Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a considera valabila încheierea unui contract individual de munca se cer îndeplinirea
anumitor condiții. Condițiile de validitate se împart în:
Încheierea contractului individual de munca presupune existenta ambelor laturi ale capacității
juridice a unei persoane: cea de folosință si cea de exercițiu.
Sunt lipsiti de capacitatea de a încheia contracte de munca : minorii sub vârsta de 15 ani si
persoanele puse sub interdicție datorita alienației sau debilității mintale.
Incompatibilități
În unele situatii, desi exista capacitatea deplina pentru încheierea unui contract de munca, totuși,
datorita unor conditii restrictive de angajare în anumite posturi a unor persoane, se crează astfel
stari de incompatibilitate. Astfel de împrejurări vizează:
- femeile gravide, lăuzele si cele care alăptează nu pot fi obligate sa presteze munca
de noapte [art.125alin.(2)din Codul muncii si art.19 din O.U.G. nr.96/2003 privind
protectia maternitatii la locurile de munca[5]].
- tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte [art.125
alin.(1) Codul muncii].
- în cazul ucenicilor, este interzisa utilizarea acestora la prestarea altor activitati si/sau
exercitarea altor atributii în afara celor care au ca obiect pregatirea teoretica si
practica, conform contractului de ucenicie la locul de munca [art.15 alin.(3) din
Legea nr.279/2005 ].
- Împlinirea conditiei unei reputatii nestirbite (autoritatea morala deosebita, probitate si
corectitudine)
- nu poate fi numita magistrat (judecator sau procuror) persoana care are
antecedente penale sau cea care nu are un prestigiu ireprosabil;
- nu pot face parte din personalul Curtii de Conturi, al Garzii Financiare cei care au fost
condamnati pentru anumite infractiuni.
- Incompatibilitati întemeiate pe prevederi ale legislatiei penale
- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi (care poate fi aplicata daca
pedeapsa principala este închisoarea de cel putin 2 ani), constând în interdictia de a
ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat sau de a exercita o profesie de
care condamnatul s-a folosit pentru savârsirea infractiunii.
- În cazul în care faptuitorul a savârsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii care îl fac
impropriu pentru ocuparea anumitor functii, exercitarea unor profesii, meserii, instanta
poate lua masura de siguranta a interdictiei de a ocupa în viitor o astfel de
functie/profesie/meserie/ocupatie.
Angajatorul poate fi atât o persoana juridica, cât si o persoana fizica. Persoanele juridice pot
fi reprezentate de unitati publice, cu capital majorat de stat, cu capital privat sau alte persoane
(fundatii, asociatii).
Societatile comerciale cu capital integral privat constituie în baza Legii nr. 31/1990, conform
documentelor constitutive, desemneaza consiliul de administratie sau un administrator unic. În
aceste situatii, presedintele consiliului de administratie sau administratorul unic sunt îndrituiti sa
încheie contracte individuale de munca.
Persoana fizica poate încheia contracte individuale de munca, în calitate de angajator, din momentul
încheierii capacitatii depline de exercitiu [art. 14 alin. (3) Codul muncii, modificat prin O.U.G.
nr.65/2005].
c) Consimtamântul
Pentru ca un contract individual de munca sa fie încheiat in mod legal este necesar ca vointa
ambelor parti sa fie exprimata în mod neechivoc si în deplina cunostinta de cauza, acordul de vointa
trebuind sa se realizeze în conditiile legii.
Facându-se aplicarea dispozitiilor art. 962 Cod civil, conform caruia "obiectul conventiilor
este acela la care partile sau numai una din parti se obliga", retinem ca obiectul contractului
individual de munca îl constituie chiar prestatiile reciproce ale partilor, si anume prestarea muncii de
catre angajat si renumerarea lui de catre angajator.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, este interzisa încheierea unui contract individual de munca
în scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite sau imorale (art.15 Codul muncii).
Atât obiectul cât si cauza trebuie sa fie licite, fiind nula conventia prin care o persoana se obliga sa
savârseasca o fapta care este interzisa de lege.
Împreuna cu consimtamântul, cauza formeaza vointa juridica si constituie motivatia care
determina asumarea obligatiei[8].
Actul alegerii constituie o conditie speciala de validitate pentru ocuparea functiilor eligibile (de
exemplu Presedintele României, primarii, prim-ministru).
Actul numirii în functie este o conditie speciala de validitate a contractelor de munca încheiate
pentru ocuparea anumitor posturi (de exemplu, cadrele didactice, reprezentantii diplomatici,
secretarul general al guvernului etc.).
Actul de alegere sau numirea în functie nu înlatura însa caracterul consensual al contractului de
munca.
În unele cazuri, încheierea contractului de munca pentru încadrarea în anumite posturi este
conditionata si de existenta prealabila a unui aviz confom (obligatoriu) sau consultativ al unui organ.
Repartizarea în munca este prevazuta ca o conditie speciala de validitate de catre anumite acte
normative.
Astfel, potrivit H.G. nr. 325/1997, unitatile sanitare vor încadra medici si farmacisti care urmeaza sa
efectueze stagiul, în baza unei repartizari obligatorii emise de Ministerul Sanatatii.
d. Conditii de studii
Desi în sectorul privat conditiile de studiu, de regula, nu sunt obligatorii, totusi, în anumite cazuri,
legea stabileste cu titlu obligatoriu nivelul studiilor si pentru unitatile cu capital privat[9]:
persoanele care lucreaza în compartimente financiar - contabile trebuie sa posede studii economice
superioare[10];
În sectorul public:
- functiile de economist, consilier juridic, cadru didactic, inginer, medic etc implica
absolvirea învatamântului superior;
- in functia de consilier, inspector de specialitate, expert pot fi încadrati în organele
administratiei publice numai absolventi ai învatamântului superior;
- ca referenti pot fi încadrati, la aceleasi categorii de organe, si specialisti cu studii liceale si
postliceale.
Desi art.5 alin. 1 din Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariatilor în functie de
competenta prevede ca: "pozitiile legale care conditioneaza ocuparea unor functii de conducere, de
executie sau orice alfel de functii, indiferent de domeniul de activitate, de vechimea în munca sau în
specialitate, se abroga" ,,totusi, pentru încadrarea în anumite functii se cere uneori o anumita
vechime în munca[13].
De alfel, art. 5 alin. 2 din aceeasi lege precizeaza: "prevederile alin. 1 nu se aplica
judecatorilor, procurorilor, medicilor si cadrelor didactice, ale caror criterii de angajare si promovare
pe baza de competenta se stabilesc prin statutele profesiilor respective".
Termenul "dezvoltare" vizeaza atât dezvoltarea fizica cât si cea morala a minorului.
Legea nr.279/2005 privind ucenicia la locul de munca a fost publicata în Monitorul Oficial nr. 907 din
11 octombrie 2005.
Asadar la împlinirea vârstei de 18 ani (iar ca exceptie, în cazul minorei care se casatoreste, la 16 ani
sau 15 ani, daca, pentru motive temeinice, i s-a încuvintat casatoria). A se vedea, în acest sens, I.T.
stefanescu, Modificarile muncii - comentate, Lumina Lex, Bucuresti, p. 15-18.
Art. 15 pct.2 din Regulamentul nr. 3/1996 privind autorizarea si exercitarea intermedierii de valori
mobiliare.
Vechimea în munca reprezinta timpul cât o persoana a desfasurat o activitate pe baza contractului
de munca.