Balneofiziokinetoterapie si

recuperare

Portofoliu

Coordonator: Conf.univ.Dr. Cevei Mariana

Studenta:
Seria:
MG. Anul: VI

1
 CUPRINS

Balneologie……………………………………………………………………………………………………………………………3
CLASIFICAREA APELOR MINERALE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETĂŢILOR FIZICE…………3
CLASIFICAREA APELOR MINERALE ÎN FUNCŢIE DE PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE.………..........3
CLASIFICAREA APELOR MINERALE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONŢINUTULUI DE SUBSTANŢE
MINERALE CU EFECT BIOLOGIC………………………………………………………………………………….…………..4
Definiția reabilitării medicale..................................................................................................5
DEFINITIA ACTUALA A REABILITARII MEDICALE (cartea albă a specialității)..............................5
Clasificarea ICF în contextul stării de sănătate.........................................................................6
Tehnici în kinetologie .............................................................................................................7
ELECTROTERAPIA ...................................................................................................................7
RECUPERAREA IN AVC ACUTĂ SAU PRECOCE - FAZA ÎNTÂI .......................................................8
RECUPERAREA IN AVC CRONICĂ - FAZA A TREIA .....................................................................8
Elemente care determina disabilitate in AVC ..........................................................................9
RECUPERAREA IN TVM ...........................................................................................................9
Nivelul motor, Nivelul senzitiv ................................................................................................9
Mușchi cheie ........................................................................................................................10
Nivelul senzitiv - harta dermatoamelor ……………….................................................................11
Controlul motor ………………....................................................................................................11
Scala ASIA a deteriorării (ASIA Impairment Scale-AIS) ………………...........................................12
Scala Ashworth a spasticității ……………..................................................................................12
Clasificarea neurologică standard ASIA/ISCOS a leziunilor vertebro-medulare ………..............13
Efectele T.V.M. asupra organelor şi sistemelor ……………........................................................13
CAUZE DE INVALIDITATE, Tratamentul fizical în faza acută ,Ob. Prevenirea complicațiilor
……….....................................................................................................................................14
Obiectivele recuperarii SCLEROZA MULTIPLA …………..............................................................14
B. PARKINSON …………….........................................................................................................15
Criteriile de admitere în grupul spondilartropatiilor seronegative ……….................................15
Principalele entităţi clinice care formează grupul spondilartropatiilor seronegative…………....15
OBIECTIVELE TRATAMENTULUI COMPLEX DE RECUPERARE FUNCŢIONALĂ IN
SPONDILITA ANCHILOZANTA ……….........................................................................................16
Tratamentul poliartritei reumatoide ………............................................................................16
Recuperarea in coxartroza …………..........................................................................................16
TRATAMENTUL IN OSTEOPOROZA, TRATAMENTUL DURERII LOMBARE..……...........................17

2
Balneologia
• Este ştiinţă care studiaza: - apele minerale,
- nămolurile terapeutice
- emanaţiile de gaze libere.
• Balneoterapia studiază întrebuinţarea apelor minerale în scop:
• profilactic,
• curativ
• de recuperare medicală.
• Aceste mijloace terapeutice au o acţiune de stimulare asupra organismului dând naştere
la răspunsuri de reglare.
• Terapia de stimulare sau de reglare cum este denumită terapia balneară şi fizicală poate
fi :
• dovedita ştiinţific, →atât în ceea ce priveşte principiile de acţiune ale tratamentului
balnear,
• →cât şi sub raportul problemelor de dozare a factorilor terapeutici
balneari.
• Aceşti factori trebuie priviţi în primul rând ca având rol:
- de informaţie,
- de semnal biologic la care organismul răspunde corespunzător mediului său intern şi
nivelului diferitelor funcţii, îndeosebi a celor de reglare.

☆ CLASIFICAREA APELOR MINERALE DIN PUNCT DE VEDERE AL

PROPRIETĂŢILOR FIZICE
》Limita de deosebire a termalităţii unei ape este 20° C.
》 Tot ce depăşeşte 20° C sunt ape termale.
》După temperatura la izvor, apele minerale pot fi:
• ape minerale reci, temperatura la izvor sub 20° C
• ape hipoterme, temperatura la izvor între 20-35° C
• ape izoterme, temperatura la ivor între 35-37° C
• ape hiperterme , temperatura la izvor între 37-42° C
• ape fierbinţi, temperatura peste 42° C, acestea nu se folosesc în terapie la această
temperatură pentru că produc arsuri şi coagularea proteinelor

☆ CLASIFICAREA APELOR MINERALE ÎN FUNCŢIE DE

PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE
• Apele oligominerale sau acratice au un conţinut de până la 1 g/ l de săruri minerale.
• Aceste ape, la rândul lor, pot fi după temperatură:
• oligominerale termale sau acratoterme ( Felix)
• oligominerale reci sau acratopege (Căciulata, Olăneşti) .
• Apele hipotone sunt cele cu o concentraţie de săruri între 1-8 g / l, nivel sub
concentraţia serului sanguin uman.
• Apele minerale izotone au un conţinut de 8-10 g / l.
• Apele minerale hipertone au un conţinut peste 10 g / l.
• În grupul apelor hipertone, există grupul apelor hiperconcentrate a căror conţinut de
săruri depăşeşte 30 g / l (care este concentraţia medie al apei mărilor şi oceanelor).
3
 • Tipul apei Concentratie MODALITATI DE
mnerale APLICARE
Apele oligominerale până la 1 g/ l de săruri cură internă, externă, inhalaţii, irigaţii,
minerale clisme
Apele hipotone 1- 8 g / l cură internă, externă, inhalaţii, irigaţii,
clisme
Apele minerale izotone 8-10 g / l. cură internă, externă, inhalaţii, irigaţii,
clisme
Apele minerale hipertone peste 10 g / l cură externă, inhalaţii, irigaţii vaginale
NU CLISME
NU CURA INTERNA, cu exceptia ape
sulfatate pana la 30g/l

☆ CLASIFICAREA APELOR MINERALE DIN PUNCT DE VEDERE AL

CONŢINUTULUI DE SUBSTANŢE MINERALE CU EFECT BIOLOGIC
• ape oligominerale, care conţin cel mult 1g / l substanţe dizolvate, precum şi mai puţin
de 1g / l CO2 . Apele reci din această categorie sunt denumite acratopege, iar cele calde
acratoterme;
• ape carbogazoase, care conţin cel puţin 1g / l CO2;
• ape alcaline, cu cel puţin 1g / l substanţe dizolvate, în care predomină anionul
bicarbonic ( cel puţin 726 mg/l );
• ape feruginoase, care conţin cel puţin 10 mg / l fier;
• ape arsenicale, cu cel puţin 1 mg / l arsen,
• ape clorurate sodice, în care la o mineralizare de peste 1g / l, predomină clorura de
natriu,
• ape iodurate,au cel puţin 1 mg / l iod;
• ape sulfuroase, care conţin cel puţin 1 mg / l sulf titrabil;
• ape sulfatate, au cel puţin 1 g / l ion sulfat;
• ape radioactive, au cel puţin 29 nCurie sau 80 U.M./ l din radon sau 10¯ 7 mg / l de
substanţe radioactive.
• apele bromurate, ce trebuie să aibă 5 mg / l de brom
• apele fluorurate, ce conţin cel puţin 1mg / l de fluor, dar nu mai mult de 5 mg / l.

☆ Definiția reabilitării medicale

• Recuperarea reprezintă un domeniu de activitate medicală complexă, educaţională
menit a restabili cât mai deplin capacităţile funcţionale pierdute de un individ, precum

4
 şi de a dezvolta mecanismele compensatorii, care să-i asigure posibilitatea de muncă
sau autoservire, respectiv o viaţă activă, cu independenţă economică şi socială.
• Ea constă din aplicarea coordonată şi combinată a măsurilor atât medicale cât şi tehnice.
• Rolul recuperării începe chiar de la debutul afecţiunii ↔ şi ţine până la reinserţia
pacientului în mediul său ambiant şi societate.
• Scopul este, totodată, de a stimula persoanele deficiente în vederea obţinerii unui nivel
funcţional satisfăcător.
• Obiectivul final al oricărui program de recuperare este reîntoarcerea integrală a
individului la stilul său de viaţă, sau,ca o alternativă, menţinerea sau maximizarea
funcţiei restante.

☆ DEFINITIA ACTUALA A REABILITARII MEDICALE (cartea albă a

specialității)
• Specialistii de Recuperare Medicala au ca si apanaj afectiunile medicale care se traduc
atat prin deficienta functionala fizica, mentala sau cognitiva cat si prin limitarea de
activitate.
• Medicina fizica si de reabilitare este prima si cea mai importanta dintre specialitatile
medicale, care este responsabila de educarea si pregatirea pacientilor precum si a
cadrelor medicale in ceea ce priveste:
- promovarea sanatatii,
- a preventiei bolilor,
- a diagnosticului medical,
- dobandirea abilitatilor functionale,
- tratamentul si
- managementul recuperator al persoanelor de toate vîrstele care
se confrunta cu diferite afectiuni debilitante si comorbiditatile asociate.
• Specialistii in Recuperare au ca si scop principal:
• - imbunatatirea calitatii vietii pacientilor, aceasta include de asemenea si
• - imbunatatirea atitudinii pacientilor vizavi de boala lor si
- reeducarea funcționala a pacienților prin promovarea unei influente positive a factorilor de
mediu si personali

☆ Clasificarea ICF În contextul stării de sănătate:

• Infirmitatea exprimă deviaţii sau pierderi semnificative la nivelul structurilor sau
funcţiilor organismului.
• Activitatea reprezintă performarea, de către un individ, a unei sarcini sau acţiuni.
• Limitarea de activitate exprimă dificultăţile pe care. le poate întâmpina un individ în
performarea unor activităţi.
• Participarea reprezintă implicarea individului în diferite situaţii de viaţă, în relaţie cu
starea de sănătate, structura şi funcţiile organismului, activităţile şi factorii contextuali.
Restricţia de participare reprezintă dificultatea pe care un individ o are privind modul sau
extinderea implicării sale în diferite situaţii de viaţă.

☆ Clasificarea ICF:

5
 Structurile Factori
şi funcţiile Activită Participa
contextua
organismu ţi
lui
re li*
Nivele de Corpul Individ Societate Factori de mediu
funcţionar (părţile (persoană (situaţii de viaţă) (influenţe
e corpului) ca întreg ) externe)

Caracterist Funcţiile şi Performar Implicarea în situaţii Caracteristici ale

ici structurile ea de de viaţă mediului fizic şi
corpului activităţi social + atribute
individual ale persoanei
e

Aspecte Integritate Activitate Participare Factori facilitatori

pozitive funcţională şi
(funcţionar structurală
e)

Aspecte Infirmitate Limitare Restricţie de Bariere /

negative de participare obstrucţionare
(disabilitat activitate
e)

Calificative Localizare Asistenţă Satisfacţie subiectivă

6
☆ Tehnici în kinetologie:

☆ ELECTROTERAPIA:
 Proceduri cu efect analgetic:
– curent continuu: curentul galvanic
– curenti de joasă frecvenţă: curentul diadinamic, TENS, Trabert
– curenţii de medie frecvenţă
– curenţii de înaltă frecvenţă: undele scurte
– ultrasunete
– Laser
 Proceduri cu efect miorelaxant:
– curentul diadinamic

7
 – curenţii de frecvenţă medie - decontracturant
– curenţii de înaltă frecvenţă:undele scurte
– ultrasunete
Un aspect favorabil al efectului miorelaxant este efectul analgezic.

 Proceduri cu efect de electrostimulare:

– curent continuu: curentul galvanic, electrod negativ, pe musculature normal
inervata
– curenti de joasă frecvenţă:
- ptr musculatura denervată:
- curenti exponențiali,
- curenti trapezoidali,
- curenti triunghiulari
- ptr musculatura normal enervată:
- curenti dreptunghiulari
- faradici și neofaradici
- curenţii de medie frecvenţă pe musculature neteda si striata normal inervata

☆ RECUPERAREA IN AVC ACUTĂ SAU PRECOCE - FAZA ÎNTÂI

Obiective+ Mijloace:
• Mentinerea functiilor vitale : TA, puls, respiratie, eliminarea scaunului si urinii
• Prevenirea escarelor - posturare +mobilizare pasiva, pasivo-activa
• Prevenirea tromboemboliei pulmonare si venoase a membrelor inferioare - posturare +
mobilizare pasiva, pasivo-activa
• Prevenirea tulburarilor respiratorii, a bronhopneumoniei - posturare, mobilizare
• Prevenirea şi tratarea disfagiei, - alimentarea prin perfuzii sau alimente pasirate(daca nu
poate inghiti) + stimulare senzorială; cub de gheata si exerciţii şi manevre de înghiţire
• 1. Prevenirea instalării atitudinilor vicioase prin poziţionarea corectă a corpului şi
membrelor paralizate;
• 2. Menţinerea gradului de mobilitate- mobilizare pasiva, pasivo-activa I atenţie la
articulaţia umărului, fara elongaţii;
• Prevenirea contracturile părţilor moi: posturare, mobilizare pasiva, pasivo-activa
• Prevenirea tulburărilor sfincteriene- sonda vezicala la nevoie

☆ RECUPERAREA IN AVC CRONICĂ - FAZA A TREIA:

8
 OBIECTIVE
• +
• Recuperarea funcţionalităţii;
• Limitarea afectărilor şi disabilităţilor în activitate şi în nivelul de participare.

☆ Elemente care determina disabilitate in AVC:

• Spasticitate
• Paralizie
• Incoordonare
• Dispraxie
• Tulburari de sensibilitate
• Tulburari de limbaj
• Tulburari emotionale
• Tulburari sfincteriene

☆ RECUPERAREA IN TVM
Clasificare după ASIA (American Spinal Injury Association):
 Tetraplegia este definită ca pierderea funcțională motorie și/sau senzitivă în segmentele
cervicale ale măduvei spinării datorate leziunii elementelor neurale înăuntrul canalului
rahidian. Tetraplegia constă în diminuarea funcției membrelor superioare și inferioare,
trunchiului și organelor pelvine. Nu include leziuni de plex brahial sau ale nervilor
periferici în afara canalului rahidian.
 Paraplegia este definită ca diminuarea sau pierderea functiei motorii și/sau senzitive in
segmentele: toracic, lombar, sau sacral (dar nu si in cel cervical) al maduvei spinarii,
secundar leziunii elementelor rahidiene.
In paraplegie functia membrelor superioare este menajata, dar in functie de nivelul accidentului
pot fi afectate trunchiul, membrele inferioare si organele pelvine.
Termenul cuprinde si leziunile cozii de cal si conului medular, dar nu si a plexului lombosacrat
sau a nervilor periferici in afara canalului rahidian.

☆ Nivelul motor:
 Nivelul motor se stabileste prin testarea a zece muschi „cheie” de fiecare parte, stanga-
dreapta, cinci pentru MS si cinci pentru MI.
Muschiul gasit cu valoare 3, cu conditia ca cel de deasupra sa aiba valoare normala (4-5), iar cel
de dedesubt (0-2), reprezinta nivelul motor deoarece a ramas inervat doar de o radacina.

☆ Nivelul senzitiv:
Nivelul senzitiv este cel mai distal segment al maduvei cu functie senzitiva normala in
ambele parti ale corpului. Exista 28 dermatoame de fiecare parte a corpului (harta
dermatoamelor)

9
☆ Mușchi cheie:
C5 – Flexori cot
C6 – Extensori pumn
C7 – Extensori cot
*pentru MS C8 – Flexori medius
T1 – Abductia auricularului

L2 – Flexorii coapsei
L3 – Extensori genunchi
L4 – Dorsiflexori picior
*pentru MI
L5 – Extensori haluce
S1 – flexori plantari

10
☆ Nivelul senzitiv - harta dermatoamelor:

☆ Controlul motor:
• Mobilitatea reprezentând capacitatea de a iniţia şi executa mişcări.
-necesita amplitudine şi forţă musculară ,
modificate în spasticitate – hipertonie;
• Stabilitatea – implică cocontracţie = realizarea contracţiei simultane a musculaturii din
jurul articulaţiei şi integritatea reflexe tonice;
• Coordonarea (mobilitate controlată) = capacitatea de a te mişca în timpul unei posturi,
cu sprijin la sol, segmentele distale fixate;→ Exercitii in lanţ kinetic inchis;
• Abilitatea presupune încărcare corporală, necesită forţă; amplitudine; echilibru;
stabilitate dinamică a membrului inferior; mişcare şi acţiune distală
→ Exercitii in lanţ kinetic deschis;

11
☆ Scala ASIA a deteriorării (ASIA Impairment Scale-AIS):
Clas Tip leziune Funcții
ă

A Completă Nu sunt prezente nici funcţii motorii, nici senzitive, lipsesc funcţiile
senzitive în segmentele S4-S5.

B Incompletă Lipsesc funcţiile motorii sub nivelul traumei,

este păstrată sensibilitatea în segmentele dermatoamelor S4-S5.

C Incompletă Funcţia motorie este păstrată sub nivelul leziunii în majoritatea

grupurilor musculare de control, forţa musculară fiind mai mică
de 3.

D Incompletă Funcţia motorie este păstrată sub nivelul leziunii în majoritatea

grupurilor de control, forţa musculară este de 3 sau mai mare.

E Normală funcţiile motorii şi senzitive intacte.

☆ Scala Ashworth a spasticității :

Stadiu Tonusul muscular
 0 Tonus normal.
 1 Creștere ușoară a tonusului (rezistență minimă la capătul sectorului de mobilitate la
mobilizarea pasivă).
 1+ Creștere ușoară a tonusului (rezistență minimă pe mai puțin de 50% din sectorul de
mobilitate).
 2 Creștere marcată a tonusului pe tot sectorul de mobilitate; segmentele afectate se
mobilizează ușor.
 3 Creștere marcată a tonusului; mobilizare pasivă dificilă.
 4 Părți afectate rigide în flexie sau extensie.

12
☆ Clasificarea neurologică standard ASIA/ISCOS a leziunilor vertebro-
medulare:

☆Efectele T.V.M. asupra organelor şi sistemelor:

• 1. Sistemul tegumentar – escare
• 2. Tromboembolia
• 3. Sistemul pulmonar
• 4. Sistemul cardiovascular
• 5. Disreflexia vegetativă
• 6. Sistemul gastro intestinal
• 7. Vezica neurogenă
• 8. Funcția sexuală și fertilitatea
• 9. Tulburări endocrino-metabolice

☆ CAUZE DE INVALIDITATE:
• 1. Spasticitatea
• 2. Durerea după TVM
• 3. Osificările heterotopice

13
☆ Tratamentul fizical în faza acută
☆ Ob. Prevenirea complicațiilor
1. Sistemul tegumentar – escare
2. Tromboembolia
3. Sistemul pulmonar
4. Sistemul cardiovascular
5. Disreflexia vegetativă
6. Sistemul gastro intestinal
7. Vezica neurogenă
8. Funcția sexuală și fertilitatea
9. Tulburări endocrino-metabolice

☆ Tratamentul fizical în faza subacută:

 Prevenirea complicatiilor
 +
 imbunatatirea respiratiei
 Câstigarea controlului posturii
si a echilibrului.
 Posturari și mobilizari
 Tonifiere musculara
 Exercitii de forta selectiva
 Ex de postura , stabilitate, si coordonare

☆ Obiectivele recuperarii SCLEROZA MULTIPLA:

• 1. Inducerea activității motorii voluntare;
• 2. Prevenirea si diminuarea limitărilor amplitudinilor de miscare
• 3. Reducerea spasticității;
• 4. Inhibarea schemelor motorii nedorite;
• 5. Ameliorarea coordonării/Îmbunătățirea controlului motor;
• 6. Diminuarea ataxiei cerebeloase;
• 7. Ameliorarea/îmbunătățirea mersului;
• 8. Ameliorarea feed-back-ului senzorial;
• 9. Reeducarea respirației
• 10. Reeducarea deglutiției
• 11. Adaptarea psihologică la boală
• 12. Imbunatatirea ADL

B.PARKINSON:
☆ TRATAMENT DE RECUPERARE/OBIECTIVE:
14
  mentierea supletei articulare;
 mentierea tonusului muscular normal sau scaderea rigiditatii;
 prevenirea contracturilor / retracturilor,
 corectarea si constientizarea posturii,
 educarea si reeducarea stabilitatii, mobilitatii controlate si abilitatii;
 corectarea tulburarilor si vitezei de mers,
 mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psihice
mentinerea functionalitatii (ADL)
 imbunatatirea circulatiei;
 reeducarea respiratiei;
 ameliorarea mimicii
 ameliorarea tulburarilor de deglutitie
 ameliorarea deficitului cognitiv

☆ Criteriile de admitere în grupul spondilartropatiilor seronegative:

• Absenţa factorului reumatoid;
• Absenţa nodulilor subcutanaţi;
• Sacroiliită (radiologică ) cu sau fără spondilită ascendentă;
• Afectarea articulaţiilor periferice (juxta > intraarticular);
• Tendinite de inserţie (entezopatie);
• Capsulite de inserţie (entezopatie);
• Afectarea inflamatorie a ochiului (irită / uveită / iridociclită);
• Aortită, afectare valvulară, tulburări de conducere atrio-ventriculară;
• Fibroza lobului pulmonar superior;
• Afectarea tegumentului (balanită, psoriasis, keratodermie);
• Suprapunerea manifestărilor clinice ale diverselor entităţi nosologice ale grupului;
• Tendinţă la agregare familială;
• Asociere frecventă cu HLA B27, îndeosebi când spondilita este prezentă.

☆ Principalele entităţi clinice care formează grupul spondilartropatiilor

seronegative
• Spondilita anchilozantă (SA);
• Sindromul Reiter/artropatiile reactive (Campylobacter , Yersinia , Shigella, Chlamydia);
• Spondilitele enteropatice (Boala Crohn şi colita ulceroasă);
• Artropatia psoriatică;
• Uveita;
• Spondilita anchilozantă juvenilă;
• Sindromul artropatic entezopatic seronegativ;
• Spondilitele nediferenţiate (subgrupă a pacienţilor care au unele elemente de
spondilartropatie, dar care nu întrunesc criteriile de diagnostic pentru SA, sindrom Reiter
sau altele, de exemplu: pacient cu dactilită, uveită şi sacroiliită unilaterală);
• Artroosteita pustulotică (considerată de japonezi ca făcând parte din spectrul SASN, rare
în SUA şi Europa);
• Sindromul Behçet (există argumente pentru care această entitate ar aparţine acestui
grup).

15
☆ OBIECTIVELE TRATAMENTULUI COMPLEX DE RECUPERARE
FUNCŢIONALĂ IN SPONDILITA ANCHILOZANTA :
• Controlul procesului imunoinflamator;
• Controlul durerii;
• Combaterea contracturilor, retracturilor şi a dezechilibrelor funcţionale
musculare;
• Reeducarea posturii, simetriei şi aliniamentului corpului
• Menținerea/recuperarea mobilităţii articulare
• Mentinerea / refacerea tonusului şi troficităţii musculare
• Reeducarea mersului;
• Mentinerea/recuperarea funcţiei respiratorii

☆ TRATAMENTUL POLIARTRITEI REUMATOIDE:

Obiective generale:
• reducerea inflamaţiei şi a durerilor articulare
• oprirea evoluţiei leziunilor distructive ale osului şi cartilajului
• corectarea mecanicii şi funcţiei articulare
• minimalizarea efectelor secundare nedorite
menţinerea unui status social normal

Mijloacele de tratament
• tratamentul igieno-dietetic
• terapia medicamentoasă
• terapia fizical- kinetica
• tratamentul ortopedico-chirurgical
• psihoterapia

☆ Recuperarea in coxartroza:
• Obiective
• Combaterea durerilor
• Mentinerea /Ameliorarea stabilitatii șoldului
• Ameliorarea mobilităţi articulare
• Combaterea instalării atitudinilor vicioase
• Reeducarea mersului
• Imbunătățirea calității vieții
• Igiena ortopedică a șoldului;
• să se evite mersul prelungit pe jos;
• să se evite ortostatismul prelungit;
• să se evite mersul pe terenuri accidentate;
• se prefera mersul pe bicicletă;
• să se menţină o greutate corporală normală;
• repausul se va face în decubit şi nu pe scaune sau fotolii;
• se vor evita poziţiile prelungite, fixe mai ales cele de stând pe scaun;
• se vor întrurupe aceste poziţii la anumite intervale, executându-se mobilizări libere, de
relaxare la nivelul articulaţiei şoldului;

16
 • intercalarea în timpul programului de muncă a unor pauze în care pacientul va sta culcat în
decubit (pentru decontractarea musculaturii şoldului);
• utilizarea corectă a bastonului în mâna opusă şoldului afectat; înălţimea bastonului să nu
oblige la un unghi de flexie a cotului de peste 25-30º; bastonul se va pune pe sol la aceeaşi
linie cu piciorul afectat, un bun sprijin preluând 40% din greutatea corporală. Nu se va
accepta un mers şchiopătat pentru a se evita purtarea bastonului;
• corectarea inegalităţii membrelor inferioare peste 1,3 cm ;
• purtarea unor pantofi cu tălpi şi tocuri din material elastic care să absoarbă vibraţiile din
timpul mersului;
• evitarea pantofilor cu tocuri înalte la femei;
• evitarea meseriilor care necesită poziţii de încărcare ale articulaţiei şoldului;
executarea unui program de kinetoterapie pentru şold de două ori pe zi câte 20 de minute: exerciţii
de mobilizare şi de tonifiere musculară..
☆ TRATAMENTUL IN OSTEOPOROZA
• Obiective:
• Ameliorarea durerii
• CREȘTEREA MASEI OSOASE ȘI A CALITĂȚII OSULUI.
• Creșterea mobilității și stabilității articulare
• Meținerea/ameliorarea posturii și aliniamentului corpului
• Creșterea masei și rezistenței musculare
• Ameliorarea echilibrului și coordonării
• Prevenția căderilor
• Prevenția fracturilor
• Ameliorarea statusului nutrițional și calității vieții
• Reeducarea mersului și capacității de efort
• Combaterea si/sau tratamentul osteoporozei de imobilizare
• Prevenirea si tratamentul depresiei
• Reinsertia socio-profesionala si familiala
☆ TRATAMENTUL DURERII LOMBARE
• Obiective :
• Ameliorarea durerii
• Reeducarea posturii
• Corectare dezechilibru statico-postural
• Asuplizare trunchi inferior
• Ameliorarea fortei musculare deficitare
Profilaxia recidivelor

17