Ghiță Vlad Adrian, Chineză A - Persană B, Anul al III-lea, Semestrul I.

Jurnalul de călătorie din 1873 al lui Naser al-Din Shah Qajar

În acest referat voi prezenta primul dintre cele trei jurnale de drum în Europa ale lui
Nāser-ad-Din Ŝāh-e Qājār (1831–1896) – al patrulea shah al dinastiei persane Qajar (1789–
1925) și primul monarh iranian care a vizitat Europa. Acesta a întreprins trei tururi ale Europei
(în 1873, 1878 și 1889), pe toate imortalizându-le în jurnale de călătorie ( ‫سفرهای ناصرالدین‌شاه به‬
‫)اروپا‬. Cel mai celebru dintre acestea este primul (Ruznamaj-i safari-i Farangistan) – în care
descrie vizita sa în Rusia, Prusia, Germania, Belgia, Anglia, Franța, Elveția, Italia, Austria,
Grecia, Turcia și Georgia.

Acest travelogue (tradus în engleză de către James Redhouse în 1874) este împărțit în opt
capitole, fiecare dintre acestea corespunzând unei etape a călătoriei sale din 1873:

⚫ capitolul I (Iran): Teheran – Qazvin – Rasht – Bandar-e Anzali – Astrahan;

⚫ capitolul al II-lea (Rusia): Astrahan – Volgograd – Moscova - Sankt Petersburg;

⚫ capitolul al III-lea (Prusia, Germania și Belgia): Sankt Petersburg – Berlin – Köln – Aachen –
Spa – Liège – Bruxelles;

⚫ capitolul al IV-lea (Anglia): Bruxelles – Londra – Crewe – Liverpool – Manchester –

Richmond – Westminster (în Londra) – Portsmouth;

⚫ capitolul al V-lea (Franța și Elveția): Portsmouth – Cherbourg – Caen – Paris – Versailles –

Dijon – Geneva – Vevey – Aix-les-Bains – Chambery – Modane;

⚫ capitolul al VI-lea (Italia, Austria și Grecia): Modane – Torino – Milano – Peschiera – Verona
– Ala – Franzansvest – Rosenheim – Trautenstein – Salzburg – Laxenburg – Viena – Innsbruck –
Schelleberg – Gossensasse – Ala – Verona – Bologna – Rimini – Ancona – Corfu – Cefalonia –
Zakynthos – Pilos – Antikythera – Evia – Andros – Psara – Chios;

⚫ capitolul al VII-lea (Turcia): Chios – Dardanele – Gallipoli – Istanbul – Trabzon;

⚫ capitolul al VIII-lea (Georgia): Trabzon – Poti – Kutaisi – Tbilisi – Baku – Gandja – Șamahî –
Bandar-e Anzali.
 Scopul principal al călătoriilor în Europa ale lui Naser al-Din Shah a fost cel politic de a
stabili legături diplomatice – în special cu Anglia și Rusia. Trebuie precizat că, în urma
multiplelor războaie ruso-persane (sec. XVII-XX), Persia a fost nevoită să-i cedeze Rusiei
regiunea Transcaucazia (Caucazul de Sud), în care se află Armenia, Georgia și Azerbaidjan.
(Sohrabi 18)

În timpul epocii colonialismului (sec. XV-XX), popularizarea ideii de superioritate a

civilizației europene i-a determinat pe mulți să își dorească să viziteze Europa occidentală.
Astfel, în 1697-1698 a avut loc Marea Ambasadă (misiune diplomatică) a Țarului Petru I „cel
Mare” al Rusiei în Prusia, Anglia, Țările de Jos, Austria și Polonia. (Palabıyık 201)

Un al doilea scop al călătoriilor shah-ului a fost cel științifico-tehnologic de a aduna

informații despre infrastructura europeană ce făcea posibile transportul feroviar și telegrafia. Al
treilea scop al vizitei sale în Europa a fost cel economic de a încerca să finalizeze prima
concesiune Reuter (pe care Naser al-Din Shah o semnase în 1872 cu bancherul englez Paul
Reuter), dorință în cele din urmă neîmplinită (din cauza opoziției din partea Rusiei).

Trebuie menționat că Naser al-Din Shah Qajar a scris și una dintre primele povestiri din
literatura persană influențate de stilul european – Hekāyāt Pir o Javān (‫)حکایت پیر و جوان‬, aceasta
fiind urmată de opere mult mai pronunțat moderniste precum colecțiile de povestiri Yeki Bud
Yeki Nabud din 1921 a lui Mohammad-Ali Jamalzadeh și Chamadān din 1964 a lui Bozorg
Alavi sau romanele Bufnița oarbă din 1936 al lui Sadegh Hedayat și Sang-e Sabur din 1966 al
lui Sadeq Chubak.

Din punct de vedere stilistic, jurnalul de drum din 1873 este scris într-un stil extrem de
simplist (fără ornamentele specifice marilor poeți persani – Ferdowsi, Saadi, Hafez, Attar,
Nezami, Rumi și Omar Khayyam). (Redhouse 7) Acest stil accesibil în care Naser al-Din Shah
și-a scris jurnalele de călătorie reprezenta o modalitate prin care își întărea autoritatea asupra
supușilor săi persani, căci, astfel, scrierile sale puteau fi citite și de oamenii obișnuiți, având
astfel șansa de a influența opinia publică. În acest sens jurnalele sale de drum pot fi considerate
instrumente de propagandă îndreptată atât asupra publicului persan, cât și a celui european – căci
în chiar anul publicării în persană (1874) au fost traduse în engleză și germană. (Amanat 86)
 Ca în orice scriere non-ficțională aparținând literaturii de călătorie, naratorul este
subiectiv (la persoana I) și autodiegetic (adică este totodată și protagonist), nu homodiegetic
(simplu martor) și nici heterodiegetic (obiectiv – la persoana a III-a). Critica a receptat acest
travelogue al lui Naser al-Din Shah ca fiind lipsit de valoare literară din cauza interminabilelor
descrieri ale drumurilor și cazărilor de pe parcursul călătoriei. (Calmard 276)

În plus, jurnalul de călătorie al shah-ului nu prezintă interes nici ca document istoric

(pentru reconstituirea contextului cultural al epocii) deoarece nu se face nicio referire la
structurile guvernamentale din Europa acelor vremuri și nici la discuțiile diplomatice purtate cu
oficialii europeni.

Totuși, interesul lui Naser al-Din Shah față de cultură și curiozitatea față de viața
europenilor nu pot fi contestate din moment ce a descris nenumărate vizite la obiective extrem de
variate: teatre, opere, muzee, grădini zoologice și botanice, fabrici, spitale, școli și târguri. De
altfel, Shah-ul și-a exprimat bucuria de a constata că la Expoziția universală (mondială) de la
Viena din 1873 Persia a avut și ea un pavilion care să o reprezinte. (Calmard 274-276)

Conducând dinastia persană Qajar încă din 1848, Naser al-Din Shah a vizitat în 1896
mormântul lui Shah Abdol-Azim din orașul iranian Rey, unde a fost asasinat de către Mirza Reza
Kermani, la ordinul lui Jamal al-Din al-Afghani, care considera că shah-ul era prea permisiv cu
britanicii în urma primelor două războaie anglo-afgane (1838-1842; 1878-1880).

Cu toate că jurnalul de călătorie din 1873 al lui Naser al-Din Shah Qajar nu a fost
receptat în mod pozitiv nici de către critica literară și nici de către istorici, totuși această scriere
poate fi considerată (atât din punctul de vedere al tematicii, cât și al vocabularului nepretențios)
drept începutul influenței europene asupra literaturii persane și al accesibilizării textelor literare
persane pentru a putea fi lecturate de oameni din toate categoriile sociale.
 Lucrări citate

Amanat, Abbas. Pivot of the Universe: Nasir al-Din Shah and the Iranian Monarchy, 1831-
1896. University of California Press, 1997.

Calmard, Jean. “Review of The Diary of H.M. Shah of Persia during his tour through Europe, in
A.D. 1873.” Iranian Studies, 31 (2), 1998.

Palabıyık, Serdar. “The Sultan, the Shah and the King in Europe: The Practice of Ottoman,
Persian and Siamese Royal Travel and Travel Writing.” Journal of Asian History, 50 (2), 2016.

Redhouse, James. Diary of H.M. the Shah of Persia during his tour through Europe in A.D.
1873. John Murray, 1874.

Sohrabi, Naghmeh, Taken for Wonder. Nineteenth-Century Travel Accounts from Iran to
Europe. Oxford University Press, 2012.