aproape
instantanee) și dezavantaje (redirecționarea instantanee a mesajului).

Studentul nu face diferența între o situație particulară (decât atunci

când își asumă voit statutul de „excepțional”) și un mesaj general. Astfel,
odată cu distribuirea unui mesaj prin intermediul acestor aplicații trebuie
să ne asumăm riscurile distribuirii „în masă” a acestuia. Și din acest motiv
trebuie să acordăm o atenție sporită frazării și limbajului.
Comunicarea INFORMALĂ

Comunicarea informală este paralelă cu comunicarea formală.

Un tip aparte de comunicare orizontala este reprezentat de

comunicarea serială : se refera la mesajele trimise de-a lungul unor
șiruri de oameni.
 ZVONURILE

Problemele comunicării seriale sunt cele ale apariției zvonurilor:

reducerea numărului de detalii prin retransmiterea mesajului;

în timp ce la unele detalii se renunță, alte detalii devin mai
puternice, sunt intensificate;
are loc asimilarea, care face referire la tendința de a reconstrui
mesajul pe care-l primim și în perspectiva propriilor atitudini,
necesități, valori.
 Conform lui Harris şi Nelson (2008), cel mai folosit canal de
comunicare este „ascultarea”, care ne consumă cam jumătate
din timpul nostru de comunicare (Johnson, 1996). Ascultarea
eficientă este crucială pentru învățare, înțelegere, rezolvarea
conflictelor și o muncă productivă în echipă.

Abilităţile de ascultare dezvoltate reduc erorile şi neînţelegerile,

ajută la depistarea problemelor, economisesc timp,
îmbunătăţesc evaluările şi facilitează construirea relaţiilor.
 ÎNTREBĂRI
NELĂMURIRI
OPINII