FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “JUSTINIAN PATRIARHUL”

NOȚIUNI INTRODUCTIVE ÎN
CONTABILITATE

Coordonator Științific: Conf. Dr. Camelia Cojocaru

Masterand: Caciur Ștefan (Monah Ignatie)

BUCUREȘTI
2021
Cuprins
1. Prezentați veniturile și cheltuielile unei entități bisericești, în funcție de natura lor. ... 2
1.1 Principalele surse de venituri ....................................................................................... 3
1.1.1 Venituri efective............................................................................................................................. 3
1.1.2 Venituri tranzitorii.......................................................................................................................... 6
1.2 Principalele capitole de cheltuieli ................................................................................ 6
1.2.1 Cheltuieli efective .......................................................................................................................... 6
1.2.2 Cheltuieli tranzitorii ..................................................................................................................... 11
2. Care este legislația aplicabilă în domeniul organizării și conducerii contabilității în
partidă simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial? .................................. 12
3. Prezentați câteva documente financiar-contabile utilizate de către persoanele juridice
fără scop patrimonial. ..................................................................................................... 14
4. Bibliografie .............................................................................................................. 20

1
 1. Prezentați veniturile și cheltuielile unei entități bisericești, în
funcție de natura lor.
Evidența contabilă în partidă simplă se ține pe feluri de venituri și cheltuieli, în funcție
de natura lor, astfel:
A. Venituri din:
- Contribuțiile benevole ale parohienilor;
- Colecte, donații și sponsorizări;
- Subvenții și ajutoare din partea statului sau din partea altor unități de cult;
- Dobânzi ale depozitelor bancare;
- Activități productive proprii;
- Vânzarea lumânărilor și a altor obiecte de cult;
- Chirii, etc.
B. Cheltuielile în funcție de natura lor sunt:
- Cheltuielile cu achiziționarea de materii prime, material consumabile, obiecte de
inventar;
- Cheltuielile cu lucrări executate și servicii prestate de terți;
- Chiria pentru spațiul în care se desfășoară o anumită activitate a parohiei, pentru
utilaje și pentru alte instalații închiriate în baza unui contract de închiriere;
- Cheltuieli cu dobânzile aferente conturilor curente bancare ale parohiei și ale
creditelor bancare;
- Cheltuieli cu comisioanele și cu alte servicii bancare;
- Cheltuieli cu abonamente radio și TV;
- Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;
- Cheltuieli cu energia și apa;
- Cheltuieli cu agentul termic (încălzirea);
- Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane;
- Cheltuieli de delegate, detașare și deplasare;
- Cheltuieli cu combustibilul auto;
- Cheltuieli cu sponsorizarea, donații și ajutoare;
- Cheltuieli de protocol;
- Cheltuieli cu impozite și taxe;
- Cheltuieli de salarizare;

2
 - Cheltuieli reprezentând contribuțiile pentru asigurările sociale, șomaj, asigurările
sociale de sănătate, precum și alte contribuții obligatorii;
- Cheltuieli ziare, reviste etc.;
- Cheltuieli pentru susținerea protoieriei și a centrului eparhial;
- Cheltuieli cu achiziția de lumânări și altor materiale necesare desfășurării cultului;
- Alte cheltuieli.
Clasificarea veniturilor și cheltuielilor stau la baza elaborării Bugetului de venituri și
cheltuieli.
În cadrul categoriilor de venituri și cheltuieli contabilitatea se ține în mod obligatoriu
pe feluri de activități, respectiv activități fără scop lucrativ și activități economice. Modul de
întocmire a Bugetului de venituri și cheltuieli precum și destinația legală a sumelor cheltuite
cade în responsabilitatea exclusivă a mănăstirii/parohiei.
În ceea ce privește organele de control ale statului român, acestea au drept de control
în toate sferele activității economice naționale, inclusiv în mănăstire/parohie. Scopul lor este
acela de a verifica dacă s-au respectat prevederile legale și normele interne ale Bisericii
Ortodoxe Române privind veniturile și cheltuielile. Se poate verifica dacă proveniența
veniturilor este corectă, dacă nu s-au efectuat operațiuni de spălare de bani, deturnări de
fonduri, evaziune fiscală, activități ilicite interzise de lege etc. Se verifică, de asemenea dacă
se conduc corect evidențele contabile.

1.1 Principalele surse de venituri

1.1.1 Venituri efective

Aceste venituri provin în primul rând din:

1. Rezerve, adică disponibilul din anul precedent: numerarul în casă la 31 decembrie și
suma aflată în contul parohiei, deschis la CEC, bancă etc.
2. Alte surse de venituri sunt cele din redevențe, locații de gestiune, chirii, adică
sume ce se încasează din închirierea spațiilor locative sau cu altă destinație, potrivit con-
tractelor de închiriere;
3. Veniturile din activități fără scop lucrativ sunt venituri din activitatea de cult.
Cu ajutorul acestui cont sa ține evidența veniturilor din contribuția credincioșilor la
servicii religioase, distribuirea lumânărilor, tipăriturilor, obiectelor de cult, în locașul de cult,
pentru concesionarea și îngrijirea locurilor din cimitire și din contribuția anuală a

3
credincioșilor. Aceste sume sunt cele ce se încasează de la fiecare credincios sau familie de
credincioși în cuantumul fixat.
Contribuția pentru diverse servicii religioase reprezintă suma ce se încasează din
oficierea serviciilor religioase individuale (botezuri, cununii, înmormântări, masluri, sfințiri de
case, trasul clopotelor etc.) în cuantumurile stabilite de Adunarea Parohială.
Încasarea sumelor se face prin emiterea de chitanța fiecărui depunător.
Din aceeași categorie fac parte și sumele ce se încasează din oficierea serviciilor
religioase colective (Liturghii, parastase, pomeniri, Bobotează, umblatul cu icoana) conform
procesului verbal întocmit pentru fiecare serviciu religios în parte.
Contribuția în locașurile de cult sunt sumele ce se încasează din colecte cu discul, cutia
milei, plicul, coșulețul etc., conform procesului verbal întocmit pentru fiecare încasare în parte;
Venituri din distribuirea lumânărilor, adică sumele ce se încasează din vânzarea
lumânărilor.
Venituri din distribuirea tipăriturilor, sumele ce se încasează din distribuirea
calendarelor, cărților religioase, pliantelor, albumelor, casete, CD-uri etc. ce revine ca venit
efectiv parohiei;
Venituri din distribuirea obiectelor de cult sumele ce se încasează din distribuirea
obiectelor de cult (icoane, cruciulițe, medalioane, lănțișoare, candele, tămâie etc.) ce revin ca
venit efectiv parohiei.
Contribuția pentru concesionarea și îngrijirea locurilor din cimitire sumele ce se
încasează din concesionarea locurilor din cimitire pentru înmormântări, potrivit actelor de
concesiune; de asemenea și sumele ce se încasează de la credincioși pentru îngrijirea locurilor
din cimitire.
4. Venituri din sponsorizări sunt sumele ce se primesc de la diverse instituții, societăți,
bănci, conform Legii sponsorizării nr.204/20.04.2001.
5. Venituri din ajutoare acordate.
Acestea provin de la unități din cadrul cultului, adică sumele ce se primesc de la Centrul
eparhial, protopopiat sau alte parohii, pentru acoperirea unor cheltuieli; de la Fondul Central
Misionar, adică sumele ce se primesc pentru acoperirea unor cheltuieli; de la Comisia de pictură
bisericească sunt sumele ce se primesc pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate cu pictarea
locașurilor de cult; de la Fondul de asigurare a bunurilor bisericești sunt sumele ce se primesc
pentru acoperirea daunelor provocate de incendii a bunurilor asigurate și nu în ultimul rând
sumele ce se primesc de la Fondul de asigurare a bunurilor Bisericești, sub formă de ajutoare
pentru acoperirea unor cheltuieli.

4
 6. Venituri din subvenții primite de la bugetul de stat.
Cu ajutorul acestui cont se ține evidenta sumelor primite de la Bugetul de stat sau
bugetele locale, după caz, reprezentând subvenții pentru acoperirea unor cheltuieli de
construcții, reparații capitale și curente, lucrări de pictură etc. prin Ministerul Culturii și
Cultelor, Consilii Municipale, județene sau locale;
7. Alte venituri din activități fără scop lucrativ
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor venituri realizate din valorificarea unor
bunuri, resturilor de lumânări, a materialelor refolosibile, din activități agricole, taxe de
vizitare, ajutoare primite de la credincioși și din alte surse, contribuții din pensii și salarii.
Din valorificarea unor bunuri scoase din inventar conform reglementărilor în vigoare;
ajutoare primite de la credincioși pentru efectuarea de lucrări de construcții,
reparații capitale și curente, restaurări de monumente istorice și de arhitectură, pictură
bisericească, cumpărări de case parohiale etc. Încasarea acestor sume se face pe baza emiterii
de chitanțe fiecărui depunător .Alte venituri se realizează din valorificarea resturilor de
lumânări (sumele ce se încasează din valorificarea resturilor de lumânări la prețul stabilit de
Centrul Eparhial), din valorificarea materialelor refolosibile (sumele ce se încasează din
valorificarea materialelor refolosibile (hârtie, fier vechi, materiale rezultate din demolări,
ambalaje etc.); din activități agricole (sumele ce se încasează din valorificarea produselor
agricole rezultate din suprafețele libere din cimitir, curtea bisericii, terenul aflat în proprietatea
parohiei la prețul pieței, sumele încasate din licitarea terenurilor date în lucru la terțe persoane
conform hotărârii Adunării parohiale; din taxe de vizitare, adică sumele ce se încasează din
taxele de vizitare a colecțiilor de obiecte de valoare istorică, artistică și culturală, a
monumentelor istorice și de arhitectură, conform reglementărilor în vigoare; din apicultură -
sumele ce se încasează din valorificarea produselor de apicultura, la prețul pieței; din activități
de producere obiecte de cult sumele ce se încasează din valorificarea obiectelor de cult
(veșminte, icoane, colportaj - iconițe metalice, medalioane, cruciulițe etc.) realizate în atelierele
proprii ale mănăstirii sau schitului; din alte surse: Contribuții din pensii și salarii-sumele ce se
încasează la mănăstire sau schit din contribuțiile acordate din pensii și salariile viețuitorilor
(monahi, monahii, frați, surori etc.) pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a acestora în
cadrul așezământului de cult;
8. Venituri financiare - dobânzi financiare- sumele ce se încasează de la bănci, CEC
etc., ca dobânzi pentru numerarul păstrat în cont.

5
 1.1.2 Venituri tranzitorii

Veniturile tranzitorii provin în primul rând din operațiunile de capital, din veniturile
încasate pentru alte unități din cadrul cultului.
Aceste venituri reprezintă sumele ce se încasează din contribuția benevolă a credincio-
șilor, precum colecta din "Duminica Ortodoxiei” și destinate constituirii Fondului Central
Misionar; încasări pentru alte eparhii și sinistrați sunt sumele ce se încasează pentru Fondul
Filantropia; sume ce se încasează din contribuția benevolă a credincioșilor în urma apelurilor
făcute de Biserica Ortodoxă Română destinate ajutorării unor biserici surori, Centre eparhiale,
sinistrați etc.;

1.2 Principalele capitole de cheltuieli 1

Cheltuielile în cadrul unei unități de cult se împart în cheltuieli efective și cheltuieli

tranzitorii.
1.2.1 Cheltuieli efective

1. Cheltuielile cu materii prime, adică cu carburanții și lubrifianții pentru parcul auto

al parohiei, cheltuieli pentru exercitare cult, costul materialelor și alimentelor necesare
exercitării cultului (lumânări, tămâie, ulei pentru candele, vin cultic, faină pentru litie și
prescuri, grâu pentru colivă etc.);
Cheltuieli cu colecții acte normative și publicații costul abonamentelor la acte
normative și publicații pentru biblioteca parohială (Monitorul Oficial etc.);
Cheltuieli materiale birotică și curățenie, costul rechizitelor și imprimatelor de birou
(creioane, cerneală, hârtie scris, dosare, plicuri, formulare evidență contabilă, hârtie xerox,
hârtie fax, toner etc.); costul materialelor pentru curățenie, întreținere uși, ferestre, mobilier,
pardoseli și materiale dezinsecție, deratizări și deparazitări etc.;
Cheltuieli cu achiziționarea lumânărilor costul lumânărilor ce se plătește unității
ierarhic superioare furnizoare protopopiat sau Centru eparhial etc. potrivit documentelor de
livrare;
Cheltuieli cu achiziția tipăriturilor costul calendarelor, cărților religioase, pliantelor,
albumelor, CD-urilor, casetelor, ce se plătește unității ierarhic superioare (protopopiat, Centru
eparhial etc.) potrivit documentelor de livrare;

1
Îndrumătorul de încadrare în articole și aliniate a veniturilor și cheltuielilor la parohii, al Arhiepiscopiei Ortodoxe
a Vadului, Feleacului și Clujului.

6
 Cheltuieli cu achiziția obiectelor de cult costul obiectelor de cult (icoane, cruciulițe,
medalioane, candele, lănțișoare, tămâie etc.) ce se plătește unității ierarhic superioare
(protopopiat, Centru eparhial etc.) potrivit documentelor de livrare.
2. Cheltuieli cu obiectele de inventar Obiecte inventar de mică valoare și scurtă
durată. Costul obiectelor de inventar de mică valoare și de scurtă durată de uz administrativ-
gospodăresc cu valoare individuală sub 1.500 lei sau cu o durată de serviciu sau utilizare mai
mică de un an, indiferent de valoare; echipamente și uniforme de lucru; cărți pentru bibliotecă
etc.
3. Cheltuieli cu energia, apa, gazele, întreținerea În această categorie intră
Cheltuielile cu încălzirea bisericii, a casei parohiale, adică costul combustibilului lichid, solid,
gazos, folosit pentru întreținerea locașurilor de cult; costul agentului termic folosit pentru
încălzirea locașurilor de cult – Biserică și casa parohială racordate la rețeaua de termoficare, în
baza facturilor emise de furnizori; cheltuieli cu iluminatul și forță motrică – Biserică- costul
energiei electrice folosită pentru iluminat și forță motrică în locașurile de cult - Biserică; taxele
pentru contoare; costul becurilor și tuburilor fluorescente.
4. Cheltuieli cu iluminatul și forță motrică – Casa Parohială, costul energiei electrice
folosită pentru iluminat și forță motrică în locașurile de cult – Casa Parohială; taxele pentru
contoare; costul becurilor și tuburilor fluorescente.
Cheltuieli cu apa și salubritatea - Biserică costul consumului de apă, taxele pt.
canalizare, salubritate, curățatul fântânilor la parohie.
Cheltuieli cu reparațiile curente, capitale la clădiri, auto, utilaje.
Cheltuieli cu reparații curente la clădiri, adică costul lucrărilor de întreținere și reparații
la clădiri (zugrăveli interioare și exterioare, vopsitorii tâmplărie, reparații la zidărie, acoperiș,
pardoseli etc.) instalații sanitare, electrice și alte mijloace fixe executate în antrepriză; costul
lucrărilor de întreținere, reparații curente la clădiri, instalații electrice, sanitare și alte mijloace
fixe, executate în regie proprie cuprinzând: manopera achitată persoanelor angajate cu contract-
convenție prestări servicii pe perioadă determinată vizat de Inspectoratul teritorial de muncă,
costul materialelor și alte cheltuieli.
5. Cheltuieli cu reparații capitale la clădiri costul lucrărilor de reparații capitale la
clădiri, construcții (consolidări, restaurări și alte mijloace fixe) executate în antrepriză; costul
lucrărilor de reparații capitale la clădiri, construcții (consolidări, restaurări și alte mijloace fixe)
executate în regie proprie, cuprinzând: manoperă achitată persoanelor angajate cu contract-
convenție prestări servicii pe perioadă determinată, vizat de Inspectoratul teritorial de muncă,
costul materialelor, alte cheltuieli.

7
 6. Cheltuieli cu lucrări de pictură, restaurări pictură adică costul lucrărilor de pictură
și restaurare a picturii bisericești, ce se vor executa numai în baza documentațiilor tehnico-
economice aprobate, a avizelor și autorizațiilor eliberate de organele competente, potrivit
reglementărilor în vigoare.
7. Cheltuieli cu reparațiile auto, cheltuieli ce se fac pentru întreținerea și repararea
mijloacelor de transport auto aflate în inventarul parohiei, executate de către terțe întreprinderi
de service; cheltuieli ce se fac pentru întreținerea și repararea mijloacelor de transport auto
aflate în inventarul parohiei, în regie proprie cuprinzând: manopera achitată persoanelor
angajate cu contract-convenție prestări servicii, pe perioadă determinată, vizat de Inspectoratul
teritorial de muncă, costul materialelor și alte cheltuieli.
8. Cheltuieli cu redevențe, locații de gestiune și chirii, adică plățile reprezentând chirii
pentru locașurile de cult, magazii etc., închiriate conform contractelor de închiriere.
9. Cheltuieli cu primele de asigurare, primele de asigurări imobile și alte bunuri
conform polițelor de asigurare încheiate cu societatea de asigurare; primele pentru asigurarea
bunurilor bisericești ce se plătesc anual la Fondul de asigurare a bunurilor bisericești conform
polițelor de asigurare încheiate; Asigurarea Bisericii și Alte asigurări (auto, clădiri etc.)
10. Cheltuieli cu colaboratorii
În această categorie intră cheltuielile făcute pentru plata cu ora și pentru activități
ocazionale-sezoniere, traduceri, expertize etc.
Cheltuieli cu comisioane și onorarii, cheltuieli reprezentând comisioanele datorate
pentru cumpărare sau vânzare de valori mobiliare, onorarii de consiliere, contencios,
expertizare precum și a altor cheltuieli similare;
Cheltuieli de protocol sau costul alimentelor necesare meselor de obște, cu ocazia
hramurilor și sfințirii locașurilor de cult; Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane,
Cheltuieli de transport de bunuri și persoane executate de terți;
Cheltuieli de deplasare, adică drepturile bănești ce se plătesc personalului, potrivit
reglementărilor legale pentru deplasări în interesul serviciului și persoanelor trimise la
conferințe, instructaje etc. în țară și străinătate (transport, diurnă, cazare);
Cheltuieli poștale, taxe telecomunicații, telefon - plata abonamentelor și convorbirilor
telefonice efectuate de parohie; Cheltuieli poștale, plata serviciilor poștale, taxe internet
efectuate de parohie; abonament radio TV, cablu etc. la parohie;
Cheltuieli cu comisioanele bancare, plata comisioanelor și serviciilor bancare și
asimilate pentru operațiunile din conturile parohiei; Alte cheltuieli prestări servicii executate
de terți.

8
 Plăți efectuate pentru terți, pentru:
- materiale pentru prevenirea și stingerea incendiilor;
- materiale și servicii pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi;
- costul documentațiilor tehnice efectuate pentru lucrări de reparații curente sau
capitale, demolări, lucrări și restaurări de pictură;
- plăți pentru diferite prestări de servicii efectuate de alte unități pentru legătorie,
multiplicare, arhivare;
- plata service pentru întreținere și reparații aparate xerox, fax, computere etc.;
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, impozite și taxe pentru clădiri,
terenuri și alte venituri impozabile;
11. Cheltuieli cu remunerațiile personalului.
Plata drepturilor de retribuire pentru personalul din schemă reprezentând -
- Remunerații tarifare- remunerații tarifare ale personalului, ce se plătesc din fondurile
proprii ale parohiei, conform schemei de funcții și personal aprobată de Centrul Eparhial;
indemnizațiile calculate pe perioada concediului de odihnă; indemnizație de paroh;
- Sporurile de vechime, sporurile calculate potrivit reglementărilor În vigoare.
- Premiile anuale
Premiile anuale calculate asupra fondului total de remunerații, ce se acordă
personalului, potrivit reglementărilor legale;
- Alte drepturi de retribuire se acordă personalului, potrivit reglementărilor legale;
12. Cheltuieli cu imobilizări corporale privind activitatea fără scop lucrativ, adică:
Cheltuieli cu imobilizări corporale pentru construcții (costul lucrărilor de construcții
noi precum și costul lucrărilor noi ce se efectuează la construcțiile existente, executate în
antrepriză, costul lucrărilor de construcții noi, precum și costul lucrărilor noi ce se efectuează
la construcțiile existente, executate în regie proprie cuprinzând: manopera persoanelor angajate
pe bază de contract-convenție civilă prestări servicii pe durată determinată, vizat de
Inspectoratul teritorial de muncă, costul materialelor și alte cheltuieli.
Lucrările de investiții pentru construcții se execută numai în baza documentațiilor
tehnico-economice aprobate, a avizelor și autorizațiilor eliberate de organele competente
potrivit reglementărilor legale.
Plățile se efectuează pe baza situațiilor de lucrări efectiv executate, proceselor verbale
de recepție, facturilor emise de furnizori pentru materialele livrate parohiei și altor documente
justificative.
Cheltuielile se înregistrează global, fără a se defalca pe articole și alineate de cheltuieli.

9
 13. Cheltuieli cu imobilizări corporale - mijloace fixe costul mijloacelor fixe (obiecte
singulare sau complexe de obiecte) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: valoarea
de inventar de cel puțin 1.500lei (valoare ce se modifică conform reglementărilor legale);
durata de serviciu normată mai mare de un an; costul obiectelor de artă de valoare artistică,
istorică sau documentară care constituie fond muzeistic; costul veșmintelor preoțești; alte
obiecte care potrivit reglementărilor legale sunt considerate mijloace fixe.

14. Cheltuieli cu contribuții și cotizații datorate de persoane juridice fără scop

lucrativ.
Cheltuieli cu contribuții acordate Centrului Eparhial, contribuția parohiei ce se plătește
pentru susținerea Centrului eparhial - conform reglementărilor în vigoare;
Cheltuieli cu contribuții acordate protopopiatului, constituie contribuția parohiei, ce se
plătește pentru susținerea protopopiatului, potrivit reglementărilor legale;
Ajutoare și împrumuturi acordate credincioșilor, sprijinul material ce se acordă unor
credincioși (bătrâni, bolnavi, văduve, orfani etc.) în baza cererilor individuale aprobate de
Consiliul parohial;
15. Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli cu activități agricole, adică cheltuielile ce se efectuează pentru activități
agricole în suprafețele libere din cimitire, curtea bisericii, terenul agricol aflat în proprietatea
parohiei, reprezentând: costul materialului săditor, plata diverselor servicii executate de diverși
prestatori de servicii (societăți), remunerația personalului ocazional-sezonier și contribuțiile
sociale ajutor șomaj și fond sănătate aferente, precum și alte cheltuieli specifice acestor
activități. Se înregistrează global fără a se defalca pe articole și alineate de cheltuieli.
Cheltuieli cu spațiile locative închiriate, adică cheltuielile ce se efectuează la spațiile
locative sau alte spații proprietatea parohiei închiriate, care potrivit reglementărilor în vigoare,
cad în sarcina proprietarului. Se înregistrează global, fără a se defalca pe articole și alineate de
cheltuieli.
Colecții de obiecte de valoare istorică, artistică și culturală, adică cheltuielile ce se
efectuează pentru procurarea de material prestări servicii (dezinsecții, tratamente speciale la
obiectele de patrimoniu) amenajări și alte cheltuieli specifice acestei activități. Se înregistrează
global fără a se defalca pe articole și alineate de cheltuieli.

10
 16. Donații și subvenții acordate
Donațiile acordate credincioșilor sunt ajutoare în natură (alimente, materiale, materii
prime etc.) sau în bani credincioșilor în baza cererilor aprobate de consiliul mânăstirii -
schitului; Alte destinații – filantropia, adică sumele ce se acordă sub formă de ajutoare altor
unități de cult, pentru acoperirea unor cheltuieli de funcționare, reparații curente și capitale,
precum și pentru lucrări de pictură; sumele ce se acordă de către parohie la Fondul Filantropia
la Centrul eparhial și sumele ce se acordă de către parohie, la Fondul Filantropia - central - la
Patriarhia Română;

1.2.2 Cheltuieli tranzitorii

Aceste cheltuieli sunt reprezentate de sumele cuvenite altor unități din cadrul cultului.
Plăți pentru Fondul Central Misionar, adică plata sumelor încasate din contribuția
benevolă a credincioșilor în "Duminica Ortodoxiei" destinate constituirii Fondului Central
Misionar, ce se plătesc la protopopiat.
Plăți cu alte destinații eparhii, sinistrați, adică plata sumelor ce se încasează pentru
Fondul Filantropia - plata sumelor ce se încasează din contribuția benevolă a credincioșilor în
urma apelurilor făcute de Biserica Ortodoxă Română destinate ajutorării unor biserici,
mânăstiri, Centre Eparhiale, sinistrați etc.
Alte cheltuieli sunt constituite de Plățile pentru Societatea Femeilor Ortodoxe și Alte
cheltuieli tranzitorii.

11
 2. Care este legislația aplicabilă în domeniul organizării și
conducerii contabilității în partidă simplă de către persoanele
juridice fără scop patrimonial?

Contabilitatea2, în sensul general al termenului este o activitate umană specializată în

măsurarea, evaluarea și cunoașterea unor realități economice aparținând unei unități juridice
desfășurată într-o anumită perioadă de timp. Această activitate presupune consemnarea în scris,
în mod ordonat și cronologic, în registre speciale a tuturor operațiunilor efectuate, astfel încât
aceste însemnări să redea cât mai fidel succesiunea de evenimente economice ale acelei unități.
Această consemnare a înșiruirilor de evenimente economice se ține în limba română și în
moneda națională3, iar acolo unde apar operațiuni în monedă străină, acestea se țin atât în
moneda respectivă cât și în moneda națională, la cursul de schimb al Băncii Naționale a
României, la data efectuării operațiunilor.
În economia națională se cunosc două moduri în care este condusă contabilitatea, anume în
partidă dublă și în partidă simplă. Contabilitatea în partidă dublă presupune încheierea la
sfârșitul anului fiscal (31 decembrie) a contului de profit și pierdere și este ținută de persoane
care au o calificare în domeniu și experiență îndelungată și este destinată în special agenților
economici de care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării noastre. Aceștia au obligația ca la
sfârșitul anului fiscal să întocmească bilanțul contabil. Pe de cealaltă parte, contabilitatea în
partidă simplă presupune încheierea la sfârșitul anului fiscal (31 decembrie) a excedentului sau
deficitului existent, implică mai puține situații financiare de încheiat și este adecvată pentru
majoritatea unităților de cult. Persoanele juridice fără scop lucrativ (unitățile de cult) care
conduc contabilitatea în partidă simplă nu au obligația de a întocmi bilanțul contabil.
Preotul paroh este persoana care, potrivit legii are obligația de a gestiona patrimoniul
parohiei și răspunde pentru pregătirea, însușirea și aplicarea corectă a prevederilor legale în
vigoare precum și a altor reglementări adoptate de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în
materie de contabilitate și gestiune. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor
contabile angajează răspunderea starețului/parohului care le-a întocmit, vizat și aprobat,
precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

2
Art. 2 alin 1 din Legea 82/1991, privind Legea contabilității, publicată în M. Of. nr. 454 din 18 iunie 2008.
3
Art. 3 alin 1, Legea 82/1991

12
 Orice operațiune economic-financiară efectuată de către mănăstire/parohie se consemnează
în scris în momentul efectuării ei într-un document care poartă numele de document
justificativ4.
Justificarea utilizării venturilor pentru susținerea activităților cu scop caritabil se realizează
în baza documentelor care atestă efectuarea cheltuielilor respective.

4
Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în M. Of. nr. 846 din 10 decembrie 2007, Anexele 1 și
2 cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2008.

13
 3. Prezentați câteva documente financiar-contabile utilizate de
către persoanele juridice fără scop patrimonial.

Cele mai importante registre şi documente financiar-contabile folosite de către preotul

paroh sunt următoarele:

Chitanțierul – După vizualizarea prevederilor bugetare, preotul paroh trebuie să se

familiarizeze cu documentele financiar-contabile ce se emit pentru veniturile realizate de
parohie, atât pentru încasările în numerar, cât și pentru sumele intrate, prin virament, în contul
bancar al parohiei. Documentul care se emite pentru fiecare venit realizat este chitanța.
Chitanțele sunt prinse în carnete de câte 50 sau de câte 150 - câte trei pe o pagină, numite
chitanțiere. Acestea se procură de la Protoierie. La nivelul parohiei, care ține o contabilitate în
partidă simplă, fiecare chitanță are un original și o copie; adică carnetul, fie că are 50 de
chitanțe, fie 150 - câte trei pe pagină, va avea 100 de file. Pe fiecare chitanță, în partea stângă
sus este tipărit antetul în care este indicată cel puțin Protoieria (unitatea în subordinea directă a
căreia se află parohia), indicație ce poate fi precedată și de menționarea Eparhiei, a Mitropoliei
sau a apartenenței de Patriarhia Română; sub denumirea Protoieriei urmează trei-patru rânduri
punctate pe care preotul paroh va completa datele de identificare a parohiei: denumirea, sediul,
codul de identificare fiscală și contul bancar. Pentru simplificarea operațiunii de completare a
acestor date, se poate confecționa o mică ștampilă dreptunghiulară care să se aplice pe fiecare
chitanță. În partea dreaptă sus, fiecare chitanță (din chitanțierele actuale) are imprimată seria și
un număr. Acest număr nu-l interesează pe preotul paroh decât pentru a utiliza chitanțierele
păstrând ordinea numerelor; de fapt, atunci când parohia solicită Protoieriei noi chitanțiere,
Protoieria le vizează și le numerotează, urmărindu-se cursivitatea numerelor chitanțelor.
Preotul paroh, în momentul când trece la un alt chitanțier, urmărește cursivitatea numerelor
date de Protoierie chitanțierelor; însă este indicat să verifice și cursivitatea numerelor de pe
ultima chitanță a chitanțierului terminat și de pe prima chitanță a celui pe care îl începe, pentru
a se asigura că Protoieria nu a dat o numerotare eronată chitanțierelor, deși această verificare
ar trebui s-o facă pe loc, în momentul în care Protoieria eliberează chitanțierele solicitate.
Pentru contabilitatea parohiei numărul chitanței se înscrie de preotul paroh, imediat sub
titlul „Chitanța”, în fiecare an reîncepându-se numerotarea de la 1. Chitanța nr. 1 reprezintă
întotdeauna soldul anului precedent (disponibilul din anul precedent în bancă și în casă). Apoi
chitanțele sunt numerotate de preotul paroh în ordinea cronologică a realizării veniturilor.

14
 Excepție de la regula emiterii chitanțelor în ordinea cronologică a realizării veniturilor
se face pentru sumele pe care parohia le primește prin virament bancar. Despre unele venituri
prin intermediul băncii preotul are cunoștință dinainte de a fi făcut viramentul, însă în cazul
altora, preotul paroh nu știe cu exactitate când vor intra în contul parohiei. Apoi și cele cărora
le cunoaște, teoretic, data scadentă, ar putea fi plătite cu întârziere. De aceea, pentru ca preotul
paroh să nu fie nevoit să urmărească zilnic la bancă intrările în contul parohiei, la sfârșitul lunii,
primind extrasul de cont pentru întreaga lună, va emite chitanțe pentru toate sumele intrate în
contul parohiei, în ordinea cronologică a realizării veniturilor (ordinea din extrasul de cont),
datându-le cu ultima zi a lunii în care s-a realizat venitul respectiv sau cu ziua în care i se
eliberează extrasul de cont5.
Chitanțierele actuale sunt realizate din hârtie autocopiativă, nemaifiind necesară
utilizarea hârtiei-carbon (indigo) între original și copie. Pentru a avea în permanență
reprezentarea exactă a veniturilor realizate de parohie, precum și pentru a ușura verificările, pe
copii se înscrie totalul. Nu este necesară înscrierea totalului pe fiecare chitanță; în cazul
chitanțierelor care au câte trei chitanțe pe pagină, totalul se înscrie, de regulă, la finalul fiecărei
pagini; în cazul chitanțierelor simple, totalul se înscrie secvențial, de regulă din cinci în cinci
chitanțe. Copiile chitanțelor din chitanțierele actuale nu mai au prevăzută rubrică pentru
înscrierea articolului bugetar pentru care se realizează venitul, precum cele vechi. Se ușurează,
oarecum, emiterea chitanței, însă se îngreuiază operațiunea de transcriere a chitanțelor în
Jurnalul de venituri și cheltuieli.

Carnetul ordinelor de plată – Așa cum pentru fiecare venit realizat se emite o chitanță,
pentru fiecare cheltuială făcută se emite un ordin de plată. Un carnet de ordine de plată, ca și
un chitanțier conține 100 de file: 50 pentru originale, 50 pentru copii, informație tipărită pe
coperta carnetului. Pe fiecare filă sunt câte trei ordine de plată, în total fiecare carnet având 150
ordine de plată. Fiecare ordin de plată este numerotat de emitent, în ordinea cronologică a
efectuării plăților, numerotarea reluându-se de la 1, ca și în cazul chitanțelor, la începutul
fiecărui an. Imediat sub titlul „Ordin de plată nr. ...”, emitentul trebuie să înscrie numărul
articolului bugetar pentru care se face plata; apoi se indică cui s-a plătit, suma plătită, în cifre
și în litere, și pentru ce s-a plătit. Urmează apoi semnătura casierului, adică a preotului paroh,
data și menționarea anexelor, adică a actelor justificative care pot fi: facturile pe baza cărora s-
au făcut plățile, însoțite de chitanțe (dacă plățile s-au făcut în numerar) sau de ordinul de plată

5
Extrasul de cont pentru întreaga lună nu poate fi obținut de la bancă decât în prima zi lucrătoare a lunii
următoare.

15
de bancă (dacă plățile s-au făcut prin virament bancar); bonuri fiscale; chitanțe de mână primite
în baza unei hotărâri a Consiliului Parohial sau însoțite de un referat întocmit de unul din
serviciile Comitetului Parohial ș.a.
După emiterea sa, originalul ordinului de plată se taie din carnet, se capsează deasupra
actelor justificative și se îndosariază în ordinea emiterii, dosarul actelor justificative fiind
anexat carnetului în care rămân copiile ordinelor de plată.
Spre deosebire de venituri, în cazul cărora există situații de necunoaștere exactă a datei
intrării lor prin virament în contul parohiei, chitanțele emițându-se pentru acestea odată cu
obținerea extrasului de cont de la bancă, în cazul cheltuielilor se cunoaște întotdeauna cu
exactitate momentul plății, ordinul de plată emițându-se în aceeași zi în care se face plata, fie
în numerar, fie prin virament. Există totuși o situație în care ordinul de plată se emite la final
de lună, odată cu obținerea extrasului de cont lunar de la bancă, aceasta fiind plata
comisioanelor bancare.
Carnetele de ordine de plată nu sunt realizate din hârtie autocopiativă, astfel încât este
necesară utilizarea hârtiei-carbon (indigo) între original și copie. Ca și în cazul chitanțelor,
pentru a avea în permanență reprezentarea exactă a plăților făcute de parohie, precum și pentru
a ușura verificările, pe copiile ordinelor de plată se înscrie totalul, la fiecare final de pagină.
În privința semnării ordinelor de plată, pe fiecare ordin de plată există loc pentru două
semnături: cea a casierului, în partea de jos, stânga; și cea de aprobare, în extremitatea
superioară, dreapta. Formularul ordinului de plată cu aceste două semnături era în concordanță
cu dispozițiile vechiului Statut, care prevedea că „epitropul este administratorul averii parohiale
sub controlul parohului (art. 66 al. 1), printre atribuțiile sale regăsindu-se și aceea de „a încasa
sumele cuvenite parohiei și a face plățile curente, cu aprobarea parohului” (art. 66 al. 2 lit. f).
Astfel că, pe ordinul de plată epitropul avea de semnat în calitate de casier, iar preotul paroh
pentru aprobarea respectivei plăți. Or, noul Statut a diminuat rolul epitropului, preotul paroh
fiind „administratorul întregii averi parohiale mobile și imobile împreună cu Consiliul parohial,
sub controlul Centrului eparhial” (art. 64 al. 1). Așadar, pe fiecare ordin de plată preotul paroh
va avea de aplicat două semnături, cu excepția cazului în care parohia ar avea un administrator-
casier angajat care să se ocupe de plăți.

Jurnalul de venituri și cheltuieli – În acest registru sunt trecute în ordine cronologică

toate veniturile și toate cheltuielile parohiei, adică fiecare chitanță și fiecare ordin de plată,
imediat ce au fost emise. Altfel spus, acest registru este oglinda tuturor veniturilor realizate și
a tuturor plăților făcute de parohie într-un an. Pentru ușurarea calculelor și a transcrierilor care

16
urmează a se mai face, dacă într-o zi se realizează mai multe venituri și se fac mai multe
cheltuieli, preotul paroh ar trebui să transcrie în Jurnalul de venituri și cheltuieli mai întâi toate
chitanțele și apoi toate ordinele de plată din ziua respectivă (chiar dacă, în fapt, operațiunile de
încasare și cele de plată s-au făcut intercalat). Pagina din Jurnalul de venituri și cheltuieli are
10 coloane. În prima coloană se trece numărul curent al operațiunii (în mod cursiv, fie că e
vorba de un venit sau de o cheltuială); în următoarele două coloane se trece luna și ziua (anul
se înscrie în capul paginii; de altfel Jurnalul se încheie la finele fiecărui an, odată cu noul an
începându-se un alt Jurnal). Când e vorba de un venit, în coloana a patra se trece numărul
chitanței; când e vorba de o cheltuială, coloana a patra se lasă liberă și se înscrie în coloana a
cincea numărul ordinului de plată. În coloana a șasea se trece numărul articolului bugetar pentru
care se realizează venitul sau se face cheltuiala. În coloana a șaptea se descrie succint
operațiunea făcută. În coloana a opta se înscrie suma realizată venit, când e vorba de un venit.
Când e vorba de o cheltuială, coloana a opta se lasă liberă și se înscrie în coloana a noua suma
de pe ordinul de plată. Ultima coloană este pentru sold, care nu trebuie calculat în mod
obligatoriu după fiecare operațiune, ci la final de pagină, reportându-se la începutul paginii
următoare, precum și atunci când se dorește o verificare la o anumită dată. Ultimele trei
coloane, în care se înscriu sume, sunt împărțite în două, pentru a delimita cifra miilor de cifra
sutelor, înlesnindu-se astfel orientarea pentru calcule.
După ce au fost transcrise în Jurnalul de venituri și cheltuieli, chitanțele se transcriu și
în registrul Partizi Venituri, iar ordinele de plată și în registrul Partizi Cheltuieli. Registrele
Partizi Venituri și Partizi Cheltuieli sunt o dezvoltare a Bugetului de venituri și cheltuieli.

Registrul Partizi Venituri – În capul fiecărei pagini se înscrie un număr de articol

bugetar și nomenclatura acelui articol, precum și prevederea bugetară pentru respectivul articol,
făcută și aprobată la începutul anului. Registrul se începe cu primul articol din capitolul
„Venituri” din Bugetul de prevederi al anului, lăsându-se pagini suficiente pentru articolele
bugetare pentru care se preconizează că vor fi mai multe încasări și având grijă să rămână
pagini pentru toate articolele pentru care există prevedere bugetară. La nevoie, se poate utiliza
și un al doilea registru, în cazul în care se constată că cele 24 de file sunt insuficiente; sau,
pentru a economisi spațiu, evitând crearea a două registre Partizi Venituri, în cazul veniturilor
pentru care există certitudinea că nu se va înregistra mai mult de o operațiune pe lună, adică
cel mult 12 în întregul an, se poate împărți o pagină în două, pentru două articole bugetare.
Transcrierea chitanțelor în acest registru se face îndată după transcrierea lor în Jurnalul
de venituri și cheltuieli, deci tot în ordine cronologică, însă trecându-se fiecare venit realizat

17
sub articolul său bugetar. În momentul unei verificări, se calculează totalul veniturilor pe
fiecare articol bugetar, după care se calculează totalul general al tuturor articolelor bugetare.
Suma rezultată trebuie să fie identică cu totalul veniturilor calculat după Jurnalul de venituri
și cheltuieli, la ziua la care se face verificarea, precum și cu suma totală a chitanțelor, calculată
pe copiile chitanțelor rămase în chitanțier, până la ultima chitanță emisă înainte de verificare.

Registrul Partizi Cheltuieli – Ca și la registrul Partizi Venituri, în capul fiecărei pagini

se înscrie un număr de articol bugetar și nomenclatura acelui articol, precum și prevederea
bugetară pentru respectivul articol, făcută și aprobată la începutul anului. Toate regulile
aplicabile pentru transcrierea chitanțelor în registrul Partizi Venituri se aplică, în mod similar,
pentru transcrierea ordinelor de plată în registrul Partizi Cheltuieli. În cazul cheltuielilor sunt
mai multe articole bugetare pentru care există certitudinea că nu se vor face mai mult de 12
operațiuni pe an; prin urmare, acestea pot fi grupate câte două pe pagină, economisindu-se mai
multe pagini, de care este într-adevăr nevoie, pentru că numărul total al articolelor bugetare ale
secțiunii „Cheltuieli” (cuprinse în pagina a treia și prima jumătate a paginii a patra a Bugetului
de venituri și cheltuieli) este mai mare decât numărul total al articolelor bugetare ale secțiunii
„Venituri” (cuprinse în pagina a doua a Bugetului de venituri și cheltuieli).

Registrul special de evidență a lumânărilor – Una dintre cele mai importante surse
de venit pentru parohie este distribuirea lumânărilor. De aceea i se acordă o atenție deosebită,
situația lumânărilor vândute în cursul anului cerându-se a fi evidențiată separat (cantități și
valori) la finalul Bugetului de venituri și cheltuieli, în Carnetul de pangar (toate cantitățile
intrate și valoarea acestora), precum și în Registrul special de evidență a lumânărilor, fiecare
intrare și fiecare ieșire, pentru diferitele tipuri de lumânări. În privința intrărilor, fiecare parohie
se aprovizionează în funcție de necesități de la Protoierie sau, direct, de la fabrica de lumânări
a eparhiei. În privința ieșirilor există rânduiala, ca ele să fie evidențiate săptămânal; adică, în
fiecare săptămână se emite o chitanță pentru cantitatea de lumânări distribuite, chitanța se
transcrie în Jurnalul de venituri și cheltuieli, apoi în registrul Partizi Venituri și în Registrul
special de evidență a lumânărilor, în care sunt evidențiate și stocurile (cantitatea rămasă).

Carnetul de pangar – Acest carnet are trei secțiuni:

1. Lumânări, în care sunt evidențiate cantitățile și tipurile de lumânări procurate,
precum și valoarea acestora;
2. Colportaj, în care sunt evidențiate toate obiectele cu care parohia se aprovizionează
spre a fi distribuite la pangar;

18
 3. Resturi lumânări, în care sunt evidențiate resturile de lumânări pe care parohia le
predă și valoarea acestora care, în cele mai multe cazuri, nu se încasează faptic, ci se deduce
din prețul pe care parohia îl are de achitat pentru cantitatea de lumânări cu care se
aprovizionează după ce a predat resturile; însă în contabilitatea parohiei această valoarea
trebuie înregistrată la venituri, iar prețul integral al lumânărilor achiziționate înregistrat la
cheltuieli.
Este adevărat că misiunea principală a Bisericii este aceea de sfinți și de a conduce pe
calea mântuirii, în așteptarea Dreptului Judecător „a Cărui împărăție nu va avea sfârșit”. La fel
de adevărat este că „Dumnezeu nu locuiește în temple făcute de mâini omenești” (FAp 17, 24).
Însă în lumea aceasta, în traversarea sa către „viața veacului ce va să fie”, Biserica are nevoie
și de ziduri, și de toate cele necesare trupurilor, și de o evidență financiar-contabilă, care se va
desființa și ea atunci când va rămâne doar dragostea care nu cade niciodată (1 Cor 13, 8). 6

6
Introducere în latura financiar-contabilă a administraţiei parohiale, Pr. lect. Alexandru Gabriel Gherasim

19
4. Bibliografie

1. Îndrumătorul de încadrare în articole și aliniate a veniturilor și cheltuielilor la parohii,

al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului.
2. Legea 82/1991, privind Legea contabilității, publicată în M. Of. nr. 454 din 18 Iunie
2008.
3. Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1969/2007 privind aprobarea
reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în
M. Of. nr. 846 din 10 decembrie 2007, Anexele 1 și 2 cu intrarea în vigoare la 1 ianuarie
2008.
4. Introducere în latura financiar-contabilă a administraţiei parohiale, Pr. lect. Alexandru
Gabriel Gherasim.

20