 Episcopia Caransebeșului Știri Șematisme Mănăstiri Parohii vacante Multimedia Vechiul site Contact 

Home » News » Precizări privind impozitarea și transparența veniturilor unităților de cult

Rubrica Comunicate Știri BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

Precizări privind impozitarea și transparența veniturilor

unităților de cult
3 April 2021

SEMINARUL TEOLOGIC

Întrucât, în ultima perioadă, au apărut în mass-media diverse discuții cu privire la impozitarea Bisericii Ortodoxe Române,
respectiv transparența veniturilor de la Stat și a veniturilor din fonduri proprii înregistrate de către unitățile de cult, Cancelaria
Sfântului Sinod a elaborat un material destinat tuturor celor interesați cu privire la aceste două subiecte.

I. Impozitarea Bisericii conform legislației în vigoare

Regimul scal aplicabil cultelor religioase

Din punct de vedere scal, cultele religioase din România sunt tratate ca organizații de drept privat și utilitate publică, ind
asimilate ca regim scal cu ONG-urile, fundațiile, asociațiile sau alte organizații nonpro t de utilitate publică (sindicate, partide
politice, unități de învățământ particular etc). În acest context, fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să
consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în bene ciul societății în mijlocul căreia aceasta activează.
Astfel, Statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și
contribuțiile membrilor partidelor politice, Statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul
sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale, ori în cazul învățământului particular, dreptul la educație.

Sprijinul Statului către cultele religioase este un principiu constituțional enunțat în art. 29 alin. (5) din Constituție: „Cultele
religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată,
în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate”. În prezent, formele prin care Statul sprijină cultele religioase sunt
reglementate în textul mai multor acte normative în vigoare, între care cele mai importante sunt: Legea nr. 489/2006 privind
libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată (Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie
2014), Legea nr. 227/2015 privind Codul scal (Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015), Legea-
cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 492
din 28 iunie 2017), OG nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin nanciar pentru unitățile de cult aparținând cultelor
religioase recunoscute din România, republicată (Monitorul O cial al României, Partea I, nr. 601 din 26 septembrie 2013).

Sprijinul Statului față de culte este direct sau indirect. Sprijinul direct se manifestă prin subvenții ale statului pentru acoperirea
unora dintre cheltuielile cultelor. Sprijinul indirect se manifestă prin facilități scale, între care se numără și scutirea de impozit
doar pentru anumite activități desfășurate de către unitățile de cult.

Rolul facilităților scale

Facilitățile scale sunt bene cii acordate anumitor persoane zice sau juridice impozabile care au ca scop sprijinirea de către
Stat a anumitor activități din societate.
În România, bene ciază de facilități scale entitățile prin intermediul cărora se exercită anumite drepturi fundamentale
(drepturi politice, sindicale, educație, religie, asociere). De exemplu: școlile și grădinițele private sunt entități unde sumele
plătite de părinți sunt scutite de impozitare pentru că, de fapt, ele constituie contribuții ale părinților pentru buna
funcționare a școlii în care se exercită dreptul la educație; contribuțiile membrilor de sindicat nu sunt impozitate, nici
donațiile sindicatului către membrii săi; veniturile sindicatelor provenind din proprietăți nu sunt, de asemenea, impozitate.
Cotizațiile membrilor de partid nu sunt impozitate. Mai mult, partidele politice parlamentare, deci cele care în urma
scrutinului și-au demonstrat capacitatea de a integra cât mai multe persoane din punct de vedere politic, primesc subvenții
pentru funcționare de la stat, prin Autoritatea Electorală Permanentă (practica este comună la nivel european). Autoritatea
Electorală Permanentă sprijină partidele politice oarecum similar cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte către
cultele religioase. De asemenea, Ministerul Educației alocă un sprijin per elev unităților de învățământ private acreditate.

În același sens nu se impozitează, într-o anumită valoare, anumite venituri: pensii, ajutoare sociale, cadourile oferite de
angajatori angajaților.

La fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu bene ciază de privilegii scale, ci de
facilități scale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și
libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre drepturile fundamentale. Nici un stat democratic nu exercită o
presiune scală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără
intermedierea statului. Prin hotărârea din 30 iunie 2011 în cauza Asociația Martorii lui Iehova c. Franței, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a constatat că donațiile sunt sursa principală de nanțare a organizațiilor religioase și că scalizarea
donațiilor credincioșilor este în măsură să amenințe perenitatea sau să afecteze serios organizarea internă, funcționarea și
activitățile religioase ale asociației.

Biserica Ortodoxă Română, ca și celelalte culte religioase, plătește impozite către stat și bene ciază de anumite facilități
scale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra
social peste 99,8% din populația rezidentă a României.

Ce impozite plătește o unitate de cult?

Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pentru clădirile și terenurile care au utilizare economică (nu și pentru lăcașurile de
cult și clădirile anexe1, precum și terenurile aferente acestora), pentru salariile angajaților (personal clerical și neclerical),
precum și pentru orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt
direcționate către opere social- lantropice, religioase, educaționale și culturale. De asemenea, pe lângă impozitul pe venit,
Biserica Ortodoxă Română plătește taxe şi impozite, inclusiv TVA, asemenea societăților comerciale, pentru activitățile
economice, altele decât cele pentru care este scutită prin legea scală.

De exemplu, conform Declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența
nominală a persoanelor asigurate – document depus la ANAF, în ecare lună -, Patriarhia Română a plătit, în februarie 2021,
2.320.499 de lei reprezentând impozit pe venit salarii, impozit pe venituri drepturi de autor, CAS, CASS, CAM aferente
salarizării personalului clerical și neclerical (inclusiv cel din străinătate) din cadrul Administrației Patriarhale.

Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este
direcționat către repararea și întreținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate. Pentru activităţile
economice având caracter permanent (turism, servicii funerare etc.) puținele unităţi de cult care desfășoară astfel de activități
au în ințat societăți comerciale supuse tuturor rigorilor legale speci ce acestora.

Ce venituri ale Bisericii Ortodoxe Române sunt scutite de impozitare?

Veniturile cultelor religioase din România care sunt scutite de impozitare sunt reglementate expres și limitativ de către Codul
scal, în cuprinsul art. 15 alin. 1 lit. a): „Pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea şi valori carea obiectelor
şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile obţinute din cedarea/înstrăinarea
activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din
despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului
de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să e utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi
funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor
ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în
condiţiile legii, pentru acţiuni speci ce şi alte activităţi nonpro t ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind
libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată”. Pe lângă enumerarea veniturilor care nu sunt supuse
impozitării, textul de lege prezentat stabilește și criteriul în funcție de care aceste venituri pot sau nu impozitate, anume ca
fondurile provenite din aceste surse să e reinvestite în întreținerea lăcașurilor de cult, respectiv în susținerea operelor social-
lantropice, a celor religioase, educaționale și/sau culturale. În acest context, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu
cea mai mare și permanentă activitate lantropică din Romania.

II. Transparența veniturilor de la Stat și a veniturilor din fonduri proprii înregistrate de către unitățile de cult ale Bisericii
Ortodoxe Române
Care sunt veniturile unei unități de cult?

Potrivit art. 45 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, credincioșii ortodocși a liați unei
parohii au atât drepturi, cât și îndatoriri, una dintre sarcinile care le revin ind aceea „de a întreţine şi a ajuta Biserica şi pe
slujitorii ei”, inclusiv prin contribuții nanciare și materiale. Acest sprijin acordat Bisericii are rolul de a asigura funcționarea
parohiei. În caz contrar, aceasta va des ințată (devenind lie), iar credincioșii vor a liați altei parohii (art. 46 alin. 1 din
Statut).

Veniturile unei unități de cult sunt constituite din:

venituri din activități de cult (contribuția anuală a credincioșilor, contribuții ocazionale pentru diverse servicii religioase,
venituri din distribuirea lumânărilor, a tipăriturilor și a obiectelor de cult, taxa pentru concesionarea locurilor de veci din
cimitir);
venituri din donații (ale altor unități de cult sau ale credincioșilor);
venituri din subvenții primite de la bugetul de stat;
venituri din sponsorizări;
venituri din unele ajutoare acordate din fondurile bisericești (Fondul Central Misionar, Fondul Filantropia, Fondul
„Păstorul cel Bun” ș.a.);
venituri din alte activități (valori carea unor bunuri sau a resturilor de lumânări, activități agricole sau arende, chirii sau
redevențe, taxe de vizitare ș.a.);
venituri nanciare (dobânzi bancare ș.a.);
venituri încasate pentru alte unități din cadrul cultului (pentru unitățile producătoare, în cazul distribuirii de lumânări,
tipărituri bisericești și obiecte de cult, precum și încasările pentru Fondul Central Misionar, pentru Fondul Filantropia,
pentru alte eparhii și sinistrați).

Prezentarea acestor categorii de venituri nu presupune faptul că ecare parohie realizează, în mod obligatoriu, aceste venituri.
De fapt, în mod real, majoritatea covârșitoare a unităților de cult realizează venituri numai din subvențiile de la bugetul de
stat, din activitățile de cult și din donațiile credincioșilor. La nivelul țărilor Uniunii Europene este recunoscut că activitatea de
punere la dispoziție a unor bunuri speci ce destinate cultului între membrii aceluiași cult nu este o activitate comercială, ci
este un mijloc de întreținere a activității religioase.

Care sunt cheltuielile unei unități de cult?

Veniturile unei unități de cult sunt utilizate, în primul rând, pentru asigurarea desfășurării permanente a activității de cult. De
altfel, atât comunitatea parohială, cât și instituția Bisericii impun clericilor ca aceștia să răspundă cu promptitudine tuturor
solicitărilor de asigurare a asistenței religioase venite din partea credincioșilor (spovedirea și împărtășirea credincioșilor a ați
în faze terminale, o cierea slujbelor de s nțire și binecuvântare, consiliere spirituală în momente importante ale vieții etc.).
Pentru a se putea dedica întru totul misiunii lor preoțești, clericilor le este de principiu interzis să desfășoare activități
economice din care ar putea să se întreţină, pentru a nu neglija slujirea permanentă a credincioşilor, în mijlocul cărora sunt
obligați să locuiască.

În contextul actual, cu mari di cultăți, unitățile de cult desfășoară şi activități social- lantropice, misionar-pastorale
(publicarea buletinului parohial, distribuirea unor tipărituri duhovnicești, susținerea corului parohiei ș.a.), cultural-educațio-
nale (organizarea de concerte, conferințe, mese rotunde, seri de lm etc.) și edilitar-gospodărești (realizarea de construcții,
reparații și restaurări ale imobilelor parohiei ș.a.).

Cheltuielile unei unități de cult ar putea grupate în următoarele categorii:

cheltuieli cu remunerația din fonduri proprii a personalului clerical și neclerical angajat;

cheltuieli cu reținerile salariale (impozit, fond de sănătate, ajutor de șomaj, asigurări sociale);
cheltuieli cu utilitățile (energia electrică, încălzirea, apa, salubritatea);
cheltuieli cu scop social- lantropic (ajutoare pentru credincioșii din parohie, din alte unități de cult sau din centre
sociale, pentru Fondul Central Misionar, pentru Fondul Filantropia ș.a.);
cheltuieli cu reparațiile curente și capitale (la biserică, la casa parohială, restaurarea picturii ș.a.);
cheltuieli cu materiile consumabile (pentru exercitarea cultului – cărbune, tămâie, lumânări, carburanți, birotică, produse
de curățenie ș.a.);
cheltuieli cu obiectele de inventar (veșminte, obiecte de uz liturgic, cărți pentru bibliotecă ș.a.);
cheltuieli cu polițele de asigurare;
cheltuieli cu diverse impozite și taxe;
cheltuieli cu rate și chirii;
cheltuieli poștale și taxe de comunicații;
cheltuieli de protocol;
cheltuieli cu deplasările;
cheltuieli cu alte servicii executate de terți etc.

Unitățile de cult nu pot realiza toate categoriile de venituri prezentate. În schimb, în ceea ce privește cheltuielile, majoritatea
au frecvență lunară.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri scale

Conform reglementărilor Legii nr. 30/2019 pentru aprobarea OUG nr. 25/2018 privind modi carea şi completarea unor acte
normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri scal-bugetare, începând cu 1 aprilie 2019, sponsorizările efectuate de
către plătitorii de impozit pe pro t și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor către entități nonpro t sau unități de cult pot
scăzute de acestea din impozitele datorate doar dacă bene ciarii sumelor sunt înscriși în Registrul entităților/unităților de
cult pentru care se acordă deduceri scale.

Procedura privind organizarea Registrului entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri scale, precum și
formularele speci ce înregistrării au fost aprobate prin Ordinul ANAF nr. 819/2019. Astfel, Registrul amintit este organizat de
către ANAF, iar accesul către acesta se poate face prin intermediul site-ului o cial al instituției, www.anaf.ro.

În acord cu reglementările de mai sus, întocmai celorlalte organizații nonpro t (ONG-uri, fundații, asociații, sindicate etc.),
unitățile de cult pot bene cia de sponsorizări doar dacă sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se
acordă deduceri scale. Întrucât acest Registru este public, veniturile din sponsorizări înregistrate de către unitățile de cult
au un caracter public, acestea putând consultate în Registrul amintit mai sus, așa cum se poate proceda și în cazul tuturor
celorlalte organizații nonpro t.

Informații publice privind veniturile și cheltuielile unităților de cult

Toate veniturile și cheltuielile unei unități de cult sunt prezentate periodic organismelor bisericești proprii alcătuite din clerici
și mireni (după caz Adunarea parohială, Adunarea eparhială, Adunarea Națională Bisericească). Evidența contabilă a unităților
de cult se face cu respectarea legislației în vigoare, iar în cazul eparhiilor, situația lor nanciară se depune anual la
Ministerul Finanțelor Publice și este disponibilă pe site-ul acestei instituții.

Notă:
1
Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului scal: „Anexele bisericilor se referă la orice incintă care are
elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea unui cult recunoscut de lege sau a unei asociaţii religioase, cum ar :
clopotniţa, cancelaria parohială, agheasmatarul, capela mortuară, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiţa, magazia
pentru depozitat diverse obiecte de cult, aşezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru
desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin
aşezământ cu caracter social-caritabil se înţelege serviciul social organizat în conformitate cu prevederile Nomenclatorului
serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015” [HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul scal, Titlul IX – Impozite și taxe locale, pctul. 23 alin. (2)].

Informare GDPR | Conținutul acestui website vă este pus la dispoziţie sub termenii CC BY-SA 3.0