- bugetele proprii ale judeţelor și al municipiului Bucureşti administrate de Consiliile judeţene şi

municipiul Bucureşti;
- bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor și ale sectoarelor capitalei, ce sunt
administrate de primari, în calitate de ordonatori principali de credite.
În ţara noastră, autonomia financiară a colectivităţilor locale nu este încă deplină,
existând raporturi de dependență față de bugetul de stat, mai ales cu privire la partea de venituri.
În componența bugetului local, partea de venituri cuprinde atât venituri proprii,
provenind din impozite, taxe și vărsăminte de venituri cuvenite de la contribuabilii persoane
juridice de importanță locala și de la populaţie, dar și venituri atribuite din sume defalcate din
unele venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat; transferuri acordate de la bugetul de stat
pentru finanţarea unor investiţii de interes general ce depăşesc perimetrul unor colectivităţi locale
sau pentru acţiuni de protecţie socială în instituţii publice cu caracter naţional sau regional
(cămine de bătrâni, case de copii, școli speciale etc).
Cheltuielile ce se finanţează din bugetele locale pentru realizarea acţiunilor și activităţilor
din competența consiliilor locale, au la bază prevederi legale şi vizează:
- activitatea autorităţilor executive și a serviciilor publice de subordonare locală;
- activitatea desfăşurată de instituţiile social-culturale (învăţământ, cultură, religie, asistență
socială, indemnizaţii, ajutoare)
- realizarea diverselor servicii (salubrizare, zone verzi, protecţia mediului), dezvoltare publică
(reţele de apa, canal, străzi, drumuri, trotuare, zone de agrement) și locuinţe;
- activitatea de transporturi, agricultura și diverse acţiuni economice;
- constituirea de fonduri de rezervă și pentru rambursări de împrumuturi și plăţi de dobânzi.
Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetelor locale trebuiesc corect dimensionate, corect
urmărite, dar mai ales prin buget să se atingă finalitatea vizată de legiuitor în ceea ce priveşte
administraţia publică locală.

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public naţional, el se
întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament după aprobarea bugetului
de stat, dobândind astfel o autonomie deplină. în el se reflectă constituirea, repartizarea şi
utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor familiei
acestora.
Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde la venituri:
- contribuţia pentru asigurările sociale de stat;
- contribuţia pentru pensia suplimentară;
- contribuţia agricultorilor asiguraţi şi contribuţia agenţilor economici pentru asigurările sociale
ale agricultorilor; la acestea se adaugă veniturile nefiscale provenite din contribuţia personalului
pentru bilete de tratament şi odihnă;
- alte venituri ce se obţin din lichidarea debitelor din anii anteriori, majorări sau amenzi aplicate
pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru
practicarea muncii la negru;
- subvenţii primite din bugetul de stat.
 La partea de cheltuieli bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde:
- pensii plătite prin mijloacele admise de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale prin oficiile
de poştă sau sucursalele CEC;
- indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor,
refacerea şi întărirea capacităţii de muncă, indemnizaţiile în caz de maternitate, pentru creşterea
şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, ajutoarele sociale, acordarea biletelor de
tratament balnear şi odihnă.
BUGETELE FONDURILOR SPECIALE
Fondurile speciale sunt prevăzute şi aprobate prin legi speciale, se constituie în afara
bugetului de stat, iar bugetele de venituri şi cheltuieli ale fondurilor cu destinaţie specială se
constituie ca anexe la bugetul de stat aprobat prin Legea anuală.
Prin Legea anuală de aprobare a bugetului de stat se nominalizează bugetele de venituri şi
cheltuieli ale fondurilor speciale ce vor opera în cursul anului de referinţă.
Având în vedere programul de guvernare al partidului de guvernământ acesta îşi propune
reducerea gradului de fiscalitate asumat, iar o serie de contribuţii se vor desfiinţa, o serie de
fonduri speciale vor dispărea, sarcinile de finanţare a unor acţiuni realizate din aceste fonduri
speciale urmând a fi preluate de către bugetul de stat, de bugetele unităţilor administrativ
teritoriale sau de finanţele private.
Principalele fonduri speciale ce se pot constitui şi utiliza la nivel naţional sunt:
1. Fondul pentru asigurări sociale de sănătate (constituit în baza Legii nr. 145/1997);
2. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (constituit în baza O.G. nr. 29/1994,
aprobată prin Legea nr. 136/1994);
3. Fondul special al drumurilor publice (constituit în baza Legii nr. 113/1996);
4. Fondul special pentru protejarea asiguraţilor (constituit în baza Legii nr. 136/1995);