Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu
1. Indicați durata etapei intrauterine (antenatală) de dezvoltare a copilului:
a) 160 zile
b) 200 zile
c) 240 zile
d) 280 zile
e) 340 zile
2. Selectați durata perioadei embrionare de dezvoltare a fătului:
a) 0-2 săptămâni
b) 0-6 săptămâni
c) 14 zile -12 săptămâni
d) 12-22 săptămâni
e) 12-28 săptămâni
3. Precizați durata perioadei fetale în dezvoltarea copilului:
a) 0-12 săptămâni
b)6 săptămîni –pînă la naștere
c) 12-32 săptămâni
d) 22-40 săptămâni
e) 12 saptamini-pina la naștere
4. Prima copilărie este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 0-28 zile
b) 0-12 luni
c) 0 – 3 ani
d) 1-6 ani
e) 1-12 ani
5. A doua copilărie este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 1-3 ani
b) 3-7 ani
c) 3 -12 ani
d) 3-18 ani
e) 6- 12 ani
6. Copilăria a treia este perioada cuprinsă între vârstele:
a) 1-6 ani
b) 1-3 ani
c) 3-6 ani
d) 7-15 ani
e) 12-18 ani
7. Selectați perioada critică în dezvoltarea embriopatiilor:
a) primele 2-8 săptamîni de sarcină
b) 0 - 2 săptămâni de sarcină
c) perioada fetală
d) trimestru II de sarcină
e) trimestru III de sarcină
8.Selectați perioada copilăriei cu risc major de generalizarea infecţiilor:
a) sugar
b) nou-născut
c) antepreşcolar
d) preşcolar
e) pubertară
9. Precizați perioada de vârstă a copilului, căruia este caracteristică pierderea fiziologică în
greutate:
a) sugar
b) nou-născut
c) preşcolar
d) antepreşcolar
e) şcolar mic
10.Perioada antenatală cu risc de dezvoltare al fetopatiilor este:
a) de la 76 zile-până la naștere
b) 40 ore -75 zile
c) 75 zile-2 luni
d) 6 ore-40 ore
e) mai mare de 40 ore
11) Indicati termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut la termen:
a) 31
b) 27
c) 38-42
d) 36
e) 28
12.Indicati termenul de gestaţie (în săptămâni) pentru nou-născut prematur:
a) 40
b) de la 22 <37 săptamâni
c) 39
d) 41
e) 42
13. Perioada neonatală cuprinde perioada de:
a) 7 zile
b) 15 zile
c) 20 zile
d) 22 zile
e) 0-28 zile
14. Criteriul definitoriu de apreciere al unui nou-născut la termen este:
a) vărsta gestatională
b) indicatorii de dezvoltare fizică
c) gradul de maturitate morfologică și funcțională.
d) indicatorul Dubovich
e) culoarea tegumentelor
15.Precizați frecvenţa contracţiilor cardiace (pe minut) la copilul nou-născut sănătos:
a) 120-160
b) 100-105
c) 90-95
d) 80-85
e) 1 1 0 - 1 1 5
16. Nivelul mediu al hemoglobinei (în g/l) în sângele periferic al copilului nou-născut sănătos este:
a) 180-220
b) 100-91
c) 90-85
d) 80-71
e) 70-60
17. Nou-născutul demomsreaza total reflexe înascute:
a) 75 reflexe
b)45 reflexe
c) 43 reflexe
d) 25 reflexe
e)18 reflexe
18. Frecvenţa respiratorie /minut, la copilul nou-născut la termen este:
a) 110-120
b) 90-100
c) 70-80
d) 30-50
e) 20-30
19. Pentru perioada neonatală nu este caracteristic:
a) creșterea rapidă staturo-ponderală
b) alimentație exclusiv cu laptele matern
c) dependența totală de familie
d) activitatea nervoasă subcorticală
e) metabolism bazal scăzut
20. Pentru perioada de copil sugar nu este caracteristic:
a) apariția caracterelor sexuale secundare
b) creșterea staturoponderală rapidă
c) nevoi nutriționale mari
d) dezvoltarea neuropsihică rapidă
e) apariția dentiției temporare
Complement multiplu
1. Indicaţi perioadele copilăriei cu prevalenţa imunităţii pasive:
a) nou-născut
b) sugar
c) preşcolar
d) şcolar mic
e) vârsta pubertară
2. Indicaţi particularităţile perioadei de copil sugar (28 zile-1 an):
a) creştere staturo-ponderală continua in ritm rapid .
b) dezvoltare treptată al abilitatilor socio-afective şi a memoriei
c) aparitia primului sistem de semnalizare;
d) existenţă stărilor tranzitorii (icter fiziologic, criză genitală, pierdere fiziologică în greutate)
e) apariția dentiției și dezvoltarea funcției digestive care permit diversificarea alimentației.
Complement multiplu
1. A, B
2. A, B, C,E
3. A, C, E
4. A ,B, C
5. A, B, D
6. A, B, C, D
7. B, C, D, E
8. A, B, C, D
9. A, B, C, D
10. A, B, C, D
11. A, C, D, E
12. A,B C, D,
13. A, C, D, E
14. B, C, D, E
15. A,B ,C
16. A, B, E
17. A,B, D
18. B,C, D,E
19. A,B,D,E
20. B, D, E
CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA COPILULUI:
creşterea, dezvoltarea, maturaţia, acceleraţia.
Fazele creşterii. Legile creşterii. Mecanismele creşterii şi dezvoltării.
Factorii de creştere. Constituţia.
Complement simplu.
CS
1) Selectaţi glanda endocrină cu o influenţă prioritară asupra dezvoltării fizice a copiilor în
perioada pubertară:
A. tiroida
B. timusul
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CS
2) Indicaţi perioada de vârstă a copilului, pentru care este caracteristică creşterea ponderală cea
mai intensă:
A. până la vârsta de 1 an
B. vârsta cuprinsă între 2 şi 3 ani
C. vârsta cuprinsă între 3 şi 5 ani
D. vârsta cuprinsă între 8 şi 10 ani
E. vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani
CS
3) Precizați ce NU include procesul complex de creștere a copilului:
A. creșterea în greutate
B. mărirea cantitativă a organelor
C. diferențierea funcțională
D. modificarea formelor corporale
E. creșterea osoasă
CS
4) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la băieţi:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
5) Indicaţi perioada de vârsta, în care are loc încetinirea creşterii taliei la fete:
A. 13-15 ani
B. 15-16 ani
C. 16-17 ani
D. 17-21 ani
E. 21-25 ani
CS
6) Indicaţi ce reprezintă legea alternanţei creșterii și dezvoltarii la copil:
8
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
CS
7) Indicaţi ce reprezintă legea proporţiilor creșterii și dezvoltarii la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
8) Indicaţi ce reprezintă legea antagonismului morfologic şi ponderal al creșterii și dezvoltării
la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
9) Indicaţi ce reprezintă legea creşterii inegale la copil:
A. segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
B. pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
C. în perioada de creştere acumulativă, diferenţierea este redusă şi invers
D. fiecare segment are ritmul său de creştere
E. creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
CS
10) Indicaţi rolul paratiroidelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. stimulează procesele anabolice
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. stimulează procesele catabolice
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CS
11) Ce reprezintă creșterea și dezvoltarea copilului:
A. proces dinamic de creștere și maturizare a copilului
B. alimentația corectă
C. vaccinoprofilaxia
D. accelerația
E. creșterea taliei
CS
12) Selectați parametrul care NU este esențial pentru apricierea creșterii și dezvoltării copilului :
A. talia
B. somatoscopia
C. greutatea
D. maturația osoasă
E. maturația pubertară
CS
9
13) Precizați ce NU include procesul complex de dezvoltare a copilului :
A. diferențiere morfologică
B. creșterea în greutate
C. diferențiere funcțională
D. multiplicare structurală
E. sporire în complexitate
CS
14) Selectați care din indicatori NU caracterizează procesul de maturație la copii :
A. maturația osoasă
B. maturația sexuală
C. maturația dentară
D. maturația enzimatică
E. maturația greutății
CS
15) Precizați care din indicatori ai creșterii stabilesc dimensiunile și compoziția corporală :
A. talia, circumferințele, masa
B. maturația osoasă
C. maturația dentară
D. maturația metabolică
E. maturația pubertară
Complement multiplu
CM
1) Indicaţi glandele endocrine cu o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării fizice a
copilului în primul an de viaţă:
A. tiroida
B. pancreasul exocrin
C. suprarenalele
D. glandele sexuale
E. hipofiza
CM
2) Enumerați criteriile de aprecierea a maturității biologice pentru fete:
A. dezvoltarea glandei mamare
B. apariția menarhei
C. pilozitatea axilară și pubiană
D. perimetrul toracic
E. perimetrul cranian
CM
3) Enumerați cauzele deficitului de creștere staturală la copii:
A. deficitul hormonului de creștere
B. hipertiroidismul
C. hipotiroidismul
D. carențele nutritive
E. maladii cronice decompesate
CM
4) Enumerați cauzele deficitului ponderal la copii:
A. subalimentarea
10
B. carențe psiho-sociale
C. boli genetice, sindromul Prader-Willi
D. hipertirioidism
E. deficite imune
CM
5) Indicaţi factorii endogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorii genetici
B. factorii hormonali
C. factorii ereditari
D. factorii patologici
E. mediul geografic
CM
6) Enumerați criteriile de apreciere a maturității biologice la băieți:
A. talia
B. masa corporală
C. formula dentară
D. dezvoltarea sexuală
E. tensiunea arterială
CM
7) Indicaţi criteriile maturizării biologice ale copiilor:
A. apariţia şi urmărirea punctelor de osificare a scheletului
B. apariţia dentiţiilor temporară şi permanentă
C. aprecierea semnelor secundare de dezvoltare sexuală
D. creşterea taliei
E. creşterea masei corporale
CM
8) Precizaţi legile, care explică mecanismul creşterii la copii:
A. legea alternantei
B. legea proporţiilor
C. legea antagonismului morfologic şi ponderal
D. legea creşterii inegale
E. acceleraţia
CM
9) Indicaţi factorii exogeni, care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor:
A. factorul alimentar
B. mediul geografic
C. factorii socio-economici
D. factorii afectiv-educativi
E. factorii genetici
CM
10) Enumeraţi glandele endocrine, care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:
A. hipofiza
B. timusul
C. tiroida şi paratiroidele
D. suprarenalele şi glandele sexuale
E. pancreasul exocrin
CM
11) Indicaţi rolul tiroidei în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. acţiune anabolică
B. stimulează creşterea
11
C. acţiune catabolică
D. stimulează sinteza de ARN ribosomal şi sinteza de proteine
E. accelerează metabolismul bazal
CM
12) Marcaţi rolul glandelor sexuale în procesul de creştere şi dezvoltare al copiilor:
A. acţiune anabolică
B. încetinesc creşterea staturală la pubertate
C. stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase
D. stimulează diferenţierea şi maturizarea sexuală
E. accelerează metabolismul bazal
CM
13) Selectaţi factorii de influenţă asupra creşterii şi dezvoltării copiilor:
A. factori genetici
B. factori endocrini
C. factori interni ai patologiei
D. alimentaţia
E. factori comportamentali
CM
14) Indicaţi rolul suprarenalelor în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor:
A. exercită acţiune inhibitorie asupra procesului de creştere
B. intervin în procesele de mineralizare a scheletului
C. intervin în metabolismul hidroelectrolitic
D. stimulează secreţia ADN-ului şi ARN-lui
E. accelerează metabolismul bazal
CM
15) Precizați care sunt mecanismele de creștere ale organismului uman:
A. creșterea de volum a celulelor (hipertrofia)
B. micșorarea de volum a celulelor (hipotrofia)
C. hiperplazia celulelor
D. hipoplazia celulelor
E. accelerația
Alimentaţia cu formule de lapte-praf pentru copii. Alimentația copilului după vârsta de 1 an.
Complement simplu
2) Evidenţiaţi care este frecvenţa prizelor alimentare, recomandată sugarului în vârstă de 6 luni,
care este alimentat artificial:
a) de 7 ori în zi
b) de 6 ori în zi
c) de 8 ori în zi
12
d) de 5 ori în zi
e) de 4 ori în zi
5) Selectaţi care este gradul de hipogalactie, corespunzător deficitului de lapte matern egal cu 40%
(din necesarul zilnic al copilului sugar):
a) gradul I
b) gradul II
c) gradul III
d) uşoară
e) severă
Complement multiplu
13
3) Evidenţiaţi condiţiile ce impun indicarea alimentaţiei mixte la copilul sugar:
a) copilul este agitat permanent
b) copilul are un indice ponderal 0,9 la 1 lună după naştere
c) hipogalactie maternă iremediabilă
d) absenţa mamei o anumită perioadă a zilei
e) curba ponderală plată
7) Indicaţi consecinţele posibile ale deficitului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă
şi a celor preşcolari:
a) retard în dezvoltarea fizică
b) retard în dezvoltarea neuropsihică
c) scădere a rezistenţei organismului la infecţii
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
8) Indicaţi consecinţele posibile ale excesului de proteine în alimentaţia copiilor de vârstă fragedă şi
a celor preşcolari:
a) suprasolicitare a sistemului digestiv
b) suprasolicitare metabolică
c) imunoreactivitate redusă
d) anemie
e) suprasolicitare funcţională a sistemului renourinar
9) Indicaţi care din alimentele enumerate trebuie excluse din raţia zilnică a copilului de vârsta (1-2
ani):
a) laptele de vaci
b) condimentele picante, inclusiv sarea
c) mezelurile afumate
d) grăsimea de porc
14
e) legumele coapte
10) Indicaţi care din afirmaţii, privind alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3 ani, sunt corecte:
a) dacă copilul nu e alăptat se recomandă formule de lapte special adaptate, nu lapte de vaci
integru
b) se recomandă reducerea/excluderea consumului de produse cu conţinut sporit de sare,
grăsimi şi zahăr
c) alimentele se deosebesc de cele utilizate de adult prin calitate superioară, cantitate şi
consistenţă, adaptate vârstei
d) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mare ca la adult
e) necesarul zilnic (la kg/masă corp) în apă la copil e mai mic ca la adult
12) Evidenţiaţi care din afirmaţii sunt reguli de iniţiere a alimentaţiei artificiale la sugar:
a) formula de lapte-praf se va introduce în alimentaţie doar când copilul este sănătos
b) formula de lapte-praf nouă se va introduce progresiv şi treptat
c) nu se vor introduce simultan două sau mai multe formule de lapte-praf noi
d) dacă masa ponderală stagnează în decurs de 3 zile, se va recurge la o altă formulă de lapte-praf
e) se vor folosi de preferinţă formulele de lapte adaptate
18) Indicaţi de ce copiilor sugari nu se recomandă administrarea laptelui de vaci integru sau în
diluţii:
a) conţine mai puţin calciu şi natriu
b) poate reduce cantitatea de lapte matern produs
c) conţine mai puţin fier, care are o biodisponibilitate redusă, comparativ cu laptele matern
d) poate induce hemoragii gastro-intestinale
e) poate cauza alergie
20) Indicaţi prin ce se deosebeşte alimentaţia adolescentului de cea a copilului mic, în vârstă de 1-3
ani:
a) prin volumul zilnic de hrană
b) prin diversitatea alimentelor
c) prin servirea estetică hrănii
d) prin cantitatea hrănii, administrată la o priză alimentară
e) prin necesitatea zilnică de calorii
21) Indicați ce reprezintă ,,dieta prudentă”, recomandată pentru copiii mai mari de 2 ani:
a) aport scăzut de colesterol (sub 100 mg/1000 kcal/zi)
b) dietă hipoalergică
c) dietă cu nivel echilibrat de glucide (60% din aportul caloric zilnic), lipide (sub 30% din
aportul caloric)
d) dietă vegetariană
e) dietă cu cantitate redusă de sare
22)Indicaţi ce particularităţi ale alimentelor sunt recomandate pentru copiii de vârstă fragedă:
a) se va utiliza doar carne slabă
b) se va prefera modul de preparare ,,la aburi” (pentru pârjoale, perişoare)
c) se vor prefera grăsimile de calitate (uleiuri vegetale, unt, smântână proaspătă)
d) se poate utiliza maioneză pentru sosuri
e) se vor exclude condimentele picante
23) Indicaţi ce tipuri de bucate se recomandă a fi prezente în alimentaţia copiilor în vârstă de 1-3
16
ani:
a) supele de legume
b) budinca
c) salatele din legume/fructe proaspete
d) salatele din legume fierte
e) carnea prăjită
Complement simplu
1) Evidenţiaţi necesarul de calorii/kg/24 ore pentru copilul nou-născut sănătos:
a) 130
b) 100-110
c) 120
d) 115
e) 90-100
2) Evidenţiaţi câte mese complementare în 24 ore necesită sugarul în vârstă de 10-12 luni,
alimentat natural:
a) 5 mese
b) 4 mese
c) 3 mese
d) 4-5 mese
e) 1 masă
3) Care categorie de copii au cea mai înaltă necesitate de proteine şi calorii la kg masă?
a) copiii şcolari
b) copiii sugari în vârstă de la 0 până la 6 luni
c) copiii sugari în vârstă de la 6 până la 12 luni
d) copiii noi-născuţi
e) copiii preşcolari
6) Ce reprezintă suplimentul?
a) un alt aliment, diferit de lapte (pireu de fructe, de ex.)
b) surplusul de masă corporală acumulat
c) formula de lapte, administrată în alimentarea mixtă a sugarului
d) formula de lapte, administrată în alimentarea artificială a sugarului
e) terciul de cereale, administrat sugarului începând cu vârsta de 6 luni
8) Selectaţi un semn sigur, care indică că sugarul nu primeşte cantitatea necesară de lapte:
a) copilul suge mult timp şi des
b) copilul refuză să sugă
c) copilul este neliniştit, agitat toată ziua
d) scaunele sunt scunde
e) curba ponderală este plată (creştere în masă mai puţin de 500g/lună)
9) Indicaţi prin ce se explică avantajul alimentaţiei cu lapte matern pentru dezvoltarea neuropsihică
adecvată a copilului:
a) prezenţa în laptele matern a polizaharidelor
b) prezenţa în laptele matern a leencefalinei, β-endorfinei, meta-encefalinei
c) conţinutul mărit al proteinelor serice
d) prezenţa de IgA- secretorie
e) prezenţa de factori imuni nespecifici
10) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului sănătos a
pireului de legume:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 9 luni
11) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a terciului de
cereale:
a) 6 luni
b) 5 luni
c) 3 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
18
12)Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia sugarului a pireului de
fructe:
a) 2 luni
b) 3 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 3,5 luni
13) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a cărnii:
a) 6 luni
b) 7 luni
c) 5 luni
d) 8 luni
e) 4 luni
14) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a peştelui:
a) 4 luni
b) 5 luni
c) 6 luni
d) 7 luni
e) 8 luni
15) Indicaţi vârsta minimă, la care se recomandă introducerea în alimentaţia copilului a gălbenuşului
de ou:
a) 2 luni
b) 4 luni
c) 7 luni
d) 8 luni
e) 6 luni
16) Selectaţi produsul, cu care de regulă se recomandă a începe diversificarea alimentaţiei sugarului:
a) sucul de fructe
b) pireul de legume
c) pireul de carne
d) biscuiţii
e) gălbenuşul de ou
17) Selectaţii care din produsele enumerate, conform recomandărilor OMS, nu este recomandat
sugarilor:
a) peştele
b) caşcavalul
c) untul
d) laptele de vaci
e) gălbenuşul de ou
18) Indicaţi ce prevede regimul alimentar adecvat al copilului în vârstă de 7 luni, alimentat natural:
a) 5 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complementare
b) 3 alimentări cu formulă adaptată, plus 2 alimentări complimentare, plus apă
c) alimentare excesivă la sân la cerere
d) alimentare la sân la cerere, min. 5-6 ori/24 ore, inclusiv noaptea, plus 3 alimentări
19
complementare
e) 2 alimentări cu formula adaptată, plus 3 alimentări complementare
20) Indicaţi termenul, recomandat de OMS, pentru ablactarea (,,înţărcarea”) copiilor mici:
a) la vârsta copilului de 2 ani şi mai mult
b) la vârsta copilului de 6 luni
c) la vârsta copilului de 1 an
d) la vârsta copilului de 10-12 luni
e) la vârsta copilului de 1,5 ani
e) de câte ori doreşte copilul
Complement multiplu
1) Indicaţi de ce este necesară introducerea complimentului in alimentaţia sugarului:
a) necesităţile nutritive la o anumită vârstă nu mai pot fi acoperite doar de laptele matern
b) copilul este interesat de alte tipuri de alimente
c) copilul are deja primii dinţi
d) copilul are mai mult de 4 luni
e) copilul are maturizarea fiziologică neuromusculară, digestivă, imună, reno-urinară
necesară consumării produselor noi
2) Selectaţi caracteristicile cantitative privind ingredientele nutritive esenţiale ale laptelui matern în
comparație cu cele ale laptelui de vaci:
a) laptele matern conţine mai puţine proteine
b) laptele matern conţine mai multe proteine
c) laptele matern conţine mai multe glucide
d) laptele matern conţine mai puţine glucide
e) laptele matern conţine mai puţine lipide
11) Evidenţiaţi care sunt avantajele laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţinutul albuminelor mai mare decât cel al cazeinei
b) conţinutul cazeinei mai mare decât cel al albuminelor
c) conţine factori imuni de protecţie
d) conţine alfa-lactoză
e) conţine beta-lactoză
12) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se apreciază dacă sugarul suge eficient:
a) face mişcări de sugere frecvente
b) face mişcări de sugere lente, cu pauze
c) se aude glutiţia la fiecare 2-3 mişcări de sugere
d) sugarul întrerupe suptul la 5-10 minute
e) sugarul adoarme la sân sau este satisfăcut
13) Evidenţiaţi în care din patologiile enumerate ale mamei este contraindicată alimentaţia la sân:
a) cancer mamar
b) insuficiență renală acută
c) pneumonie acută
d) infecţie respiratorie acută
e) infecţia cu HIV
14) Evidenţiaţi condițiile necesare pentru introducerea complementului la sugarul alimentat natural:
a) vârsta sugarului este 6 luni
b) sugar este absolut sănătos
c) vârsta sugarului este 4 luni
d) mama are hipogalactie
e) curba ponderală plată
15) Evidenţiaţi care din semnele enumerate reprezintă incidente/accidente în cadrul alimentaţiei la
sân:
a) regurgitaţia
b) voma
c) colica abdominală a sugarului
d) enterocolita
e) refuzul temporar al sânului
16) Evidenţiaţi care din produsele enumerate se recomandă ca sursă de proteine pentru sugar:
a) carnea
b) bulionul de carne
c) gălbenuşul de ou
d) albuşul de ou
e) brânza/ caşcavalul
18) Selectaţi care abilităţi şi particularităţi de dezvoltare sunt necesare sugarului în vârsta de 6 luni
pentru începerea diversificării alimentației:
a) mişcări de mestecare complexe
b) muşcatul şi mestecatul
c) apariţia primelor mişcări de mestecare
d) deplasarea reflexului de vomă de la centru spre rădăcina limbii
e) abilitatea de a folosi tacâmul
19) Indicaţi care din problemele mamei sunt considerate factori nefavorizanţi /contraindicații în
alimentaţia la sân:
a) diabetul zaharat
b) infecţia respiratorie acută
c) infecţia cu HIV
d) urgenţele postpartum
e) cancerul mamar
21) Selectaţi factorii reglatori ai funcţiilor specifice umane, prezenţi în laptele matern:
a) Calciul şi Natriul
b) carnitina
c) taurina
d) acizii graşi polinesăturaţi
e) acizii graşi saturaţi
22) Selectaţi avantajele proteinelor laptelui matern faţă de cel din laptele de vaci:
a) proteina laptelui matern este reprezentată majoritar de cazeină
b) laptele matern conţine mai multe proteinele serice
c) conţinutul proteic al laptelui matern corespunde necesităţilor copilului
d) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de α - lactalbumină
e) proteina laptelui matern este parţial reprezentată de β – lactalbumină
24) Selectaţi care produse pot fi incluse în raţia alimentară a copilului sugar în vârstă de 6 luni:
a) pireuri de legume şi fructe
23
b) peşte
c) pesmeţi
d) terciuri dincereale
e) pâine
28) Indicaţi ingredientele, conţinutul cărora în laptele matern nu depinde de consumul şi statutul
nutriţional al mamei:
a) fierul
b) vitamina A, D
c) calciul
d) zincul
e) vitaminele gr. B
31) Indicaţi afirmaţiile corecte privind rata alimentară a mamei care alăptează:
a) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei nu se schimbă, comparativ cu sarcina
24
b) necesităţile energetice materne în perioada lactaţiei sunt mai înalte decât la femeia
însărcinată
c) cantitatea de lapte matern secretată depinde direct de consumul alimentar al mamei
d) chiar şi mamele, care au un regim alimentar deficient, pot produce o cantitate adecvată de
lapte calitativ
e) necesitatea de proteine în raţia femeii care alăptează se măreşte cu 8-11g/24 ore
32) Evidenţiaţi avantajele biologice ale laptelui matern faţă de cel de vaci:
a) conţine Ig A secretorie
b) conţine o cantitate mai mare de Fe
c) asigură sugarului o imunitate pasivă prin conţinutul de factori imunologici
d) conţine factori de creştere, inclusiv hormoni
e) proteinele laptelui matern nu alergizează organismul sugarului
34) Alimentaţia adecvată, conform necesităților sugarului în primele luni de viață se poate aprecia
după următoarele semne:
a) curba ponderală ascendentă, corespunzătoare vârstei, cu adaos ponderal lunar minim 500
gr.
b) starea generală (satisfăcătoare)
c) frecvenţa bolilor respiratorii
d) frecvenţa miciţilor (mai mare de 6 în 24 ore)
e) starea copilului după alimentare (satisfăcut, liniştit)
36) Evidenţiaţi semnele, conform cărora se poate suspecta că lactaţia este insuficientă:
a) sugarul creşte în greutate săptămânal 150g
b) sugarul are o curbă ponderală plată
c) sugarul are 5 micţii în 24 ore
d) scaunul sugarului este instabil, neregulat
e) sugarul este agitat, mai ales după alimentare, doarme prost
37) Evidenţiaţi care din următoarele afirmaţii privind diversificarea alimentaţiei sugarului sânt
corecte:
a) diversificarea va începe la vârsta de 6 luni
b) diversificarea va începe numai dacă sugarul este sănătos
c) alimentul nou se va administra cu linguriţa
d) primul complement va fi preferabil pireul de legume
25
e) se pot introduce concomitent 2 sau mai multe alimente noi
39) Selectaţi greşelile în alimentaţia sugarului, care pot conduce la tulburări de nutriţie:
a) alimentare cu formule de lapte-praf diluate excesiv
b) alimentare îndelungată la sân, cu introducere tardivă a alimentelor complementare
c) alimentare cu formule de lapte neadaptate (lapte de vaci)
d) utilizare excesivă a sucurilor şi ceaiurilor
e) introducere a alimentelor complementare începând cu vârsta de 6 luni
28
Anemiile hemolitice la copii. Complement simplu
A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. Precizaţi caracteristică eritrocitelor în sferocitoza ereditară la copii:
A. diametrul majorat;
B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. Indicaţi modificarea în mielogramă la copil cu criză hemolitică în microsferocitoza ereditară:
A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Precizaţi modificarea de laborator cere nu este caracteristică în sferocitoza ereditară la copii:
A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
8. Indicaţi modificarea de laborator care nu este caracteristică pentru B-talasemie la copii:
A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. Precizaţi modificarea care nu este caracteristică pentru anemia falciformă la copii:
A. autoimună;
B. heteroimună;
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. Precizaţi tratamentul de fond în anemia hemolitică imună la copii:
A. terapia de substituţie;
B. glucocorticosteroizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele de fier.
A. glucocorticosteroizii;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul sferocitozei ereditare la copii:
A. glucocorticosteroizii;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu
A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul tegumentar;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare la copii:
A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Enumeraţi afirmaţiile caracteristice pentru sferocitoza ereditară:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. Precizaţi modificările caracteristice în microsferocitoza ereditară la copii:
A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Enumeraţi simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) la copii:
A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia falciformă la copii:
A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Indicaţi principiile de tratament în sferocitoza ereditară la copii:
A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat
dehidrogenază:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-
fosfatdehidrogenază la copii:
Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:
20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul
medical pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie
naturală, are indicii sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric –
11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu
greutatea de 2300 g. la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu
toţi indicii la valori de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:
Cs
1. Ce modificare patologică nu include în sine anemia aplastică la copii:
A. Hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasă a medulei
C. Pancitopenie periferică
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia
Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust
ASTMUL BRONŞIC LA COPII.
Complement simplu
4. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la
copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice
5. Cs Indicați ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:
A. Tusă spastică cu spută albicioasă
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese noctune de tuse
10. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm
bronşic la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice
11. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu
astm bronşic la copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie
13. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de
laborator va oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului
respirator la copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice
14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În
timpul jocului copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de
sufocare. Ce medicație trebuie de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a
stării pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină
16. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la
copii:
A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață
17. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei
18. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus
19. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni
Complement multiplu
11. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic
la copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul
13. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta
timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică
16. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5
ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni
a) Crepitaţie
b)Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d)Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e)Raluri localizate
Cs
a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă
la copii:
a) Expirul prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs
a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios exprimat
e) Dispnee
CS
10. Precizaţi tratamentul prioritar în bronşita acută la copii şi adolescenţi:
a) Antimicrobiene
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante, mucolitice
CS
11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:
a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană documentată
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tusea umedă
CS
12. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:
Complement multiplu
Cm
a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infecţie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentaţia naturală exclusivă
e) Tabagismul pasiv/activ
Cm
2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:
a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
a) Alimentaţia naturală
b) Microambianţă aglomerată
c) Unicul copil în familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
CM
a) Expir prelungit
b) Hiperinflaţie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM
CM
a) Tahipnee severă
b) Distensie toracică emfizematoasă
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspire difuze
e) expir prelungit cu geamăt expirator
CM
8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Bronşită obstructivă
b) Bronşiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:
a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomială
Cm
12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:
a) Saturaţia cu oxigen
b) Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei
13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia tahicardică
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia peripartum
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endimiocardică
C. Electrocardiografia
D. Aprecierea biomarkerilor leziunii miocardice
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
CS 3. Selectaţi semnul ecocardiografic distinct în miocardita acută fulminantă la copii:
A. Cardiomiopatia tahicardică
A. Cardiomiopatia peripartum
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Cardiomiopatia de stres
D. Cardiomiopatia dilatativă
CS 5. Indicaţi metoda electivă de diagnostic neinvaziv în cardiomiopatii primare la sugari:
A. Ecocardiografia
B. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
C. Electrocardiografia
D. Biopsia endomiocardică
E. Radiografia cardiopulmonară
CS 6. Numiţi anomalia fiziopatologică definitorie în cardiomiopatia restrictivă:
A. Asimetric septal
B. Apical
C. Biventricular
D. Asimptomatic
A. Genetică
B. Non-genetică
C. Mixtă, genetică şi non-genetică
D. Autoimună
E. Postinfecţioasă
CS 9. Numiţi sindromul clinic prevalent în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Şocul cardiogen
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoza
E. Dismorfie facială
CS 10. Indicaţi semnul clinic evocator în cardiomiopatia dilatativă la sugarul asimptomatic:
A. Cianoza la efort
B. Cardiomegalie predominat stânga
C. Hipertensiune arterială
D. Zgomote cardiace aritmice
E. Hepatomegalia
CS 11. Selectaţi tipul de cardiomiopatie primară pediatrică dobândită:
A. Cardiomioptia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Cardiomiopatia hipertensivă
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Miocardita
A. Formele familiale
B. Formele simptomatice
C. Orice formă de cardiomiopatie primară
D. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
E. Cardiomiopatie tahicardică
CS 14. Selectaţi grupul de medicamente de prima linie indicate în cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă la sugari:
A. Diureticile
B. Betaadrenoblocantele
E. Antagoniştii aldosteronei
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Miocardita acută
D. Percicardita constrictivă
E. Boala Fabry
CS 17. Specificaţi vârstă pediatrică cu risc înalt de mortalitate în miocardita acută virală:
A. Nou-născuţii
B. Vârsta fragedă
C. Adolescenţii
D. Sugarii
E. Orice vârstă pediatrică
CS. 18. Numiţi cauza comună în cardiomiopatiia dilatativă pediatrică:
Complement multiplu
A. Genetice
B. Dobândite
C. Restrictive
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii :
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
CM 3. Enumeraţi criterii de diagnostic în confirmarea miocarditei acute la copii:
D. Convulsii febrile
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Examenul electrofiziologic
D. Consilierea genetică
E. Radiografia cardiopulmonară
A. Complicaţii trombembolice
B. Tahicardia ventriculară nesusţinită
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Bloc atrioventricular complet
E. Insuficienţa cardiacă acută
CM 12. Numiţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă în cardiomiopatia hipertrofică
pediatrică:
A. Cardiomegalie
B. Zgomotul II accentuat
C. Prezenţa zgomotului III
D. Suflu continuu la focarul pulmonarei
E. Suflu sitolic de regurgitare mitrală
CM 18. Marcaţi afecţiunile pediatrice importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei
dilatative la copii:
A. Coarctaţia de aortă
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Defect septal atrial
E. Tumori pericardice
CM 19. Enumeraţi semnele şi simptomele dominante în cardiomiopatia restrictivă primară
pediatrică:
B. hemartroze;
D. peteşii şi echimoze;
A. factorului IX;
B. factorului VIII;
C. factorului XI;
D. factorului XII;
E. factorului V.
B. plasma nativă;
C. crioprecipitatul;
D. masa eritrocitară;
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
Complement multiplu
1. Enumeraţi semnele clinice în Hemofilie la copii:
A. hemoragii profuze;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumatisme.
2. Selectaţi criteriile pentru diagnosticul de Hemofilie la copii:
A. anamneza eredocolaterală;
B. creşterea duratei sângerării după Duke;
C. consumul redus al protrombinei;
D. diminuarea numărului trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare după Le-White.
3. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru hemofilie la copii:
A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sânge;
E. concentrate liofilizate ale factorului VIII.
12. Precizaţi principiile de terapie în hemartroza acută la copii cu hemofilie:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. factor de coagulare liofilizat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării:
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
E. Transmisă X-linkat
A. Simptomatologie absentă
C. Insuficienţă respiratorie
B. Activitatea de declanșare
C. Reintrare
D. Ritm de înlocuire
11. Indicați factorul decesiv de conduită terapeutică antiaritmică în urgenţele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamică
B. Tipul de malformaţie cardiacă
B. Miocardita acută
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice
13. Precizați grupa de medicamente de prima linie în criza de tahicardie ventriculară la copil
hemodinamic stabil:
D. Glicozide cardiace
14. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu
sindromul QT lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
A. Tahicardie supraventriculară
B. Flutter atrial
C. Bradiaritmie
D. Inversarea undei T
A. Ritm iregular
B. Aloritmie
C. Ritm rigid
D. Tahicardie
E. Bradicardie
Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la
sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile pediatrice ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de
cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Monomorfe rare
B. În salve
C. De gradul I după Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la
sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de tahicardie paroxistică
supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
E. Interval PR prescurat
A. Controlul simptomatologiei
19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
B. Manevra Valsalva
A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagală
E. Hipotirioidie
A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
25. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. Polimorfe
E. Monomorfă rară
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
D. Toxicitate pulmonară
E. Fotosensibilitate
A. Fibrilația atrială
B. Flutter-ul atrial
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
A. Intoxicaţie digitalică
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobândite
A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
E. Sindromul QT lung
34. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la
copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
E. Unda T inversată
35. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
A. Defecte genetice
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atrială
E. Tulburări electrolitice
Dezvoltarea fizică a copiilor: principii de apreciere şi evaluare. Complement simplu
9) Indicaţi formula de calcul a masei corporale ideale a copilului în primele 6 luni de viaţă:
a) mn + (800 x 6) + 400 (n-6), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
b) mn +(800 x n), unde mn – masa la naştere, n – numărul de luni
c) 10,5+2 (n -1), unde n – numărul de ani
d) 19-2 x (5-n), unde n – numărul de ani
e) n x 5-20, unde n – numărul de ani
12) Selectați enunțul care caracterizează legea alternanţei creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaş timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este proporţională
13) Selectați enunțul care caracterizează legea proporţiilor creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
14) Selectați enunțul care caracterizează legea antagonismului morfologic şi ponderal creșterii și
dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
15) Selectați enunțul care caracterizează legea creşterii inegale ale creșterii și dezvoltării la copii:
a) segmentele corpului nu cresc toate în același timp, ci alternativ
b) pentru fiecare perioadă a copilăriei există un anumit ritm de creştere
c) în perioada de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers
d) fiecare segment are ritmul său de creştere
e) creşterea diferitelor părţi ale organismului este neproporţională
16) Selectați enunțul care caracterizează indicele ponderal în aprecierea stării de nutriţie a
copilului:
a) greutatea corpului corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) raportul între greutatea reală a corpului şi cea ideală
d) greutatea corpului ideală pentru vârstă
e) raportul între greutatea ideală şi cea reală a corpului
17) Selectați enunțul care caracterizează indicele nutriţional în aprecierea stării de nutriţie a
copilului:
a) raportul între greutatea reală şi cea ideală, corespunzătoare taliei
b) talia corespunzătoare vârstei
c) greutatea ideală pentru vârstă
d) raportul între greutatea reală şi cea ideală
e) raportul între talia reală şi cea ideală
18) Selectați enunțul care caracterizează indicele statural în aprecierea stării de nutriţie a
copilului:
a) greutatea corespunzătoare taliei
b) raportul între talia reală şi cea ideală
c) greutatea pentru vârstă
d) raportul între masa reală şi cea ideală
e) raportul între masa reală şi cea ideală corespunzătoare taliei
20) Indicaţi termenul mediu de erupţie a primilor dinţi de lapte la copii sugari:
a) la vârsta de 6-10 luni
b) la vârsta de 2-3 luni
c) la vârsta de 8-12 luni
d) la vârsta de 7-10 luni
e) la vârsta de 16-20 luni
Complement multiplu
1) Selectați glandele endocrine care exercită o influenţă prioritară asupra creşterii şi dezvoltării
fizice a copilului în primul an de viaţă:
a) tiroida
b) timusul
c) suprarenalele
d) glandele sexuale
e) hipofiza
7) Dezvoltarea fizică patologică se constată în cazul în care greutatea sau talia corpului se
situează:
a) mai jos de nivelul centilic 10
b) mai sus de nivelul centilic 75
c) mai jos de nivelul centilic 3
d) la o distanţă mai mare de 2 nivele centilice
e) mai sus de nivelul centilic 90
8) Indicaţi care sunt criteriile pentru estimarea complexă a dezvoltării fizice la copii:
a) nivelul maturităţii biologice
b) gradul de armonie a parametrilor morfofuncţionali
c) acceleraţia dezvoltării fizice
d) talia corpului
e) greutatea corpului
12) Selectați semnele sexuale secundare la fete, care se manifestă în perioada pubertară:
a) creşterea şi dezvoltarea sânilor
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) apariţia pilozităţii pubiene
d) modificarea vocii
e) apariţia ciclului menstrual
13) Tabele centilice permit aprecierea următoarelor:
a) vârstei biologice a copilului
b) amplasarea exactă pe scara standard a fiecărui criteriu antropometric
c) procentul de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat
d) nivelul de dezvoltare fizică a copilului
e) indicii funcţionali ai copilului examinat
15) Enumeraţi metodele utilizate în fiziometrie pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor:
a) spirometria
b) dinamometria
c) puterea de întindere
d) elasticitatea tegumentelor
e) maturizarea biologică
20) Numiţi caracterele sexuale secundare la băieţi, care se manifestă în perioada pubertară:
a) accentuarea organelor genitale externe
b) apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
c) mărirea progresivă a testiculelor şi a scrotului
d) modificările de comportament
e) modificarea timbrului vocii
22) Parametrii antropometrici de bază utilizaţi în aprecierea dezvoltării fizice la copii în primul
an de viaţă sunt:
a) dentiţia
b) creşterea ponderală
c) creşterea staturală
d) perimetrul toracic
e) perimetrul craniului
26) Factorii exogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) alimentaţia
b) mediul geografic
c) factorii socio-economici
d) factorii genetici
e) factorii afectiv-educativi
27) Factorii endogeni care determină şi influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor sunt:
a) factorii genetici
b) mediul geografic
c) factorii ereditari
d) factorii interni ai patologiei
e) factorii hormonali
28) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice sunt apreciați prin somatometrie:
a) talia şi masa corporală
b) lungimea membrelor
c) lăţimea umerilor
d) perimetrul craniului, a braţului, a coapsei, a gambei, a cutiei toracice
e) semnele de maturizare biologică
29) Indicați care parametri ai dezvoltării fizice a copiilor se apreciază prin somatoscopie:
a) gradul de dezvoltare a musculaturii şi a ţesutului adipos
b) elasticitatea tegumentelor
c) puterea de întindere
d) forma cutiei toracice, a spatelui, a tălpii, ţinuta
e) semnele de maturizare biologică
A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios
A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi
3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică
6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
D. Scintigrafia radioizotopică
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
E. Febră 39-40 0 C
11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
C. La dispariţia febrei
E. În remisiune
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-
hipokinetic la copii:
15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare
hipotone la copii:
B. Greţurile, inapetenţă
E. Meteorism, constipaţia
A. Disfuncţiei neurovegetativă
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine
17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu
excepţia:
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită
18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare
hipertone (hiperkinetice) la copii:
A. Spasmoliticele
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică
A. Regim igieno-dietetic
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative
Complement multiplu
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară
B. Limfogenă
D. Transcutană
3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
B. Septuri intravezicale
E. Hipermotilitatea gastrică
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos
A. Durerea suprapubiană
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano
A. Catarală
B. Flegmonoasă
C. Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Eroziă
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit
A. Regim la pat
C. Terapie infuzională
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice
A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice
A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile
A. Litiaza biliară
C. Refluxul duodeno-biliar
E. Colitele cronice
14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cornice la copii:
A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice
A. Disbacterioza intestinală
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
E. Colitele cronice
16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie
17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la
copil:
B. Acute, violente
B. Tegumente palide
C. Turgescenţa jugularelor
E. Acrocianoză
19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită
A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
D. Leucocitoza
E. VSH mărit
C. Staza biliară
D. Hipotonia vezicii biliare
E. Staza biliară
27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
C. Maladiile endocrine
E. Pneumonia
28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare
la copii:
29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare
la copii:
30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
D. Hemoleucograma
32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul
disfuncției vezicii biliare la copil:
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
E. Pielonefrită acută
D. Remedii spasmolitice
D. Remedii spasmolitice
A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina
A. Litiaza biliară
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita
8. Notaţi durata profilaxiei secundare la copiii cu Febră reumatismală acută fără cardită:
a. 10 ani sau până la vârsta de 25 ani
b. 5 ani sau până la vârsta de 18 ani
c. 5 ani sau până la vârsta de 25 ani
d. 10 ani sau până la vârsta de 18 ani
e. Toată viaţa
Complement Multiplu
12. Numiţi criteriile de confirmare ale infecţiei streptococice în Febra reumatismală acută la
copii:
a. Cultivarea streptococului din exudatul faringian
b. Majorarea titrelor Anticorpilor Antistreptolizinei-O
c. Majorarea titrelor Anticorpilor antistreptohialuronidază
d. Majorarea titrelor Anticorpilor antinucleari
e. Majorarea titrelor Anticorpilor anti-ADN
21. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la nou-născuți și sugarii
sub 3 luni:
a. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră pot să nu prezinte semne
evidente/caracteristice de infecție, iar temperatura corporală poate fi crescută sau
scăzută
b. La nou-născuții și sugarii sub 3 luni cu febră semnele clinice locale pot fi absente
(febra izolată)
c. Starea generală la nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră se poate deteriora rapid
d. Copilul nou-născut poate fi contaminat cu germenii din canalul vaginal
e. Nou-născuți și sugarii sub 3 luni cu febră localizează bine focarul de infecție
22. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii mai mari de 5 ani:
a. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de obicei descriu bine simptomele, pe care le
suportă
b. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, tolerează mai bine pierderea de lichide
c. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot manifesta infecții tipice sau altele, de ex. infecții
cu Mycoplasma sau Mononucleoză infecțioasă
d. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, pot avea o maladie febrilă cauzată de patologie
organică a SNC, de origine psihogenă
e. Copii mai mari de 5 ani, cu febră, de origine infecțioasă, necesită spitalizare obligatorie
23. Indicați afirmațiile corecte, privind abordarea clinică a febrei la copii, cu vârsta cuprinsă
între 3 luni și 5 ani:
a. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, localizează infecția mai bine
decât nou-născuții, dar e posibil să nu poată verbaliza ce simt
b. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, sunt expuși către
contaminare în colectivități
c. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții virale
d. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, pot dezvolta infecții
bacteriene tipice cu Pneumococ, Meningococ sau Hemofillus Influensae
e. Copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 5 ani, cu febră, necesită spitalizare obligatorie
pentru investigarea cauzei febrei
24. Indicați criteriile, utilizate pentru identificarea riscului unei maladii severe la copilul
febril, conform sistemului semafor:
a. Culoarea tegumentelor
b. Activitatea copilului
c. Semnele respiratorii
d. Hidratarea și circulația
e. Nivelul temperaturii corporale la copil
1. Cs. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă
4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice
la copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine
stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina
15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică
„H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia
18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiac
6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală
7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei
10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii
ulceroase la copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni
17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la
copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la
copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină,
claritrimicină, lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei
avea 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului
21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:
A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an
24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al
gastritei cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în
punctele de rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric
sau duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian
38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10
a. complementul seric;
b. enzimele proteolitice, radicali de oxigen;
c. citokinele proinflamatorii;
d. IgE (reaginele)
e. cascada coagulării;
6. Pentru debutul tipic al glomerulonefritei acute la copii nu este caracteristic:
a. sindromul urinar
b. sindromul hipertensiv
c. sindromul de retenţie azotată
d. sindromul edematos;
e. e.sindromul icteric
7. Selectaţi varianta morfologică comună în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
8. Cs Precizaţi varianta morfologică tipică în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
9. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică definitorie în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. hematuria microscopică persistentă
b. reducerea eliminării substanţelor azotate
c. leziunile mezangiale
d. proteinuria neselectivă de rang nefrotic
e. proteinuria selectivă de rang nefrotic
10. Cs Indicaţi tratamentul patogenetic în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. antiinflamatoare nonsteroidiene
b. diuretice
c. glucocorticosteroizi
d. preparate alfa-interferonului
e. anticoagulante
11. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita cu schimbari minimale
glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
d. retenţie azotată
e. hematuric
12. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:
a. hematurie macroscopică
b. proteinurie de rang nefrotic
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
13. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu este caracteristic:
a. hipertensiune arterială
b. hematurie macroscopică
c. edeme minore-moderate
d. proteinurie peste 3,5g/24h
e. proteinurie între 0.5-3.0 g/24h
14. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu include:
a. hematurie
b. proteinurie
c. cilindri hematici, granuloşi
d. hiperosmolaritatea urinei
e. hipercalciurie
Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerați sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retenţie azotată
e. hemoragic
4. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumeraţi testele de confirmare a infecției streptococice la copil cu glomerulonefrita
acută:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. titrul crescut de antihialuronidază
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în culturi faringiene
d. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
e. prezenţa streptococului β-hemolitic la puncție bioptică renală
6. Cm Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute
poststreptococice la copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
7. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectaţi criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectivă
b. proteinurie selectivă marcată
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
9. Cm Marcaţi modificările de laborator caracteristice pentru glomerulonefrită acută
poststreptococică la copil:
a. nivel seric crescut de creatinină, uree
b. complementul seric scăzut
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la
copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectaţi criteriile pentru diagnosticul pozitiv în sindromul Alport la copii:
a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopică persistentă
d. istoric familial de nefrită hematurică
e. hipoacuzie neurosensorială
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
14. Precizați complicațiile caracteristice pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. leziune renală acută
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensivă
d. hipotensiune arterială
e. edem pulmonar acut
15. Enumerați criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:
a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpură cutanată vasculară
d. hipertensiune arterială
e. retenție azotată
16. Precizați restricțiile dietetice în periaoda de stare la copil cu glomerulonefrită acută:
a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu și potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
17. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă
3. CS. Indicaţi care este efectul aşteptat al propranololului în ciroza hepatică la copii, cu
exepţia:
A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Acţionează asupra hemodinamicii portale
E. Creşte debitul cardiac
5. CS. Selectaţi marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat după suportarea HVB
formă acută:
A. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ
8. CS. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG
10. CS. Selectaţi marcherul de fază acută pentru HVC acută la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC
D. Genotipul VHC
E. ALT majorat
11. CS. Indicaţi criteriul de fază acută pentru confirmarea HVD acute coinfecţie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ
16. CS. Care din remediile menţionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei în toxocaroza
formă viscerală Ia copil:
A. Pirantel pomoat
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol
17. CS. Selectaţi criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroză în formă viscerală cu afectare
hepatică la copii:
A. Anti-Toxocara Caniş et Cathis IgG în titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 200
C. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie
19. CS. Selectaţi semnul clinic caracteristic encefalopatiei hepatice în ciroza hepatică:
A. Asterixisul
B. Malnutriţia dobândită
C. Constipaţia
D. Contracturi în articulaţiile mici
E. Supraoboseală la effort fizic
20. CS. Indicaţi care dintre probele de laborator confirmă prezenţa insuficienţei
hepatice la copii:
A. Indice de protrombină sub 70%
B. Indice de protrombină mai mare de 100%
C. Bilirubină totală majorată
D. Creatininemie serică
E. Reticulocităza
Complement multiplu
1. CM. Indicaţi simptomele clinice şi de laborator specifice fibrozei chistice la copii:
A. Expectoraţii abudente purulente, hemoptizie
B. Insuficienţă respiratorie progresivă
C. Semne meningiene
D. Hepatosplenomegalie
E. Elastaza 1 pancreatică în materii fecale sub 100 ug/g materii fecale
9. CM. Selectaţi remediile medicamentoase care reduc pruritul în colangita sclerozantă primară
la copii::
A. Colestiramina
B. Asidui ursodeoxicolic
C. Vitaminele liposolubile A şi K
D. Plasmafereza
E. D-penicilamina
12. CM. Selectaţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul HVBC la copii:
A. Lamivudină
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir
13. CM. Indicaţi care sunt remediile antivirale aprobate în tratamentul HCVC la adolescenţi:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirină
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic
17. CM. Indicaţi care dintre probele de laborator menţionate confirmă prezenţa insuficienţei
hepatice la copiii cu ciroză hepatică:
A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat
18. CM. Selectaţi criteriile sonografice semnificative pentru hipertenzia portală la copii:
A. Diametrul venei portale majorat
B. Viteză sanguină diminuată în venele sistemului portal
C. Colaterale porto-renale prezente
D. Ascită în cavitatea abdominală
E. Hiperecogenitate difuză în parencimul ficatului
19. CM. Indicaţi semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la
nounăscut:
A. Icter mucocutanat din control fracţiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fracţiei indirecte a Bi
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
20. CM. Selectaţi metoda instrumentală sensibilă pentru confirmarea atreziei veziculei
biliare la nounăscut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN în regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominală
E. Scintigrafia ficatului
21. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii:
A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaglutamiltranspeptidaze
C. Majorarea colesterolului
D. Fibroză hepatică de gradul F3
E. Hipoalbuminemie
22. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP
23. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului
1. Cs Indicaţi cel mai frecvent agent etiologic în infecția de tract urinar la copii:
a. E.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. pseudomonas
5. Cs Selectaţi investigația imagistică noninvazivă pentru evaluarea unui copil cu infecție de tract urinar:
a. cistografia micțională
b. urografia intravenoasă
c. scintigrafia renală
d. ecografia rinichilor și vezicii urinare
e. biopsia renală
6. Cs Cistografia micțională este standartul de aur pentru confirmarea următoarei anomalii la copii:
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renală
d. aplazia renală
e. hipoplazia renală
10. Cs Selectați care dintre următoarele nu este cauză de reflux vezico-ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
b. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. valve de uretră posterioară
e. infecție acută de tract urinar
11. Cs Precizați care nu este factorul de protecție locală a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locală
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinară
e. Ig G secretorie locală
15. Cs Selectați afirmația care nu este corectă cu privire la tratamentul infecției de tract urinar la copii:
a. terapia parenterală cu antibiotice este obligatorie la toți copiii cu infecție urinară
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
c. inițierea imediată a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatică nu necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
e. durata optimă a terapiei cu antibiotice la copiii cu infecție urinară necomplicată este 7-14 zile
18. Cs Selectaţi testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută la copii:
a. proteinuria nictimerală
b. urina la săruri timp 24 ore
c. urocultura pozitivă
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma
19. Cs Precizaţi care dintre următoarele nu reprezintă complicația pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroză papilară
c. pionefroză
d. polichistoza renală
e. cicatrici renale
20. Cs Selectaţi care din următoarele nu este criteriu de apreciere a eficacității antibioticoterapiei în infecția
de tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinică la 48-72 ore de la inițierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infecțios
e. persistența hematuriei
Complement multiplu
1.Cm Selectaţi principalii agenți cauzali ai pielonefritei la copii:
a. e.coli
b. pneumococi
c. proteus
d. klebsiella
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis
14. Cm Selectaţi manifestările clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-născuți și sugarii mici:
a. dereglări gastrointestinale
b. durere suprapubiană
c. febră neregulată cu debut brusc
d.ascensiune ponderală nesatisfăcătoare
e. manifestări de șoc endotoxinic
d. Toți pacienții cu vârsta < 2 ani sau mai mari, fără risc de malformații congenitale reno-urinare
e. Toţi pacienţii cu infecţii urinare recurente
16. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita acută la
copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoză renală
c. cistita
d. bronșita acută
e. litiază renală
17. Cm Enumerați factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acută:
a. vârsta mică (în special sub 1 an)
d trimetoprim
e. tetraciclină
20. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerată
b. leucocitoză
c. eozinofilie
d. creșterea nivelului de hemoglobină
e. trombocitopenie
21. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la copii:
a. colică renală
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicită acută
e. hipersensibilitate la preparatele de iod
23. Cm Enumerați preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infecției de tract urinar la copii :
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina
24. Cm Indicați criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infecții ale tractului urinar:
a. vârsta < 6 luni
b. nu acceptă lichid per os
c. stare toxică
d. obstrucție urinară
e. stare medie
Complement simplu
1.Indicaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de stînga la copilul mic:
a. durerea precordială;
b. hepatomegalia;
c. tahipneea;
d. edemele periferice;
e. cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu excepţia:
a. tahipneea;
b. hepatomegalia;
c. cardialgia
d. sincopa;
e. tusea.
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:
a. paloare, transpiraţii;
b. ritm de galop;
c. cardiomegalie;
d. tahicardie;
e. zgomote cardiace clare, sonore.
5. Selectaţi metoda de monitorizare a terapiei cu digitalice la copii:
a. radiografia cordului;
b. ecocardiografia;
c. electrocardiografia;
d. caterismul cardiac;
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Precizaţi cauza fatigabilităţii în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hiperfuncţia cateholaminică;
b. retenţia hidrosalină ocultă;
c. reducerea debitului cardiac;
d. perturbarea circulaţiei coronariene;
e. edemul pulmonar interstiţial.
7. Apreciaţi în ce situaţii apare dispneea paroxistică în asociere cu cianoză generalizată la copii:
a. accesul hipoxic;
b. hipertensinea arterială;
c. insuficienţa respiratorie;
d. hipertensiunea pulmonară;
e. permeabilitatea vasculară sporită.
8. Selectaţi semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:
a. tahipneea;
b. semne meningiale;
c. oliguria;
d. tusea;
e. paloarea.
9. Indicaţi cauza creşterii în greutate la copilul mic cu insuficienţă cardiacă:
a. alergia alimentară;
b. dispneea;
c. insuficienţa hepatică;
d. edeme;
e. insuficienţa respiratorie.
10. Determinaţi de ce este cauzată transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copii:
a. dispnee;
b. hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea debitului cardiac;
c. edeme;
d. oboseală;
e. hipotensiune arterială.
11.Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
a. digitalice
b. β-adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. diuretice
e. antagoniştii receptorilor de aldosteron
14. Selectaţi care grup de preparate sunt de prima linie în insuficienţa cardiacă acută la copii:
a. diuretice
b. β –adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. dopaminergice
e. glicozide
15. Apreciaţi investigaţia instrumentală de bază pentru diagnosticul insuficienţei cardiace la copii:
17. Selectaţi care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renin-angiotensin-
aldosteron:
18.Indicaţi care este semnul clinic în insuficienţa cardiacă de dreapta la copii, determinat prin inspecţie:
a. tuse
b. tahipnee
c. edeme
d. diaforeză
e. malnutriţie
a. defibrilarea
b. cardioversia sincronă cu unda R al complexului QRS pe traseul electrocardiografic
c. PACING-ul transcutanat
d. manevre vagale
e. administrarea remediilor inotrope
a. hipertensiunea arterială
b. încarcare cu volum şi presiune a circuitului pulmonar
c. tahicardia sinusală
d. bloc atrioventricular gr I
e. încărcare cu volum şi presiune a circuitului sistemic
Complement multiplu
a. tahipneea;
b. dispneea de efort;
c. tusea;
d. lipsa ralurilor;
e. paliditatea.
2.Determinaţi semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil:
a. edem pulmonar;
b. raluri/crepitaţii pulmonare;
c. hepatomegalia;
d. edemele periferice;
e. pulsaţia venelor jugulare.
3.Indicaţi semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III NYHA/Ross:
a. contractilitatea;
b. frecvenţa respiratorie;
c. frecvenţa cardiacă;
d. presarcina;
e. postsarcina.
9. Apreciaţi manifestările severităţii insuficienţei cardiace cronice la copil:
a. cardiomegalia;
b. tusea bitonală;
c. hepatomegalia;
d. tahipneea;
e. tahicardia.
10. Determinaţi investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil:
a. radiografia cardiopulmonară;
b. spirografia;
c. ecocardiografia doppler;
d. nivelul peptidelor natriuretice;
e. nivelul electroliţilor serici.
11. Selectaţi parametri care determină severitatea insuficienţei cardiace la sugari după scorul de 12
puncte:
a. acută şi cronică
b. cu debit crescut/scăzut
c. anterogradă/ retrogradă
d. insuficienţa cardiacă dreaptă/ stânga şi biventriculară
e. hipertensivă/hipotensivă
13. Determinaţi cauzele insuficienţei cardiace la copil:
a. cardiomiopatia dilatativă
b. cardiomiopatia restrictivă
c. miocardita acută
d. anemia hemolitică
e. bronşita
a. cardiomegalia
b. tahicardia
c. tahipneea/dispneea
d. suflu sistolic de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e. vomă
22. Indicaţi semnele congestiei sistemice în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hepatomegalia
b. turgescenţa jugularelor
c. edemele periferice
d. edem pulmonar
e. tuse
23. Enumeraţi caracteristicile sindromului de debit cardiac mic în insuficienţa cardiacă la copii:
a. astenia generală
b. scăderea toleranţei la efort
c. dispnee de efort
d. edeme
e. hemoragii nazale
a. radiografia toracică
b. ecocardiografia
c. electrocardiograma
d. electroencefalograma
e. rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
39. Enumeraţi examenele obligatorii de laborator indicate la copiii cu insuficienţa cardiacă cronică:
a. hemoleucograma
b. nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
c. enzimele cardiospecifice: CFK-MB, ASAT, LDH 1
d. troponinele cardiace
e. Ig A, M, G
40. Enumeraţi care teste se consideră invazive în diagnosticul patologiilor cardiovasculare la copii:
a. angiocoronarografia
b. aortoangiografia
c. electrocardiograma
d. biopsia endomiocardică
e. ecocardiografia doppler color
B. Rectoromanoscopie
E. Examen baritat
A. Dizaharide
C. Lipide animale
D. Monozaharide
E. Lipide vegetale
A. Alergie alimentară
B. Enteropatia exudativă
C. Insuficienşă de lactază
D. Boala celiacă
E. Pancreatită acută
4. Cs. Selectați produsul alimentar contraindicat în boala celiacă la copii:
B. Enteropatie bacteriană
C. Enteropatie parazitară
D. Enteropatie alergică
E. Mecanisme nedeterminate
6. Cs. Boala celiacă este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, în afară de:
E. Factorul infecţios-parazitar
A. Maldigestie
B. Malabsorbţie
E. Alergie alimentară
C. Anticorpi antinucleari
E. Anticorpi transglutaminazici
10. Cs. Precizați vârsta la care debutează cel mai frecvent boala celiacă la copii:
A. Neonatală
B. Sub 6 luni
C. 6-10 luni
D. După 12 luni
E. Pubertate
D. Paste făinoase
E. Produse de mare
12. Cs. Selectați afirmaţia care nu este corectă în tratamentul bolii celiace la copii:
A. Boală congenitală
B. Boală monogenică
C. Boală dobîndită
D. Aberaţie cromozomială
E. Boală poligenică
A. Autosomal recesivă
B. Autosomal dominantă
C. Legată de X-cromosom
D. Multifactorială
E. Este boală dobîndită
15. Cs. Precizati glandele afectate în fibroza chistică la copii:
A. Glandele endocrine secretoare de mucus
B. Celule Langerhans
C. Glande parietale stomacale
D. Glande exocrine secretoare de mucus
E. Enterocite
16. Cs. Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:
A. Atrezia căilor biliare
B. Pneumonie
C. Ileus meconial
D. Icter nuclear
E. Displazie bronşică
17. Cs. Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Limfangiectazia intestinală
D. Dereglarea fluxului sanguin intestinal
E. Dereglarea tranzitului intestinal
18. Cs. Precizati modificarea caracteristică în fibroza chistică la copii:
A. Atrofie vilozitară intestinală subtotală la biopsie
B. Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoasei
C. Coprograma-acizi graşi crescuţi
D. Amilaza serică crescută
E. Nivelul de clor în sudoare crescut
19. Cs. Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:
A. Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acide
B. Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoase
C. Diareea cu sînge, mucus, puroi
D. Doar hemocolită
E. Diareea cu tenesme
20. Cs. Excreţie crescută a clorului cu sudoarea este caracteristică pentru:
A. Pancreatită cronică
B. Celiachie
C. Enteropatie exudativă
D. Intoleranţă la dizaharide
E. Fibroza chistică
21. Precizați unicul tratament efectiv în boala celiacă la copii:
A. Dieta fără gluten
B. Dieta fără lipide
C. Dieta fără proteine
D. Glucocorticosteroizi
E. Antileucotriene
22. Indicați durata regimului fără gluten în boala celiacă la copii:
A. Până la pubertate
B. Toată viața
C. Doar la copilul sugar
D. Doar pe perioada acutizării
E. Doar până la diversificare
23. Precizați tratamentul de substituție obligator în fibroza cistică la copii:
A. Insulina
B. Mineralocorticoizi
C. Enzime pancreatice
D. Suc gastric concentrat
E. Hormon de creștere
Complement multiplu.
A. Grâu
B. Orz
C. Soia
D. Orez
E. Secară
2. Cm. Boala celiacă este rezultatul interacţiunii următorilor factori patologici:
A. Factorul infecţios-parazitar
B. Infecţia virală persistentă
C. Factorul genetic
D. Factorul toxic-gliadină
E. Factorul imunologic
3. Cm. Distrugerea enterocitelor în boala celiacă este datorată următoarelor mecanisme:
Cs
Cs
A. Sindromul Marfan
B. Agenezia bronşică lobară unilaterală
C. Hipoplazia pulmonară
D. Sindromul Makleod
E. Malformaţia vaselor pulmonare
Cs
Cs
10. Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
A. Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
B. Surplus de masă din perioada de sugar
C. Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
D. Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
E. Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs
11. Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
A. Bronhografia
B. Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
C. Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
D. Scintigrafia pulmonară
E. Radiografia sinusurilor paranasale
Cs
Cs
14. Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
A. Este o afecţiune rar întâlnită la copii
B. Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
C. Etiologia este cunoscută
D. Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
E. Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie
Cs
15. Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
A. Radiografia cutiei toracice
B. Computer tomografia cutiei toracice
C. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
D. Spirometria
E. Eco grafia pulmonară
Cs
16. Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
A. Computer tomografia cutiei toracice
B. Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
C. Radiografia cutiei toracice
D. Eco grafia pulmonară
E. Spirometria
Cs
Complement multiplu
Cm
Cm
Cm
5. Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
A. Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
B. Pneumonie segmentară acută
C. Pneumonia destructivă
D. Pneumonie interstiţială
E. Sindromul lobului mediu
Cm
Cm
7. Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii ?
A. Tusă uscată asociată cu dispnee
B. Catar respirator cu evoluţie favorabilă
C. Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
D. Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
E. Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare
Cm
Cm
Cm
Cm
11. Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
A. Sinuzita cronică
B. Bronşita acută
C. Boala bronşiectatică
D. Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
E. Fibroza chistică
Cm
Cm
Cm
Cложный тест
Простой тест
1. D 1. A,B, C,D
2. C 2. A,C,D,E
3. C 3. A,C,D, E
4. E 4. B,C,E
5. A 5. A,C,E
6. A 6. B,C,D,E
7. A 7. A,C,D
8. B 8. B,C,D,E
9. E 9. B,D
10. B 10. B,C,D,E
11. C 11. A,C,D,E
12. C 12. A,B,C,D
13. E 13. A,C,D,E
14. C 14. A,B,C,D
15. A 15. A,B,E
16. A 16. A,B,D,E
17. E
CS
2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic la
copii:
a. 2
b. 4
c. 11
d. 5
e. 1
3. Notaţi anticorpii care reprezintă un test valoros în diagnosticul Lupusului eritematos sistemic:
a. Complementul C3, C4 crescut
b. Anticorpi antinucleari majorați
c. Anticorpi anti-Sm micșorați
d. Antistreptolizina-O crescută
e. LE celule crescute
Complement Multiplu
10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic:
a. Nevrite periferice sau craniene
b. Psihoze
c. Meningită aseptică
d. Convulsii febrile
e. Accidente vasculare cerebrale
a. Dieta hipolipidică
a. Trombocitopenia
b. Hipertensiunea arterială
c. Debut până la vârsta de 20 ani
d. Activitatea crescută a bolii
e. Anticorpi antinucleari
CS
1. c
2. b
3. b
4. a
5. a
6. e
7. d
8. d
CM
1. abd
2. abde
3. abd
4. ace
5. abde
6. abcd
7. abde
8. abc
9. abcd
10. abce
11. abde
12. ace
13. abcd
14. abce
15. bcd
Sclerodermia Sistemică la copii (SS). Complement simplu
2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică:
a. Două
b. Trei
c. Unul
d. Nici unul
e. Patru
4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice:
a. Anomalii de pigmentare
b. Edemaţierea pielii
c. Faţa cu aspect de mască
d. Fenomenul Raynaud
e. Ulceraţii tegumentare
Complement Multiplu
CS CM CM
1. b 1. abce 5. abce
2. a 2. abd 6. abc
3. e 3. abce 7. acde
4. d 4. abce 8. abd
Dermatomiozita juvenilă (DMJ). Complement Simplu
a. Rabdomioliza
b. Boli neuromusculare
c. Febra reumatismală acută
d. Miopatii metabolice
e. Miopatii medicamentoase
7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă:
a. Lactatdehidrogenaza
b. Creatinfosfokinaza
c. Alaninaminotransferaza
d. Aldolaza
e. Catalaza
a. Atrofie perifasciculară
c. Hemoragie
b. Atrofie perifasciculară
c. Calcificări musculare
10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei
juvenile:
a. Calcificări musculare
b. Fibrozare endomisială
d. Atrofie perifasciculară
e. Necroză miofibrilară
11. Menţionaţi criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenilă:
a. Manifestări dermatologice
b. Modificări la Electromiografie
a. Anticorpi antinucleari
c. Factorul reumatoid
e. Antistreptolizina-O
a. Glucocorticoizi
b. Imunosupresori
c. Vasodilatatoare
d. Vitaminoterapie
e. Dezagregante
CS
1. b
2. d
3. a
4. d
5. a
6. d
7. c
8. d
CM
1. abce
2. acde
3. abcd
4. abce
5. abc
6. abde
7. abd
8. abde
9. ade
10. abd
11. abc
12. abd
13. ab
14. abcd
15. abce
16. ace
Artrita juvenilă idiopatică (AJI). Complement Simplu
6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile oculare:
a. Forma sistemică
b. Forma poliarticulară
c. Forma oligoarticulară
d. Artrita cu entezite
e. Artrita psoriazică
7. Precizaţi câte stadii radiologice după Steinbrocker sunt în Artrita juvenilă idiopatică:
a. 3
b. 4
c. 2
d. 5
e. 6
8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile
osoase:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita
juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită
juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace:
a. Forma sistemică
b. Artrita cu entezite
c. Forma poliarticulară
d. Forma oligoarticulară
e. Artrita psoriazică
Complement Multiplu
7. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică:
a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică
b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii
c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
d. Comorbidităţi importante
e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică
15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Osteoporoză difuză marcată
b. Eroziuni osoase
c. Tumefiere uşoară periarticulară
d. Contracturi articulare
e. Lărgirea spaţiului articular
16. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică:
a. Mişcări ample în articulaţii
b. Contracturi articulare
c. Pacient în scaun cu rotile
d. Autoîngrijirea dificilă
e. Mers şchiopătat
20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat:
a. Forma poliarticulară seropozitivă
b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare
c. Artrita psoriazică
d. Forma poliarticulară seronegativă
e. Forma oligoarticulară
CS
1. e
2. a
3. a
4. c
5. a
6. c
7. b
8. e
9. d
10. b
11. b
12. b
CM
1. abcd
2. abc
3. ab
4. abc
5. acd
6. acd
7. abcd
8. abde
9. abc
10. abd
11. abde
12. ac
13. abce
14. abce
15. abd
16. bcd
17. abcd
18. abd
19. abc
20. abcd
21. acde
22. abcd
1. Selectaţi malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept ventricular cu debit mare
c. Foramen ovale patent
d. Coarctaţia de aortă de tip preductal
e. Transpoziţia vaselor magistrale
6. Precizaţi grupa de preparate indicată pentru menţinerea canalului arterial deschis:
a. Antiinflamatoare nestoroidene
b. Prostoglandine (prostoglandina E)
c. Imunoglobuline
d. Digitalice
e. Diuretice
7. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu excepţia:
a. Hipocratism digital
b. Poliglobulie
c. Abces cerebral
d. Leucocitoza
e. Accese hipoxice
8. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei aortice:
a. Electrocardiografia
b. Radiografia cardiopulmonară
c. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler color
d. Tomografia computerizată
e. Coronaroangiografia
10. Notaţi ce include managementul postoperator la copiii purtători de proteze mecanice:
a. dispnee
b. malnutriţie
c. tahicardie
d. diaforeză
e. convulsii
13. Selectaţi în ce malformaţie de cord se auscultă suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept atrial
c. Defect de sept ventricular
d. Canal arterial permiabil
e. Canal atrioventricular complet
18. Indicaţi care malformaţie cardiacă congenitală este ductodependentă:
a. Sistolic
b. Diastolic
c. Sistolo-diastolic
d. Suflu holosistolic
e. Suflu mezodiastolic
20. Precizaţi semnul clinic compensator în criza de rău hipoxic la copil cu malformaţie cardiacă congenitală:
A. Acidoza metabolică
B. Polipneea
C. Spasmul pulmonar
D. Scăderea rezistenţei vasculare sistemice
E. Creşterea şuntului dreapta-stânga
21. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cianogenă cu flux pulmonar crescut:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari cu defect septal ventricular larg
C. Stenoză pulmonară
D. Defect septal ventricular
E. Canal atrioventricular complet
22. Selectaţi semnul clinic specific pentru coarctaţia de aortă de tip postductal la copii:
A. Dispneea
B. Hepatomegalia
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Suflu continuu la baza cordului
E. Hipertensiune arterială sistemică
Complement multiplu
B. Stenoză pulmonară
E. Dextropoziţia aortei
2. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infecţii respiratorii recurente
3. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Transpoziţia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
4. Indicaţi factorii determinanţi în evoluţia naturală a defectului septal ventricular:
A. Dimensiunile defectului
B. Localizarea defectului
C. Presiunea în aortă
A. Tetralogia Fallot
B. Fereastra aortopulmonară
B. Cianoză centrală
A. Tetralogia Fallot
B. Hipertensiune sistemică
C. Şunturi reziduale
D. Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale
11. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
a. angiografia cardiacă
b. ventriculografia prin rezonanţă magnetică nucleară
c. cateterism cardiac
d. electrocardiografia
e. ecocardiografia
a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
26. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
a. Faza hipervolemică
b. Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecreţie
e. Faza de hiposecreţie
27. Precizaţi factorii decisivi în severitatea evoluţiei Tetralogiei Fallot:
B. inimă în „sabot”
D. hipervascularizaţie pulmonară
A. embolii
B. eritremie secundară
C. abces cerebral
D. edem pulmonar
E. crize hipoxice
D. şunt dreapta-stânga
E. şunt stânga-dreapta
A. favorabilă
B. nefavorabilă
32. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
33. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
A. Dispnee
B. Dificultăţi în alimentaţie
C. Hipocratism digital
D. Diaforeză
E. Infecţii respiratorii recurente
36. Numiţi semnele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale la sugari:
A. Tetralogia Fallot
B. Drenaj venos pulmonar aberant total
C. Canal atrio-ventricular
D. Transpoziţia de vase mari
E. Coarctaţia de aortă
38. Menţionaţi criteriile clinice sugestive în defect de sept atrial mic :
A. Dispnee
B. Retard ponderal
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Fără semne de insuficienţă cardiacă
E. Suflu sistolic la baza cordului
39. Enumeraţi semnele clinice comune în coarctaţia de aortă preductală:
A. Poziţionare genupectorală
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
41. Enumeraţi manifestările clinice în defect de sept ventricular la sugar:
1. C
2. C
3. B
4. C
5. C
6. B
7. D
8. B
9. C
10. B
11. E
12. E
13. E
14. A
15. C
16. A
17. A
18. A
19. C
20. B
21. B
22. E
Complement multiplu
1. A,B,D,E
2. A,B,D,E
3. B,C,D
4. A,B,D
5. A, B, D
6. A,C
7. A, C,D
8. B, D
9. A,C,D
10. B,C
11. A,B
12. A,B,C
13. A, B, C
14. A,B,C,D
15. A, C, D, E
16. A,D,E
17. A,B,C
18. A,B
19. A,B
20. A,B,C
21. A,B,C,D
22. A,B,C
23. A,B,C,D
24. A,B,C
25. A,B,C,D
26. A,B,C
27. A, C
28. A,B,C
29. A,B,C,E
30. A,B,C
31. B,C,D,E
32. A,B,C
33. A,B,C,E
34. A,B,E
35. A,B,D,E
36. A,B,C
37. A,B, D
38. C,D,E
39. A,B,C
40. A,B,C,D
41. A,C,D
3. Selectaţi factorul care nu constituie o greşeală alimentară calitativă în malnutriţia dobândită la copii:
A. Raţie insuficientă de proteine
B. Raţie insuficientă de glucide
C. Carenţă de lipide
D. Carenţa totală de calorii
E. Numărul de alăptări mărit
8. Selectaţi care dintre cele enumerate nu este criteriu pentru aprecierea gradului de malnutriţie la
sugari:
A. Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutan
B. Indicele ponderal
C. Hipertrofia amigdalelor
D. Indicele de nutriţie
E. Indicele statural
A.Administrarea antibioticelor
E. Hemotransfuzie
A. Edeme periferice
B. Tegumentele palid-cenușii
19. Precizaţi semnul clinic caracteristic în malnutriție proteică (Kwashiorkor) la copii la copii:
COMPLIMENT MULTIPLU
14. Enumeraţi semnele clinice prezente la un copil sugar cu malnutriţie de gradul III:
A. Bula Bichat prezentă
B. Toleranţa digestivă păstrată
C. Apetit scăzut până la anorexie
D. Pielea atârnă în pliuri pe coapse și fese
E. Hipotonie şi atrofie musculară
C. Diureza scăzută
D. Icter sclero-tegumentar
A. Icter sclero-tegumentar
B. Diaree-steatoree
C. Edeme hipoproteice
E. Poliurie
A. Hiperamilazemia
B. Hemoglobina diminuată
C. Hipoproteinemia
D. Hipoglicemia
E. Acidoza metabolică
A. Terapie anticonvulsivantă
C. Terapie antiinfecțioasă
E. Terapie cu diuretice
21. Indicaţi care sunt complicațiile precoce ale malnutriției severe la copii:
A. Nanismul hipofizar
C. Infecțioase - Sepsis
D. Acidoză metabolică
E. Hipovitaminoze
D. Nanism secundar
24. Enumerați preparatele de lapte recomendate pentru corecția dietetică în malnutriţie la sugari:
C. Lapte hipoalergen
E. Hidrolizate de proteină
Răspunsuri. Malnutriţia la copii. Complementul simplu
1. C
2. B
3. E
4. E
5. B
6. E
7. B
8. C
9. C
10. B
11. D
12. C
13. A
14. D
15. A
16. C
17. B
18. D
19. E
20. A
Complementul multiplu
1. ABCE
2. ABCD
3. ABCE
4. ABCD
5. BC
6. ACD
7. ABE
8. BCD
9. ABD
10. ABCE
11. BCE
12. ACE
13. BCDE
14. CDE
15. BCDE
16. BCD
17. ACE
18. CD
19. BCDE
20. BCD
21. CDE
22. ABDE
23. BCDE
24. ABCE
8. Selectaţi care tip lapte matern conţine cea mai mică cantitate de grăsimi:
a) Colostru
b) Laptele tranzitor
c) Laptele matern maturizat
d) Laptele mamei care a născut copil la termenul de 30 săptămâni
e) Laptele de vacă
11.Marcaţi care poate fi pierderea maximală în greutate în primele zile de viaţă la nou-născut:
a) 15% din greutate
b) 200 grame
c) 400 grame
d) 6% din greutate
e) 10% din greutate
Complement multiplu
4.Selectaţi afirmaţiile corecte referotor la termenul şi temperatură la care poate fi păstrat laptele matern:
a) 6 luni la t -200C
b) O săptămână la t +40C
c) 24 ore la t +100C
d) 3 zile la t +150C
e) 24 ore la t +40C
9.Indicaţi care din reflexele fiziologice (arhaice) prezente la nou-născuţi se determină la vârsta de un an:
a) Reflexul de căutare
b) Reflexul Robinson
c) Reflexul Babinschii
d) Reflexul Moro
e) Reflexul de supt
Resuscitarea neonatală. CS
5.Indicaţi dimensiunea corectă a sondei endotraheale corespunzătoare greutăţii la naştere de 1000 - 2000 g:
a) 1,0
b) 1,5
c) 2,0
d) 2,5
e) 3,0
6.Selectaţi indicaţia optimală pentru aspiraţia meconiului din trahee la nou născut:
a) Sonda endotraheală
b) Sonda de aspiraţie 6 sau 8 Fr
c) Sonda de aspiraţie introdusă prin larigoscopie directa
d) Sonda nasogastrică
e) Sonda gastrică
Complement multiplu
1.Indicaţi gesturile de reanimare neonatală pentru componenta B al ABC-ului reanimării:
a) Folosirea balonului şi a măştii
b) Medicaţia
c) Introducerea sondei endotraheale
d) Ventilarea cu presiune pozitivă
e) Stimularea tactilă
3.Indicaţi care dintre următoarele sunt considerate complicaţii ale masajului cardiac extern la copil:
a) Fracturi costale
b) Stop cardiac
c) Ruptura hepatică
d) Pneumotorax
e) Stop respirator
4.Selectaţi cele mai frecvente cauze ale cianozei nou-născutului în sala de naştere:
a) Eritrocitoza
b) Hipotermia
c) Apnea
d) Malformaţii cardiace congenitale ductal dependente
e) Pneumotoraxul
6.Selectaţi corect primele 3 etape ale introducerii laringoscopului şi a sondei endotraheale în timpul
intubaţiei neonatale:
a) Introducerea sondei endotraheale în glotă
b) Fixarea capului nou-născutului
c) Introducerea lamei între limbă şi palat până la baza limbii
d) Scoaterea laringoscopului şi stingerea becului
e) Ridicarea lamei şi vizualizarea epiglotei şi a glutei
2. Selectaţi la ce vârstă eliminările din ochi la nou-nascut pot fi socotite ca manifestare a infecţiei bacteriene
intrauterine:
a) 2-4 ore
b) 24-72 ore
c) 4 -6 ore
d) 120 ore
e) l72 ore
4.Marcaţi care din Candide cel mai frecvent provoacă candidoza la nou-născuţi?
a) Candida tropicalis
b) Candida parapsilosis
c) Candida albicans
d) Candida krusei
e) Candida glabrata
Complement multiplu
Complement multiplu
4.Selectaţi principiile de bază ale terapiei respiratorii în caz de detresă respiratorie neonatală:
a) Restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b) Oxigenarea adecvată
c) Înlăturarea cauzelor detresei respiratorii
d) Administrarea bicarbonatului de natriu
e) Administrarea de adrenalina
3.Indicaţi afirmaţia corectă referitor la cauza icterului din prima zi după naştere:
a) Defectele enzimatice ale eritrocitelor
b) Alimentaţie la sân
c) Incompatibilitatea după Rh factor
d) Hipertireoidism
e) Icter fiziologic
4.Care din factori provoaca icterul patologic la nou nascuti in primele 24 ore
a) Imaturitatea ficatului la nou-născuţi
b) Intestinul steril la nou-născuţi
c) Transfuzie placento-fetală
d) Activitate înaltă a β-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi
e) Incompatibilitatea Rh/factor
Complement multiplu
2.Selectaţi care din indicii enumeraţi mai jos confirmă prezenţa bolii hemolitice a nou-născutului?
a) Anemie cu reticulocitoză
b) Acidoza metabolică
c) Hipoglicemia
d) Icter din primele ore de viaţă
e) Hepatosplenomegalia
Nou- născutul prematur. Particularităţi anatomice şi funcţionale ale prematurului. Criteriile de apreciere a
vârstei gestaţionale. Retardul creșterii intrauterine a fătului.
CS
1.Selectaţi prin ce se caracterizează varianta displastică a reţinerii de dezvoltare intrauterină afătului?
a) Retenţia în masa
b) Retenţia în lungime a copilului
c) Retenţia proporţională în masă şi în lungime
d) Retenţia proporţională în masa si asocierea diferitor anomalii congenitale
e) Se mai numeşte variantă simetrică
2.Alegeeţi care tip al retardului dezvoltării fizice intrauterine a fătului se numeşte displastic?
a) Masa corporală mică
b) Masa şi lungimea mică
c) Masa lungimea normal plus anomalie congenitala
d) Masasi lungimea mare + anomalie congenitală
e) Retard de crestere a lungimiei si a masei + anomalie congenitală
6.Selectaţi care din stările enumerate mai jos este afirmatie gresita pentru prematuri:
a) Simptomul Finkelştein
b) Lanugo
c) Sclerema
d) Hipotonie musculară
e) Scorul Ballard 39puncte
Complement multiplu
1.Indicaţi elementele care corelează cu vârsta gestaţională a fătului:
a) α-fetoproteina
b) Lungimea brațului fătului stabilit ecografic
c) Testul cu oxitocină
d) Estriolul în urină la mamă
e) Diametrul biparietal al capului la făt
2.Selectaţi criteriile care indică prezenţa retardului în dezvoltarea fizică intrauterină a fătului:
a) Prematurii cu masa corespunzătoare termenului de gestaţie
b) Prematurii cu masa mai mică ca termenul de gestaţie
c) Copii născuţi la termen sau prematurii la care masa corporală este sub percentila 10
d) Greutatea la naştere mai mult de 3000 gr.
e) Talia la naştere 52 cm
Compliment simplu
1. A
2. B
3. C
4. B
5. D
6. D
7. D
8. B
9. A
10. B
11. D
12. E
13. C
14. C
15. A
Compliment multiplu
1. ABCE
2. ABCD
3. ACDE
4. AE
5. ABCD
6. ABCD
7. ABD
8. AE
9. CE
10. ABC
11. ADE
12. AC
13. CDE
14. ABCD
Resuscitarea neonatală.
COMPLIMENT SIMPLU
1. C
2. C
3. B
4. A
5. E
6. C
Compliment multiplu
1. AD
2. ABCD
3. ACD
4. BCD
5. AC
6. BCE
7. ABD
8. BCDE
9. AD
1. A
2. B
3. A
4. C
5. C
6. C
7. B
8. A
9. B
Compliment multiplu
1. ABE
2. BC
3. ABC
4. AD
5. ABC
6. DE
7. CDE
8. ABD
9. AB
Compliment simplu
1. C
2. B
3. A
Compliment multiplu
1. ACE
2. ABE
3. ACD
4. ABC
Сompliment simplu
1. A
2. D
3. C
4. E
5. D
6. E
7. E
Compliment multiplu
1. ABCE
2. ADE
3. ABDE
4. ABCE
5. CE
6. CE
7. ADE
Nou- născutul prematur. Particularităţi anatomice şi funcţionale ale prematurului. Criteriile de apreciere a
vârstei gestaţionale. Retardul creșterii intrauterine a fătului
Compliment simplu
1. D
2. E
3. C
4. A
5. D
6. C
7. C
8. A
9. D
10. C
11. B
Compliment multiplu
1. ABE
2. BC
3. AE
4. ABE
5. AD
6. AD
B. Toxic
C. Algic
D. Icteric
E. Metabolic
11. Cs Selectați momentul apariției durerii abdominale în cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineața, postprandial
15. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii la copii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
16. CS. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensivă în „bară” în epigastru
B. durere la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate
17. CS. Selectați semnul de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică exocrină la copii:
A. steatoree
B. majorare a AST și ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
18. CS. Precizați indicele de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică endocrină la copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
19. CS. Selectați indicele de laborator sugestiv pentru pancreatita acută la copii:
A. hiperbilirubinemie
B. hiperamilazemie
C. hipercolesterolemie
E. hiperglicemie
20. CS. Selectați afirmația corectă pentru definiția de pancreatită acută la copii:
21. CS. Selectați din maladiile enumerate cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la copii:
B. alimentația artificială
22. CS. Indicați investigația instrumentală neinvazivă pentru confirmarea pancreatitei acute la copii:
A. colangiopancreatografia retrogradă
B. esofagogastroduodenoscopia
D. ecografia abdominală
23. CS. Selectați investigația instrumentală pentru confirmarea definitivă a pancreatitei acute la copii:
A. Scintigrafia hepato-biliară
B. Esofagogastroduodenoscopia
D. Sonografia abdominală
24. CS. Precizați semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronică în acutizare la copii:
A. durere intensivă în hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominală la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizată în fosa iliacă drepta
E. hiperestezie cutanată în fosa iliacă stânga
25. CS. Selectați afirmația corectă caracteristică pancreatitei cronice la copii:
A. proces inflamator fibrozant în pancreas ce durează mai mult de 6 luni
B. proces inflamator în pancreas ce durează mai puțin de 6 luni
C. proces inflamator reversibil până la însănătoșire
D. tulburare funcțională a sfincterului Oddi de tip pancreatic
E. tulburare funcțională a sfincterului Odii de tip bilio-pancreatic
Complement multiplu
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Afecțiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă
3. Cm Selectați indicii paraclinici cu valoare diagnostică în debutul pancreatitei (în primele ore) la
copii:
A. Hiperamilazemia
B. Hiperamilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Hiperfosfatemia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
E. Meteorismul abdominal
10. Cm Selectați testele pentru aprecierea funcţiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii
D. anomalii reno-urinare
E. hemangiomul hepatic
16. CM. Enumeraţi indicii de laborator caracteristicie insuficienței pancreatice exocrine în pancreatita
cronică la copii:
A. steatoree, creatoree
B. hiperglicemie
C. hiperamilazurie
D. leucopenie
B. Sindrom dispeptic
D. Sindrom hipertermic
E. Sindromul astenovegetativ
B. substituţie enzimatică
C. glucocorticosteroizi
C. durere colicativă sau surde persistente hipocondrul drept după efort fizic
21. CM. Selectaţi investigațiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatită acută la copii:
A. ALT, AST
B. amilaza în sânge
C. diastaza în urină
D. lipaza în sânge
Complement multiplu.
2) Indicaţi care dintre simţurile copilului este cel mai bine dezvoltat la naştere:
a) auzul
b) văzul
c) sensibilitatea tactilă
d) sensibilitatea termică
e) gustul
3) Cu vârsta se schimbă topografia, poziţia, forma, numărul, dimensiunea circumvoluţiunilor şi
girusurilor creierului copilului. Când acest proces se manifestă cel mai intens:
a) în al doilea an de viaţă
b) până la vârsta de 3 ani
c) în primul an de viaţă
d) după vârsta de 5 ani
e) până la vârsta 5 ani
4) Indicaţi către ce vârstă este încheiată mielinizarea majorităţii structurilor SNC la copii:
a) către vârsta de 1 an
b) către vârsta de 4-5 ani
c) către vârsta de 2 ani
d) către vârsta de 7-8 ani
e) către vârsta de 12 ani
11) Indicaţi termenul în ontogeneza a sistemul nervos, când din neuroepiteliu se formează foiţa
medulară şi tubul medular:
a) în a 2-5 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) în a 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
c) în a 5-6 săptămână de dezvoltare intrauterină
d) în a 12 săptămâna de dezvoltare intrauterină
e) în a 16-20 săptămâna de dezvoltare intrauterină
12) Cele 5 compartimente de bază ale sistemului nervos se formează la termenul de:
a) 1 săptămână de dezvoltare intrauterină
b) 2-5 săptămâni de dezvoltare intrauterină
c) 16-20 săptămâni de dezvoltare intrauterină
d) 12 săptămâni de dezvoltare intrauterină
e) 5-6 săptămâni de dezvoltare intrauterină
13) Către ce vârstă copilul fixează privirea asupra obiectelor fixe?
a) de la naştere
b) de la a 10 zi după naştere
c) de la vârsta de 2 luni
d) de la vârsta de 1 lună
e) de la vârsta de 3 luni
15) Către ce vârstă la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele superioare?
a) la vârsta de 3 luni la
b) la vârsta de 1 lună
c) la o săptămână după naştere
d) la vârsta de 2 luni
e) vârsta de 20 zile
16) Indicaţi vârsta, când la copiii sănătoşi dispare hipertonusul fiziologic în membrele inferioare:
a) către vârsta de 1 lună
b) la vârsta de 4 luni
c) către vârsta de 2 luni
d) către vârsta de 3 luni
e) către vârsta de 2 săptămâni după naştere
17) La ce vârstă e posibilă rostogolirea sugarului de pe spate pe burtă şi invers?
a) de la vârsta de 3 luni
b) de la vârsta de 4 luni
c) de la vârsta de 2 luni
d) de la vârsta de 5 luni
e) de la vârsta de 6 luni
22) Indicaţi vârsta medie când la copil se manifestă perioada vorbirii motorii:
a) la vârsta de 6-7 luni
b) la vârsta de 7-8 luni
c) la vârsta de 8-9 luni
d) la vârsta de 10-12 luni
e) la vârsta de 5-6 luni
23) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului în vârstă de 12 luni:
a) 1-2 cuvinte
b) 15 cuvinte
c) 20 cuvinte
d) 5 cuvinte
e) 8-10 cuvinte
24) Indicaţi câte cuvinte în mediu poate avea vocabularul copilului la vârsta de 2 ani:
a) 40 - 50 cuvinte
b) 50 - 100 cuvinte
c) 200 - 300 cuvinte
d) 100 - 150 cuvinte
e) 300 cuvinte
Complement multiplu
1) Indicaţi perioadele critice în dezvoltarea intrauterină a sistemului nervos central:
a) 10-12 săptămâni de gestaţie
b) 3-4 săptămâni de gestaţie
c) 12-18 săptămâni de gestaţie
d) prima săptămână de gestaţie
e) 20-28 săptămâni de gestaţie
2) Indicaţi care sunt metodele de stimulare a dezvoltării cognitive la copii de vârstă fragedă:
a) jocul
b) gimnastica curativă
c) masajul
d) comunicarea
e) administrarea de nootropi
11) Selectaţi care din reflexele necondiţionate (arhaice) enumerate dispar către vârsta de 2 luni:
a) reflexul de sugere
b) reflexul Babchin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de suport (sprijin)
e) reflexul Moro
13) Indicaţi reflexele necondiţionate ale membrelor inferioare, prezente la copii nou-născuţi:
a) reflexul de trompă
b) reflexul de sprijin
c) reflexul mersului automat
d) reflexul de apucare Robinson inferior
e) reflexul Babchin
19) Indicaţi care sunt caracteristicele pentru cerebelul copiilor de vârsta fragedă:
a) este dezvoltat insuficient
b) este bine dezvoltat
c) e este relativ mic în dimensiuni
d) emisferele sunt mici
e) girusurile sunt superficiale
24) Indicaţi afirmaţiile corecte privind dezvoltarea neuropsihică a copiilor în vârstă de până la 6 ani:
a) după vârsta de o lună are loc diminuarea reflexelor necondiţionate
b) începând cu primul an de viaţă are loc apariţia şi consolidarea reflexelor condiţionate
c) dezvoltarea sistemului nervos e mai lentă, decât la copii mai mari, de vârstă şcolară
d) are loc stabilirea şi desăvârşirea funcţiei musculare şi verbale
e) activitatea motorie parcurge o dezvoltare şi desăvârşire treptată
33) Indicaţi condiţiile de bază, necesare pentru dezvoltarea neuropsihică adecvată a copilului:
a) dezvoltare morfo-funcţională corespunzătoare vârstei a sistemului nervos central
b) activitate motorie intensă
c) mediul, în care creşte copilul
d) comunicarea
e) activităţile de joc cu copilul
Complement multiplu
1. A, C 21. A, B, D, E
2. A, D 22. A, B, D, E
3. B, E 23. A, B, C, D
4. A, C 24. A, B, D, E
5. B, D 25. A, C, D, E
6. B, E 26. B, C, D, E
7. C, D 27. A, B, D, E
8. B, C 28. B, C, D, E
9. B, E 29. A, B, C, E
10. A, C 30. B, C, D, E
11. B, C, D 31. A, B, C, E
12. A, C, D 32. B, C, D, E
13. B, C, D 33. A, B, C, D
14. B, C, E 34. A, B, C, E
15. A, C, D 35. B, C, D, E
16. A, B, C, E 36. A, B, D, E
17. A, B, D, E 37. A, C, D, E
18. A, B, C, E 38. B, C, D, E
19. A, C, D, E 39. A, B, C, E
20. A, B, D, E
Pneumonia comunitară la copii. Complement simplu
Cs
A. Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
D. Hepatizare roşie
E. Congestie
Cs
Cs
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
CS
A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS
A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
A. Aminoglicozide
B. Sulfanilamide
C. Aminopenicilene
D. Cefalosporine generaţia I
E. Tetracicline
CS
10. Precizați durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară
necomplicată:
A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
14. Indicaţi cauza devierii mediastinului spre partea afectata la copil cu afecţiune pulmanară:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonară
A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară
D) Aminopenicilline
E) Fluorchinolone
17. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5%
eritrocite:
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă
18. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală
21) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil între 1-5 ani cu pneumonie:
A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
Complement multiplu
Cm
1. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS,
recomandate pentru sectorul primar de asistenţă medicală:
A. Prezența tusei
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul cutiei toracice
E. Leucocitoza, neutrofiloza
Cm
2. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutriţia
A. Stările imunocompromise
B. Alimentaţia artificială cu lapte praf
C. Rahitismul
D. Prematuritatea
Cm
3. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Cm
4. Indicaţi semnele clinice caracteristice în pneumonia interstiţială la copii:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
Cm
Cm
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
D. Opacităţi micro-macronodulare
Cm
A. Pleurezia
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
E. Distrucţie pulmonară
Cm
A. Otita purulentă
B. Pleurezia
C. Meningita purulentă
D. Enterocolita acută
E. Malabsorbţia intestinală
Cm
C. Respiraţie accelerată
Cm
Cm
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm
A. Amoxicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Sulfanilamide
E. Nitrofurantoina
Cm
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm
A) Bronhopneumonie în focar.
B) Pneumonie eozinofilică.
C) Pneumonie segmentară.
D) Pneumonie franco-lobară.
E) Pneumonie interstiţială.
1. E Complement multiplu
2. A
3. E 1. A,B,D,E
4. E 2. A,B,D,E
5. D 3. A ,B ,C ,E
6. C 4. A, B,C,E
7. C 5. B,C,D,E
8. A 6. A,B,C
9. C 7. B,D,E
10. C 8. A,C,D,E
11. C 9. A,B,C,E
12. A 10. C,D,E
13. C 11. A,D,E
14. E 12. A,C,D
15. C 13. A,C,E
16. A 14. B,C,D,E
17. B 15. A,C,D,E
18. A 16. A,B,C
19. D 17. B,C
20. C 18. A,E
21. B 19. A,B,E
22. D 20. A,C,D,E
21. A,B,E
22. A,C,D,E
4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei ulcero-
hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec
6. Cs Precizaţi investigaţia în baza căreia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de rectocolită
ulcero-hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală
7. Cs Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita ulcero-
hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
E. Papiloza rectocolonică
9. Cs Evidenţiaţi grupa de preparatele cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei
ulcero-hemoragice la copii:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii,
având un şir de similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se
iniţiază procesul în boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din următoarele
manifestări este caracteristică pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie
13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este
adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi
Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.
14. Cs Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn fistulizante
la copii:
A. Mesalazina
B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul
15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului
16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la copii:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă
17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării
rectocolitei ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei
20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente la
tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)
Complement multiplu
1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la
copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros
19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de
ulceraţii
în „buton de cămaşă”
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de
urgenţă, în cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.
22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate
copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii Crohn
la copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară
26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în
inducerea bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae
28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele
31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu malabsorbţie intestinală:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinală)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative
33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al Bolii inflamatorii cornice intestinale
cu următoarele maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza
37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele
39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ cu
caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică,
comparativ cu cea sudică.
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.
40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin eficient în
cazul pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
Compliment multiplu
1. Indicaţi în care din malformaţiile congenitale enumerate este prezentă cianoza generalizată:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a. în anemie
b. în tireotoxicoză
c. în malformaţii congenitale de cord
d. în vicii cardiace dobândite
e. în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale
pulsului:
a. hipertireoză
b. anemie
c. stări febrile
d. gastrite
e. rahitism
4. Indicaţi în ce situaţii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:
a. emoţii
b. miocardite
c. efort fizic
d. hipertireoidism
e. stenoză arterei pulmonare
5. Evidenţiaţi caracteristicele suflurilor organice:
a. intensitate mică
b. intensitate mare
c. asociere cu freamăt
d. propagare în afara limitelor cordului
e. dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează traseul ECG la copii:
a. masa corporală
b. poziţia cordului în cutia toracică
c. raportul între masa ventriculului stâng şi a celui drept
d. grosimea pereţilor ventriculelor
e. valoarea tensiunii arteriale
7. Determinaţi particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a. fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b. ţesutul conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare bună a miocardului
d. vascularizare slabă a miocardului
e. peretele ventriculului stâng este seminficativ mai gros decât ai celui drept
8. Apreciaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a. poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b. poziţia cordului este transversală
c. este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9. Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a. nu se asociază cu freamăt
b. nu se propagă în afara limitelor cordului
c. se percep numai la baza cordului
d. se asociază cu freamăt
e. se propagă în afara limitelor cordului
10. Indicaţi în care malformaţie cardiacă congenitală se constată şunt dreapta-stânga:
a. tetralogia Fallot
b. transpoziţia a vaselor magistrale
c. canal arterial permiabil
d. defect septal interatrial
e. defect septal interventricular
11. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la hemodinamica fetală:
a. circuitul mic nu funcţionează
b. funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c. presiune practic echivalentă între aortă şi artera pulmonară
d. artera pulmonară transportă sângele în plămâni în volum deplin
e. este prezent defect de sept ventricular
12. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
a. sistarea circulaţiei ombilicale odată cu ligaturarea și
secţionarea cordonului ombilical
b. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
c. închiderea canalului arterial
d. închiderea foramenului ovale
e. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
13. Evidenţiaţi în ce maladii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a. hipertensiune arterială
b. miocardite
c. pericardite
d. emfizem pulmonar
e. hipotrofie
14. Enumeraţi caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a. intensitate mare
b. propagare în afara limitelor cordului
c. auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d. se asociază cu freamăt
e. dispar la schimbarea poziţiei corpului
15. Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. retard ponderal
d. cianoză
e. cardialgii
16. Caracterizaţi particularităţile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a. existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b. minut - volumul mai mare al circuitului mare
c. presiune scăzută în artera pulmonară
d. asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e. presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b. creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c. închiderea căilor fetale de comunicare
d. maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e. creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Selectaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a
circulaţiei fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumeraţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular,
fără legătură patologică între circuitul mare şi circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa
şuntului stânga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctaţia de aortă de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
e. defectul septului ventricular
21. Indicaţi anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular cu şunt dreapta-stânga:
a. Defect al septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. stenoză severă de arteră pulmonară cu defect de sept interventricular
e. Tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de
vârstă fragedă:
a. prezenţa aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arterială relativ mare
d. frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o
cardiopatie congenitală:
a. malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenţa cosanguinităţii
c. moarte subită la rude de gradul I şi II
d. patologii digestive la rude de gradul I şi II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale
a copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
a. agresiuni toxice în timpul sarcinei ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b. suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c. expunere la radiaţii în timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama în timpul sarcinei
e. câte sarcini a avut mama până în prezent
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice
importante pentru copiii suspecţi la cardiopatie:
a. oboseală în timpul alimentaţiei
b. retardul ponderal
c. prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e. accese hipoxice
26. Indicaţi semne/simptome de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a. cianoză
b. dureri articulare
c. dureri precordiale
d. strănut
e. dispnee/tahipnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a. pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b. rărirea marcată, până la oprire a pulsului
c. rărirea marcată, până la oprire a respiraţiei
d. tensiunea arterială menţinută
e. lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a. efectuarea când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b. se va examina doar regiunea precordială
c. aprecierea parametrilor antropometrici
d. se va examina doar tegumentele şi mucoasele vizibile
e. se va realiza inspecţia generală a întregului organism
29. Indicaţi ce informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la
copii:
a. prezenţa edemelor
b. şocul apexian
c. perceperea freamătului
d. calitatea circulaţiei periferice
e. prezeţa suflurilor
30. Indicaţi caracteristicile zgomotelor cardiace la copii în raport cu adulţii:
a. sunt mai frecvente
b. sunt mai intense
c. au tendinţa de egalizare (la sugar)
d. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e. poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a. intensitatea după scara Lewine 4-6
b. intensitatea după scara Lewine 1-2
c. nu sunt însoţite de freamăt
d. dispar după schimbarea poziţiei corpului
e. nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii oferă radiologia cardiopulmonară în examenul sistemului cardiovascular
la copii:
a. patologiile organelor cutiei toracice
b. caracteristica circulaţiei pulmonare
c. estimarea excursiei pulmonare
d. aspectul umbrei cordului
e. aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecvenţa cardiacă
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
34. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă
fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
35. Estimaţi parametrii funcţionali ai hemodinamicii:
a. tensiunea arterială
b. puls
c. frecvenţa contracţiilor cardiace
d. presiunea în artera pulmonară
e. presiune în ventriculul drept
36. Apreciaţi ce reprezintă lipotimia:
a. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea circulaţiei sangvine
b. pierderea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea circulaţiei sangvine
c. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea respiraţiei
d. pieredrea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea respiraţiei
e. tensiunea arterială fără modificări
37. Indicaţi elementele structurale ale pericardului la copil:
a. o structură distinctă care înconjoară inima
b. conţine fibre de colagen
c. conţine ţesut elastic
d. este format din 2 foiţe cu o cantitate mică de lichid între ele
e. conţine ţesut muscular
38. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenţă redusă a nervului vagus
d. influenţa cresută a nervului vagus
e. are posibilităţi de reglare a conductibilităţii cardiace
39. Evidenţiaţi caracteristicile esenţiale ale sistemului cardiovascular la sugar:
a. diafragma ridicată
b. torace scurt
c. cord poziţionat mai orizontal, topografic mai sus
d. șoc apexian situat în spaţiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e. diafragma amplasată mai jos
40. Indicaţi elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuţi:
a. miofibrile foarte subţiri
b. ţesut conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare sporită a miocardului
d. vascularizare redusă a miocardului
e. ţesut conjunctiv bine dezvoltat
Semiologia sistemului cardiovascular la copii: Compliment simplu
1. C
2. C
3. A
4. B
5. D
6. B
7. C
8. D
9. D
10. E
11. B
12. E
13. B
14. D
15. B
16. D
17. A
18. C
19. C
20. E
Complement multiplu
1. B,C, E 22. A, D, E
2. C, D 23. A, B, C
3. A, B, C 24. A, B, C,D
4. A, C, D 25. A, B, C, E
5. B, C, D 26. A, C, E
6. B, C, D 27. B, C, E
7. A, B, C 28. A, E
8. B, C, D 29. A, B, C, D
9. A, B 30. A, B, C, E
10. A, B 31. B, C, D, E
11. A, B, C 32. A, B, D, E
12. A, B, C, D 33. B, C, E
13. B, C, D 34. A,B,C,D
14. A, B, C, D 35. A,B,C
15. A, B, C, D 36. A, C, E
16. A, B, D, E 37. A,B, C,D
17. A, B, C, D 38. A,C, E
18. A, D 39. A,B,C, D
19. B, C, D, E 40. A, B, C
20. A, B, E
21. C, D, E
Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.
Cs
1. Precizaţi definiţia trombocitopeniei la copii:
A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Selectaţi testul care nu caracterizează sistemul vascular-trombocitar al hemostazei la copii:
Cs
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria
Cs
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiagregante trombocitare
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspăt congelată
E. Tratament simptomatic
Cm
A. Glucocorticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm
Cm
1. E 1. A,B,D,E
2. B 2. C,E
3. E 3. A,B,D,E
4. B 4. A,C
5. C 5. B,D
6. D 6. A,D
7. C 7. A,D
8. B 8. A,B,C
9. С 9. A,B,D,E
10. Е 10. A,B,C,D
11. B,C,D
12. A,D,E
Urgenţe majore în pediatrie. Teste pentru studenți. Complement simplu.
1. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel
medical primar:
A. Tuse bitonală
B. Expirul prelungit
C. Glas răguşit
D. Respiraţia accelerată
E. Cianoza feţei
B. Durere în ureche
B. Cardioversia sincronă
D. Traheostomia
E. Cricotomia
A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umană
D. Plasma umană
7.Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
9.Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:
A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
a. fibrilația ventriculară
b. asistolia
c. tahicardia paroxistică supraventriculară
d. disociația electro-mecanică
e. tahicardia ventriculară fără puls
17. CS. Precizați zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
a. 4 J/kg
b. 2 J /kg inițial, apoi 4 J/kg
c. depinde de tipul de defibrilator
d. 150 J
e. 80 J
19. CS.Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după permeabilizarea
căilor respiratorii este :
a. 1 mg intravenos
b. 0,1 mg intravenos
c. 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
d. 0,02 mg /kg intracardiac
e. 0,01mg/kg endotraheal
21. CS.Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copilul
peste 1an, făra semne de insuficiența respiratorie:
a. intracardiac
b. intravenos periferic sau intraosos
c. peroral
d. intramuscular
e. subcutanat
A. Tiraj intercostal
B. Respirație paradoxală
C. Balans toraco-abdominal
A. Frecvenţa respiratorie
B. Prezența stridorului
C. Efortul respirator
D. Frecvenţa pulsului
E. Instituirea apneei
B. Dispneea
C. Frecvenţa respiratorie
A. Dopamina
D. Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator
A. Ochii înfundaţi
B. Consumă lichide cu lăcomie, sete
D. Respiraţia accelerată
E. Tahicardia
6. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru aspirația de corp străin în căile respiratorii la
copii:
E. Obrajii roşii
A. Tahicardie, tahipnee
A. Poziţionare, oxigenoterapie
a. adrenalina
b. atropina
c. amiodarona
d. sulfat de magneziu
e. dopamina
1. R. : A.
2. R.: D.
3. R.: B.
4. R.: A.
5. R.: C.
6. R.: E.
7. R.: B.
8. R.: C.
9. R.: A.
10. B
11. C
12. A
13. A
14. A
15. A
16. C
17. C
18. A
19. B
20. C
21. A
22. B
1. A,B,D,E.
2. A,C,E.
3. B,C,D.
4. B,D.
5. A,B,C.
6. B,C,D.
7. A,D,E
8. A,B,D.
9. A.C.D
10. A,B,C,D
11. B,C,D
12. A,B,C,E
13. A,B,C,D
14. A,B,C,E
15. A. C
b. * Glandele salivare sunt dezvoltate de la naștere, dar secreția salivară este scăzută
3. CS Indicați care din afirmațiile enumerate, privind particularitățile cavității bucale la sugar
nu este corectă:
4. Indicați care din afirmațiile enumerate, privind particularitățile limbii la sugar nu este
corectă:
d. Rădăcina limbii ocupă partea cea mai mare a peretelui inferior al cavității bucale și de
aceea limba este puțin mobilă
b. Epiteliul de suprafață
d. Glandele pilorice
e. Glandele cardiale
6. CS Alegeți afirmația incorectă privind secreția gastrică:
a. Mucusul gastric este secretat în cea mai mare parte de celulele mucoasei pilorice
a. Duoden
b. Stomac
c. * Jejun
d. Colon
e. Rect
a. * Funcții autoimune
b. Funcții imunologice
c. Funcții enzimatice
d. Funcției bacteriologice
e. Funcției de absorbție
11. CS Indicați care afirmație privind particularitățile stomacului la sugari nu este corectă:
a. Pepsinogen
b. Apă
c. Mucus
d. * Gastrină
e. Acid clorhidric
a. Lipaza
b. Amilaza
c. * Ureaza
d. Tripsina
e. Bicarbonatul
a. pHul scaunului
d. leucocitele
e. glucoza
a. * Cel spumos
b. Cel păstos
c. Cel aderent
d. Cel uleios
e. Cel lucios
a. Amilaza
b. Lipaza
c. Lizocim
d. IgA secretorii
e. * IgG
d. Capsula subțire
a. Stomatită
b. Erupția dinților
c. Nevralgia trigeminului
d. * Faringita
e. Afecțiuni bulbare
b. Megadolicocolon congenital
e. * Intoleranța la lactoză
a. * Boala hemolitică
b. Boala hemoragică
d. Gastrita hemoragică
e. Ulcer de stres
Complement multiplu
1. CM Marcați care din leziunile pe fanere și tegumente la copii pot fi sugestive pentru o
hepatopatie cronică:
a. * Eritemul palmar
c. Unghii albe
d. * Steluțe vasculare
e. Acrocianoza
a. * Bulimia
b. Xerostomia
c. * Anorexia
d. Asialia
e. Halena
3. CM Precizați care din afirmațiile enumerate sunt caracteristice pentru duodenul nou-
născutului și sugarului:
5. CM Stabiliți în care din afecțiunile enumerate pot apărea la copii modificările gustului:
a. * În difterie
d. * La insuficiența hepatică
b. Pielonefrită cronică
c. * Leucemie acută
d. Ciroză hepatică
e. * Infecție intestinală
8. CM Precizați pentru care din patologiile indicate mai jos este caracteristică regurgitația:
a. Colecistopatia cronică
b. * Diverticula esofagiană
c. * Refluxul gastro-esofagian
d. * Paralizia bulbară
e. Gastrita cronică
a. * Boala celiacă
b. Pancreatita reactivă
d. * Pareza intestinală
e. * Rahitism
a. * Varicele esofagiene
b. Gastritele cronice
c. Hernia hiatală
d. * Boala ulceroasă
e. * Sindromul CID
a. Tegumentele palide
c. * Ochii înfundați
d. Tahicardia
d. Chiar din prima zi după naștere are foliculii limfatici bine dezvoltați
e. Poate fi fiziologică
17. CM Notați care preparate pot modifica culoarea scaunului la copii, conferindu-i aspect de
melenă:
b. Antacidele
c. * Cărbunele medical
d. * Preparatele cu bismut
e. Enzimele pancreatice
a. Anemia feriprivă
d. * Faringita
e. * Esofagita
b. Sughiț
c. * Durere abdominală
d. * Diaree
e. * Semne de deshidratare
22. CM Selectați în care din patologiile enumerate la copii se poate constata voma:
b. * Comoția cerebrală
c. Cardiopatia congenitală
d. * Pilorospasmul, pilorostenoza
e. * Toxiinfecția alimentară
23. CM Selectați care din particularitățile anatomice enumerate mai jos sunt caracteristice
pentru intestinul subțire al nou-născutului:
e. * Steatoree
a. * Parazitoze intestinale
d. * Tulburări psihice
d. Epiteliul de suprafață
a. Gastrina și motilina
b. * Colecistochinina, secretina
e. Histamina
a. * Epiteliul de suprafață
b. * Glandele cardiale
e. Glandele pilorice
a. * 4.7 la prematuri
e. 1.5-2.0 la nou-născut
b. Miros fetid
d. * Prezența de mucus
e. Poate fi fiziologică
36. CM Vărsătura ,,centrală,, la copil are următoarele caracteristici:
b. * Se asociază cu cefalee
b. * Erupția dinților
c. * Gura întredeschisă
d. Stomatite
e. Gingivite
a. * Enzimatică
b. * Bacteriologică
c. * Imunologică
d. Secretorie
e. Incretorie
a. * La nou-născut – 7 ml
d. * La 1 an – 250 ml
e. La 3 ani 1000 ml
a. * Colita ulceroasă
b. * Boala Crohn
c. Boala Hurler
d. * Fibroza chistică
e. * Pancreatita cronică
Colecistitele la copii
A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
A. Secretina
B. Amilaza
C.* Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi
3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A.* Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice
A. Antibioticele
C. Antispasticele
D. Analgezicele
A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D.* Catarală
E. Specifică
6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
C. La dispariţia febrei
E. În remisiune
12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copii cu disfuncția vezicii biliare:
A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
14. Cs Evidenţiaţi ce este caracteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-
hipokinetic la copii:
15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este caracteristic pentru disfuncția căilor biliare
hipotone la copii:
B. Greţurile, inapetenţă
E. Meteorism, constipaţia
16. Cs Etiologia disfuncției căilor biliare la copii este, cu excepţia:
A. Disfuncţiei neurovegetativă
C.* Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine
17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
D. Predispoziţiei ereditară
E.* Cistită
18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare
hipertone (hiperkinetice) la copii:
A.* Spasmoliticele
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative
Complement multiplu
A.* Bacteriană
B.* Virală
C.* Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară
A.* Hematogenă
B.* Limfogenă
D. Transcutană
3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
E. Hipermotilitatea gastrică
B. Sindromul hemoragic
E. Sindromul edematos
A. Durerea suprapubiană
A.* Merphy
B.* Ortner
C.* Kehr
D.* Lepine
E. Giordano
A.* Catarală
B.* Flegmonoasă
C.* Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Erozivă
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C.* Leucocitoză
D.* Neutrofilia
A. Regim la pat
C. Terapie infuzională
D.* Antiboticoterapie
E.* Spasmolitice
A. Genetice
B.* Neinfecţioase
C. Termice
D.* Infecţioase
E. Actinice
A.* Virusurile
B. Fungii
C.* Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile
E. Colitele cronice
A.* Calculoase
B. Icterice
C.* Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice
B.* Discoliile
C. Esofagita de reflux
E. Colitele cronice
16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cronice la copii:
A.* Dispeptic
B.* Algic
C. De insuficienţă hepatică
D.* Asteno-vegetativ
E.* De intoxicaţie
17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la
copil:
B. Acute, violente
C. Turgescenţa jugularelor
E. Acrocianoză
19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A.* Anamneza
C. Coprocultura
D.* Ultrasonografia
A.* Gastroduodenită
B.* Apendicită
D. Cistită
E. Proctosigmoidită
A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C.* Antibioticele
D.* Colereticele
A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
D.* Leucocitoza
C. Staza biliară
E. Staza biliară
27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
E. Pneumonia
28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la
copii:
29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la
copii:
30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C.* Ortner
D.* Kehr
E.* Murphy
D. Hemoleucograma
32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
D.* Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul
disfuncției vezicii biliare la copil:
B.* Colecistite
E. Pielonefrită acută
D. Remedii spasmolitice
B.* Colesterol
C.* Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E.* Lecitina
B.* Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E.* Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
E. Cistita
Gastrita cronică.
Boala ulceroasă la copii.
Complement simplu
1. Cs. Indicaţi care din următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E.* Bifido- şi lactobacteriile
2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:
A. Predispoziţia ereditară
B. Micşorarea debitului cardiac
C. Micşorarea nivelului amilazei serice
D.* Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe
3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A.* Primară
B. Superficială
C. Atrofică
D. Hipertrofică
E. Erozivă
4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A.* Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare
5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice
la copii:
A. Pepsinogenul
B.* Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”
10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A.* Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată
11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine
stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D.* Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită
12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E.* Gastrina
14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A.* Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa
15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E.* Endoscopia
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică
„H.Pylori”:
F. * Antrumul
G. Fundul gastric
H. Curbura mare
I. Curbura mică
J. Cardia
18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
F. * Nișa ulceroasă
G. Bulbul în formă de trifoi
H. Atonia gastrică
I. Asimetria pilorului/spasmul piloric
J. Tranzitul bulbar accelerat
20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
F. * Omeprazol
G. De-nol
H. Preparate de fier
I. Acid ursodezoxicolic
J. Enzime pancreatice
Complement multiplu
6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A.* Este o bacterie spiralată şi сiliată
B.* Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E.* Calea de transmitere este fecal-orală
7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B.* Producerea de urează
C.* Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E.* Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice
8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A.* Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C.* Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E.* Testul ureazei
10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii
ulceroase la copii:
A.* Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B.* Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E.* Inhibitorii pompei de protoni
17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
F. Nișa ulceroasă
G. * Bulbul în formă de trifoi
H. * Atonia gastrică
I. * Asimetria pilorului/spasmul piloric
J. * Tranzitul bulbar accelerat
18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la
copii:
F. * Amoxacilina
G. Omeprazolul
H. Metronizolul
I. Cefazolină
J. * Claritromicina
19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la
copii:
F. * Omeprazolul
G. * Amoxacilina
H. * Claritromicina
I. Tetraciclina
J. Levofloxacina
20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină,
claritrimicină, lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei
avea 1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
F. Sistarea tratamentului
G. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
H. Administrarea antidiareicelor
I. * Efect advers al claritromicinei
J. * Continuarea tratamentului
21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
F. * Inhibitorii pompei protonice
G. * Blocantele receptorilor histaminici H2
H. * Prostaglandinele
I. Amoxacilina
J. Claritromicina
24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al
gastritei cronice la copii:
F. Hepatita cronică
G. Pancreatita acută
H. * Dereglările funcționale
I. * Boala ulceroasă
J. Colita ulceroasă
26. Cm Notaţi care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
F. * Asteno-vegetativ
G. Icteric
H. * Dispeptic
I. * Algic
J. Edematos
35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
F. * Afecțiune de etiologie complexă
G. * Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
H. * Are ca leziune comună ulceraţia
I. * Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în
punctele de rezistenţă minimă.
J. Nu depășește stratul submucos a stomacului
36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric
sau duodenal la copii:
F. * Sindrom Mallory-Weiss
G. * Sindrom Zolinger-Ellison
H. * Gastrita hemoragică
I. Colita ulceroasă
J. Diverticul esofagian
38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
F. * 1a
G. * 1b
H. * 2
I. 8
J. 10
39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării copiilor cu boală ulceroasă:
F. * FEGDS
G. * Testul pentru H. Pylori
H. USG organelor abdominale
I. Radioscopia stomacului
J. Examenul baritat al stomacului
Complement simplu.
22. CS. Indicați modificările histologice caracteristice stadiului avansat de hepatită cronică:
F. Fibroza hepatica F0-1
G. * Fibroză hepatica F3
H. Prezența în țesutul hepatic a pseudolobulului hepatic
I. Fibroză hepatica F2
J. Fibroză hepatica F3
23. CS. Selecați agentul patogen responsabil frecvent de formarea hepatitei cronice la copii:
F. Micoplasma hominis
G. * Virusul hepatitei B
H. Candida albicans
I. Stafilococul aureus
J. Giardia
24. CS. Selectaţi indicile de laborator caracteristic hepatitei cronice active:
F. Leucopenie
G. Hiperamilazemie
H. Anemie de gr. II
I. * Citoliza ALT și AST > 2 valori normale
J. Creatinina serică majorată
25. CS. Selectaţi marcherul imunoserologic ce confirmă forma acută de hepatită virală B:
F. Anti-HCV IgM+
G. Anti-HBs+
H. Anti-HBs negative
I. Anti-HCV IgG+
J. * Anti-HBcor IgM+
26. CS. Selectați semnul clinic obiectiv sugestiv pentru afectarea cronică a ficatului:
F. Staționare staturală
G. Durere abdominală în hipocondrul stâng
H. * Hepatomegalie
I. Melenă
J. Splenomegalie izolată
27. CS. Indicați criteriul care confirmă faza de replicare a virusului în hepatita cronică virală B:
F. ALT majorat
G. * ADN VHB pozitiv
H. ARN VHD pozitiv
I. Anti-HBe pozitiv
J. Anti-HBs pozitiv
28. CS. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută:
F. * ARN VHD+
G. HBsAg+
H. Anti-HVD sumar +
I. Anti-VHD IgM+
J. Anti-HVD IgG+
29. CS. Selectați remediul medicamentos indicat în caz de prezență a sindromului de colestază:
F. Lamivudina
G. Fenobarbital
H. * Acidul ursodezoxicolic
I. Silimarina
J. Ribavirina
30. CS. Indicați criteriul morfologic care confirmă prezența steatozei în țesutul hepatic:
F. Fibroza F3
G. Fibroza F1
H. Fibroza F4
I. * Prezența picăturilor grăsoase în țesutul ficatului
J. Acumulări de pigment brun în hepatocit
31. CS. Precizați criteriul ce justifică gradul minimal de activitate biochimică în hepatita
cronică:
F. Nivel seric al ALT până la 1,5 valori normale
G. * ALT majorat cu 1,5-2 valori normale
H. Indice de protrombină 90%
I. Hiperbilirubinemie 35 mcmol/l predominant indirectă
J. Gama-glutamiltranspeptidaza
32. CS. Indicați acuzele cele mai frecvent întâlnite în hepatita virală C cronică la copii:
F. Nauseea și voma
G. * Supraoboseala
H. Diareea persistentă
I. Durerea abdominală difuză
J. Meteorismul abdominal
33. CS. Selectați marcherul morfohistologic care semnifică prezența cirozei hepatice:
F. Necroze ale hepatocitelor
G. Hepatocite cu două nuclee
H. Hepatocite vacuolizate
I. * Pseudolobul hepatic
J. Fibroză în spațiul portal
34. CS. Care din afirmațiile de mai jos sunt corecte privind ce este hepatita autoimună:
F. Este un process inflamator acut reversibil
G. Este un process inflamator indus de agenți bacterieni
H. Este un process inflamator indus de unele virusuri hepatotrope
I. Se caracterizează cu prezența autoanticorpilor anti-hepatici
J. * Fibroză hepatica F1-F2
35. CS. Care din auto-anticorp anti-hepatici nu sunt specifici pentru hepatita autoimună:
F. Anticorpi-antinucleari
G. * Anti-HCV
H. Anticorpi anti-mușchi neted
I. Anticorpi antimicrozomali ficat și rinichi
J. Anticorpi împotriva ,,antigenul hepatic solubil,,
36. CS. Indicați marcherul imunoserologic caracteristic pentru hepatita virală cronică D:
F. Anticorpii anti-LKM
G. * Anti-VHD IgG
H. Anticorpi antinucleari anti-ANA
I. Anticorpi anti-antigen solubil hepatic anti-LC
J. HBsAg
37. CS. Indicați criteriul de laborator ce confirmă infecția acută citomegalovirală la copii:
F. Anticorpi anti-LKM1
G. * Anti-CMV IgG
H. Anti-CMV IgM
I. Anti-VEB VCA IgG
J. Anti-HCV IgM
38. CS. Care remediu antiviral nu este recomandat în tratamentul hepatitei virale B cronice:
F. Tenofovir
G. Lamivudină
H. Interferon alfa2b pegilat
I. * Aciclovir
J. Entecavir
40. CS. Precizați care investigație permite determinarea stadiului hepatitei cronice la copii:
F. ARN VHC în timp real
G. Tetarea nivelului seric a ALT și AST
H. Nivelul seric al bilirubinei totale și a fracțiilor ei
I. * FibroTest-ul
J. Sonografia abdominală
Complement multiplu
22. CM. Selectați remediile antivirale aprobate pentru tratamentul hepatitelor virale cronice B
la copii:
F. * Tenofovir
G. Aciclovir
H. * Entecavir
I. * Lamivudin
J. Sofosbuvir
23. CM. Indicați semnele clinice caracteristice hepatitei cronice în acutizare la copii:
F. * Sindrom aseteno-vegetativ
G. * Sindrom de citoliză
H. * Sindrom de colestază
I. Distonia vegeto-vasculară
J. Detrasă respiratorie
H. * Hipercolesterolemie
I. * Hiperbilirubinemie directă
25. CM. Precizați care sunt marcherii ce confirmă prezența replicării active a hepatitei virale C:
F. Creșterea serică a ALT > 1.5 N
G. * Anti-HCV IgM+
H. Anti-HBs+
I. * ARN VHC+
J. ARN VHC negativ
26. CM. Selectați remediile antivirale recomandate în tratamentul hepatitei virale C cronice la
copii:
F. * Sofosbuvir
G. * Ledipasvir
H. Adefovir
I. Silimarin
J. Acidul ursodezoxicolic
27. CM. Precizați criteriile de eligibilitate pentru tratamentul antiviral în hepatita virală
cronică B
F. * ALS și AST majorate > 1.5N
G. ADN VHB < 2000 ui/ml
I. Fibroză hepatică F0
28. CM. Precizați care din maladiile ereditare de mai jos evoluează cu afectare hepatică:
F. * Fibroza chistică
G. Daltonismul
H. * Boala celiacă
I. Febra reumatoidă
J. * Glicogenozele
31. CM. Selectaţi care din afirmațiile de mai jos sunt corecte:
F. * Infectarea cu virusul hepatic B poate fi realizată prin transfuzii de sânge
G. * Infecția cu virusul hepatic B poate fi transmisă perinatal
H. Infectarea cu virusul hepatic C nu poate fi realizată în rezultatul tratamentului
stomatologic
I. * Infectarea perinatală cu virusul hepatic C nu poate fi realizată în timpul travaliului
J. * Infectarea perinatală cu virusul hepatic C nu poate fi realizată în timpul transplantării de
organe
32. CM. Selectaţi maladiile cronice hepatice ce pot evalua spre ciroză hepatică la copii:
F. * Hepatita virală B cronică
G. * Mucoviscidoza
H. * Hemocromatoza ereditară
J. * Maladia Wilson
33. CM. Indicați care sunt criteriile pentru diagnosticul de steatoză hepatică non-alcoolică:
F. * Icterul sau subicterul muco-cutanat, prurit
G. * Creșterea valorilor serici ale lipidelor
H. * Prezența picăturilor grăsoase în țesutul hepatic
I. Hipoglicemia
J. * Fibroza hepatică avansată F4
34. CM. Precizați care sunt factorii ce condiționează dezvoltarea ficatului gras la copii:
F. * Obezitatea
G. * Diabetul zaharat
H. * Medicamentele
I. * Factorii genetici
35. CM. Selectaţi marcherii serologici care nu sunt caracteristici pentru hepatita acută virală
A:
F. Anti-HAV IgG
G. Anti-HAV IgM
H. * Anti-HBs
I. * Anti-HCV sumar
J. * Anti-Hbcor IgG
37. CM. selectați criteriul care nu confirmă replicarea virusului hepatic Delta:
F. * Anticorpi anti-VHD IgM
G. ARN VDH
I. * AND VHB
J. * ARN VHC
G. * Hepatomegalie
39. CM. precizați remediile care nu sunt utilizate în tratamentul hemocromatozei juvenile
F. * Prednizolon
H. * Levamizol
I. * Albendazol
J. Deferoxamin
40. CM. precizați care sunt manifestările clinice în debut ale hemocromatozei juvenile:
F. * Digestive
G. Neurologice
H. * Articulare
I. * Endocrine
J. * Cutanate
22. selectați care sunt manifestările clinice ale maladiei Wilson la copii:
F. * Semne clinice de ciroză hepatică
G. * Manifestări neurologice extrapiramidale
H. * Manifestări psihice cu depresie, comportament bizar
I. * Inele Kayser-Fleischer
J. Sindrom de malabsorbție
23. prezentați care criterii de laborator nu sunt necesare pentru diagnosticul maladiei Wilson:
F. Fierul seric
G. * Cuprul liber seric
H. * Ceruloplasmina serică
I. * Cuprul urinar în 24h
J. * Cuprul în țesutul hepatic
Teste noi
Complement simplu.
B. Sindrom de flatulență
C. Algic abdominal
D. Toxic
E.* Rectoragie
B. Hiperamilazemie
17. CS. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
F. * Semnul Șetchin-Blumberg pozitiv
G. Durere la palparea abdomenului în unghiul vertebro-costal stâng (punctul Meyo-Robson)
H. Distensie abdominală
I. Durere intensivă la palparea abdomenului în regiunea hipocondrului stâng
J. Zgomote intestinale reduse sau absente
18. CS. Selectați criteriul paraclinic care nu este caracteristic pentru insuficiența secretorie a
pancreasului exocrină:
F. Nivel sub 100 mcg/g al elastazei 1 pancreatice în materii fecale
G. majorare tripsinei în sânge
H. hiperlipazemie
I. * Nivel mai mare de 200 mcg/g al elastazei 1 pancreatice în materii fecale
J. hiperamilazemie
A. steatoree
C. diaree
D. hipoproteinemie
E. hipovitaminoze
20. CS. Selectați criteriul de laborator sugestiv pentru pancreatita acută la copii:
e. hipoglicemie
Complement multiplu
15. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot induce pancreatita acută la copii:
F. * Infecţiile virale
G. * Traumatismul abdominal
H. * Afecțiuni metabolice (diabetul zaharat)
I. Refluxul gastroesofagian
J. Distonia neuro-vegetativă
17. Cm Selectați indicii paraclinici cu valoare diagnostică în debutul pancreatitei (în primele
ore) la copii:
F. * Hiperamilazemia
G. * Hiperamilazuria
H. Hipermagnezemia
I. * Nivel majorat al tripsinei în sânge
J. Hiperfosfatemia
20. Cm Care din indicii de laborator nu confirmă prezența insuficienței secretorii exocrine:
F. * Leucopenia
G. Steatoreea
H. * Valori peste 200 mcg/g ale elastazei 1 pancreatice în materii fecale
I. * Valori normale ale tripsinei, tripsinogenului urinar
J. Hipoproteinemie
C. * Retard ponderal
D. * Vomă remitentă
E. * Prezența semnului Cullen sau a echimozelor violete (semnul Grey-Turner)
B. * Peptica C diminuată
D. Leucocitoză
15. CM. Precizați care sunt complicațiile tardive ale pancreatitei acute la copii:
A. * Pseudochistul pancreatic
B. Obstrucția bronhopulmonară
C. * Abcesul pancreasului
D. * Flegmona pancreasului
E. * Hemangiomul hepatic
16. CM. Indicați examinările instrumentale de elecție pentru confirmarea pancreatitei cronice la
copii:
E. Esofagogastroduodenoscopia
D. Pielonefrita acută
A.* Leucocitoză
D.* Trombocitopenie
E. Hipoglicemie
19. CM. Care este conduita medicului în caz de suspectare a semnelor clinice de pancreatita acută
la copii:
C.* Transportarea la nivel de staționar în subdiviziune de urgențe medicale sau terapie intensivă
21. CM. Selectaţi care din cele enumerate vor diminua activitatea enzimatică în PA la copii:
E.* Plasmoforeza
a.* Repaos alimentar în primele 1-3 zile, apoi dieta 5p (pancreatită după Pevzner)
c.* Instalarea sondei nazo-gastrice cu aspirarea continuă a secretului stomacal în forme grave
d.* Reluarea treptată a alimentării la ameliorarea stării generale, cuparea durerii abdominale
45. CM Care este tactica medicului de gardă în DMU în caz de semne clinice ale PC în
acutizare la copii:
10. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei
ulcero-hemoragice la copii:
F. Transvers
G. Sigmoid
H. * Rect
I. Sigmoid şi col transvers
J. Cec
10. Cs Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita
ulcero-hemoragică la copii:
F. Dizenteria acută
G. Amebiaza şi balantidiaza
H. Campilobacterioza
I. * Boala Crohn
J. Papiloza rectocolonică
11. Cs Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-
hemoragică:
F. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
G. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
H. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
I. * Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară, decât continuă
J. Se include dezvoltarea megacolonului toxic
11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din
următoarele manifestări este caracteristică pentru patologia respectivă:
F. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
G. * Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
H. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
I. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
J. Au loc chemări imperative la defecaţie
13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este
adevărată:
F. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
G. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
H. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
I. * Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi
Sepharzi
J. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.
14. Cs Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn
fistulizante la copii:
F. Mesalazina
G. Amoxacilina
H. Metotrexatul
I. Loperamida
J. * Infliximabul
15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
F. Fistulizarea
G. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
H. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
I. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
J. * Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului
16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la
copii:
F. Fisura anală
G. Hemoroizii
H. * Fistulizare
I. Abcesele perirectale
J. Colangita sclerozantă
17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării
rectocolitei ulcero-hemoragice:
F. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
G. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
H. * Managementul diareei
I. Managementul durerii
J. Corecţia malabsorbţiei
20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn
rezistente la tratament:
F. Vit B5
G. Vit B6
H. Vit B7
I. Vit B8
J. * Vit B9 (acidul folic)
Complement multiplu
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical
de urgenţă, în cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
F. * Perforaţia intestinală
G. * Hemoragia persistentă
H. * Megacolonul toxic
I. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
J. * Forma fulminantă a bolii
22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii
administrate copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragică:
F. * Leucopenie
G. Hipotensiunea arterială până la colaps
H. * Faciesul Cushingoid;
I. * Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
J. Semnele de deshidratare
26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari
în inducerea bolii Crohn:
F. Coxiella burnetti
G. * Mycobacteriumul paratuberculosis
H. Leptospira interrogans
I. * Listeria monocytogenes
J. Bartonella hensellae
28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la
copii:
F. Derivații acidului acetilsalicilic
G. * Suplimentele de acid folic
H. * Derivaţii acidului aminosalicilic
I. * Antibioicele şi probioticele
J. Anticolinesterazicele
32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
F. * Care stimulează motilitatea intestinală
G. Bogate în potasiu
H. * Bogate în grăsimi animale
I. * Bogate în oxalaţi
J. * Picante şi iritative
37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
F. Glicopeptidele
G. * Cefalosporinele
H. Streptograminele
I. * Fluorchinolonele
J. * Lincosamidele
40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin
eficient în cazul pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
F. Pentru că afectarea intesinală este continuă
G. * Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
H. * Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
I. Fiindcă se afectează doar rectul
* Deoarece se poate asocia cu fistule multiple
362