Training de dezvoltare a

competențelor de
comunicare
 Obiective generale ale trainingului:
 Să fie inițiată cunoaşterea reciprocă în cadrul grupului.
 Să se sporească interacțiunea grupului la nivel personal când persoanele deja se cunosc.
 Să sporească nivelul competentei de comunicare
 Să manifeste interes în cadrul activităților

 Scopul general al trainingului: Dezvoltarea competentelor de comunicare

 Durata ședinței este de: 30 minute
 Numărul de participanți: 20 studenți
 Metode folosite:
 Conversația
 Explicația
 Convorbirea
 Problematizarea
 Jocul
 Materiale necesare:
 Fișe
 Foi
 Pixuri
 Carioci
MOTTO:
 A comunica eficient înseamnă:
atunci când transmiți atunci când recepționezi
informații informații:

 să ceri ceea ce dorești să ceri  să asculți activ

 să ceri/dai feedback
 să spui „Nu” atunci când nu dorești
să faci/să spui ceva
 să știi să formulezi întrebări
 să exprimi ceea ce simți, în mod închise sau deschise în funcție de
direct și fără să aduci “atingeri” nici informațiile transmise de celălalt
demnității tale și nici demnității
celuilalt
 Să generalizezi și să parafrazezi.
 Etapele comunicării eficiente

1. ÎNCEPUTUL COMUNICĂRII
 
În această primă fază se realizează mai multe activităţi cognitive
importante.
Primul obiectiv urmărit la începutul comunicării este crearea
contextului în care receptorul îşi aminteşte ce ştie despre un anumit
subiect: experiența lui proprie din copilărie sau acumulată recent,
cunoștințele despre experiența altor persoane. Întrebările adresate de
către emițător ajută receptorul să se gîndească la subiectul pe care în
curînd îl va examina în detalii.
Procesul de comunicare este un proces de conectare a noului la ceea
ce este deja cunoscut. Informaţiile prezentate fără un context sau cele
pe care receptorul nu le poate corela cu alte informaţii deja cunoscute
se uită foarte repede.
Al doilea obiectiv este de a implica receptorul pentru a construi o
comunicare activă și nu una pasivă.
2 . PREZENTAREA INFORMAŢIEI UTILE ȘI ORGANIZAREA
DISCUŢIEI ÎN BAZA INFORMAŢIEI OFERITE

A doua etapă are două obiective:

o prezentarea unor informații și idei noi, care pot contribui la

schimbarea comportamentului receptorului;
Prezentarea informației poate lua forma lecturii unui text mic, a
vizionării unei scheme sau a ascultării unui discurs. Este important să
fie menținut interesul receptorului și să fie ajutat să-şi urmărească în
mod activ înţelegerea.

o implicarea receptorului în analiza informației prezentate

 3 . CONCLUZII ȘI DECIZII PENTRU VIITOR

Această fază urmăreşte două obiective esenţiale:

 Crearea condiţiilor pentru ca receptorii să exprime în propriile

lor cuvinte ideile şi informaţiile recepționate /asimilate.
Ne amintim mai bine ceea ce putem formula cu propriile
noastre cuvinte, raportat la propria persoană.

 Asumarea de către interlocutori a unor responsabilități în

vederea implementării deciziilor luate. Decizia expusă de
sinestătător are mult mai multe șanse de realizare în
comparație cu o indicație parvenită din exterior.
Bariere în calea unei comunicări eficiente
1.Problemele de ascultare provin din faptul că interlocutorul are falsa impresie că
întotdeauna comunicarea cu receptorii este nevoia sa de a-i informa pe scurt pe aceştia
despre diverse probleme. Dorinţa interlocutorului de a avea numai el iniţiativa (fapt
conferit prin statutul instituţional al funcţiei) poate conduce la o falsă impresie şi chiar
presupunere că o bună comunicare este sinonimă cu transmiterea informaţiilor şi a
părerilor.

2.Lipsa conexiunii inverse are în vedere faptul că emitatorul porneşte în relaţia cu

receptorul de la premisa comunicării corecte cu aceştia, deoarece ei au datoria de a
înţelege şi de a asculta orice fel de mesaj. Sunt mulţi receptori inhibaţi în a pune
întrebări, chiar dacă nu au înţeles prea multe din mesajul interlocutorului (şi chiar şi în
cazul-unui context relaţional calm şi echilibrat cu aceştia). Un emitator eficient lasă nu
numai spaţiu întrebărilor, în comunicarea cu receptorii, ci îi şi provoacă să facă ei acest
lucru.

3.Falsa conexiune inversă are în vedere faptul că foarte mulţi receptori, dintr-o
multitudine de puncte de vedere, lasă prin tăcere ori prin alte semnale de tip nonverbal,
impresia că au înţeles şi că sunt şi de acord cu tot ceea ce a transmis interlocutorul
respectiv, numai că, de foarte multe ori, disimularea este reuşită şi poate prejudicia o
comunicare eficientă şi performantă. Emitatorul, cunoscând faptul că receptorul are, de
cele mai multe ori interesul de a nu-l contrazice, trebuie să se asigure, prin mijloace
verbale dar mai ales nonverbale suplimentare că părintele este în posesia informaţiilor
corecte;
4.Rezistenţa la critică poate constitui unul dintre obstacolele cele mai frecvente dar şi
mai dificil de depăşit deoarece sunt ocazii în care feedback-ul este căutat, dar se dovedeşte a
fi nefavorabil. Controlul mândriei personale şi apelul la efectul de prestigiu, solicitate de
anumite situaţii manageriale foarte dificile, când acţiunile noastre se dovedesc a fi criticate
de unul sau mai mulţi părinţi, trebuie să reprezinte elemente normale, pentru ca o relaţie
fructuoasă să se instaleze între părinţi şi cadrul didactic. Continuitatea şi dezvoltarea acestor
relaţii nu se pot întemeia pe duplicitate, pe minciuni şi pe linguşiri, ci pe adevăr, comunicat
cu realism şi cu bun-simţ.
5.Percepţia selectivă şi subiectivitatea se referă la faptul că simplul volum al datelor
accesibile implică faptul că trebuie să avem o oarecare bază pentru a decide ce mai trebuie să
căutăm şi la ce să reacţionăm. Abilităţile emitatorilor în interacţiunile cu receptorul trebuie
să constea şi în a recunoaşte zonele problematice ale unor abordări pline de subiectivism.

6.Obţinerea informaţiei prin manipulare discretă prezintă necesitatea ca,

uneori,emitatorii, mai ales dacă au o discuţie cu unii receptori inhibaţi, să prezinte un
anumit caz sau o anumită problemă, comună întregului colectiv de receptori.
7.Ascultarea afectivă este o altă barieră în calea actului de comunicare şi se exprimă
prin gradul de impresionabilitate al unui mesaj, transmis de un receptor ; formulat de o
manieră puternic afectivă, poate determina o recepţie viciată a ideilor esenţiale, în
favoarea părintelui şi în defavoarea emitatorului;
8.Alegerea momentului şi a locului pentru a-i invita pe receptori să se
exprime, spaţiul, contextul, participanţii sunt tot atâtea variabile ale unei situaţii
de comunicare supusă uneori obnubilării;
9.Inadvertenţele de limbaj pot constitui bariere grave în calea comunicării
dintre interlocutori. Un limbaj căutat de ordin tehnic, ori plin de neologisme şi de
preţiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicării. Un
limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului constituie
soluţia acestei situaţii de blocaj;

10.Barierele culturale constituie, de asemenea, factorii frecvenți ai

neînțelegerilor, cu atât mai mult cu cât receptorii se consideră inferiori, la acest
capitol. Ascendentul de cultură constituie un cadru de asimetrie normală a
relației amintite. Emitatorul ȋnsă nu trebuie să exacerbeze rolul acestei eventuale
discrepanțe, făcând tot posibilul ca dezechilibrul de cultură să se transforme,
printr-o chibzuintă cumpătare, ȋntr-un raport echilibrat.
 Pași esențiali pentru consolidarea comunicării intre interlocutori

Aflați care sunt nevoile de comunicare

Discutați despre informațiile de care aveti nevoie.
Întrebați-i cum preferă să primească informația și cu ce frecvență.
1 Rezultatele acestor discuții pot fi folosite pentru a personaliza
comunicarea, instrumentele și abordările necesare pentru a spori
implicarea receptorilor și pentru a răspunde așteptărilor lor.

Folosiți cele mai potrivite canale de comunicare

Printre canalele pe care le puteți folosi în comunicarea cu receptorii se
numără:
•ședințe sau discuții
•apeluri telefonice;
2 •grupurile de mesaje (Whatsapp);
•E-mail;  
•platformele de socializare (Facebook).

Comunicați clar și coerent

Este important să comunicați în mod sistematic cu părinții, nu numai la
nevoie. În felul acesta se va crea un mecanism clar, comunicarea va fi
3 așteptată, iar părinții se vor simți încurajați să participe și să se implice mai
mult în educația copiilor lor.
 Folosiți un ton adecvat
•Ascultați-i pe părinți și adresați-le întrebări pentru a le înțelege mai bine
comportamentul, îngrijorările, percepțiile
•Folosiți un ton cald și pozitiv, fie că transmiteți mesaje prin email, SMS
sau în persoană, fiți deschiși și optimiști.
•Comunicați des, asigurați-vă că puteți comunica în mod regulat, identificați
împreună cu familiile o abordare fezabilă pentru a comunica și informa.
•Cultivați sentimentul de încredere. Este esențial pentru părinți să poată
avea încredere în cadrele didactice. Când discutați cu părinții, asigurați-vă că
4 aceștia au încrederea în confidențialitatea comunicării și că principalul scop
este acela de a asigura interesul suprem al copiilor.
•Nu există o rețetă general valabilă în materie de comunicare părinte-
cadru didactic. Identificați instrumentele de comunicare adecvate fiecărei
familii și folosiți-le. În unele cazuri, va fi nevoie de o combinație de
instrumente/abordări pentru a vă asigura că ajungeți la fiecare familie. Trebuie
să aveți în vedere că familiile vin din contexte diferite și au convingeri diverse.
•Puneți-i în valoare pe părinți implicându-i în educația copiilor și
recunoscându-le implicarea.

Încurajați receptorii să vorbească cu dumneavoastră

Este esențial să creați mecanisme de feedback clare și accesibile pentru toti
astfel încât acestea să își poată exprima opiniile, îngrijorările și așteptările.
5 Odată ce aceste mecanisme au fost stabilite, asigurați-vă că funcționează,
pentru a păstra nivelul de încredere și implicare.
 Comunicarea eficientă

Concret Clar Coerent

Corect
Concis Tehnica
Curtenitor
7C Complet
 Mulţumesc
pentru atenţie!