EFECTELE NEGATIVE ALE

SEPARARII MAMA – COPIL

08 miercuriAPR 2015
POSTED BY ANDAROXANA IN ALAPTARE, CO-SLEEPING, NASTERE
≈ 4 COMENTARII
Etichete
alaptarea dupa nastere,kangoroo care, piele pe piele, separare mama-copil, skin-on-skin

1. CARE SUNT EFECTELE NEGATIVE ALE SEPARARII MAMA – COPIL SAU CE SE INTAMPLA
CAND LASAM COPILUL SINGUR (SI AJUNGE SA PLANGA NECONSOLAT)
„Separarea este daunatoare atat pentru mama cat si pentru copil.

Separarea declanseaza imediat in copil un proces de aparare numit si mentionat de Bowlby si Harlow ca
PROTESTUL DE DISPERARE („PROTEST DESPAIR”) in studiile pe animale sau HIPEREXCITABILITATE
SI DISOCIERE („HYPERAROUSAL DISSOCIATION”) – la om.

Ce inseamna asta:
1. Organismul stie ca este in pericol fara mediul lui normal (MAMA) si ii da de stire ingrijitorului acest lucru
prin plans si hiperactivitate. Cresterea hormonilor de stres creste riscul hemoragiei cerebrale (cf Anderson).
In faza de hiperexcitabilitate se activeaza sistemul simpatic, creierul e hipermetabolic (duce la tahipnee –
accelerarea rapida a frecventei respiratorii, si la tahicardie – accelerarea rapida a frecventei batailor inimii ),
iar ciclul de somn e perturbat (bebelusul doarme putin si superficial).
2. Creste nivelul somatostatinei care inhiba hormonii intestinali si hormonul de crestere, inhiba secretia
gastrica, inhiba motilitatea intestinala, reduce fluxul sangvin la intestin si absorbtia intestinala. Bebelusul
varsa si unii vor fi constipati (eliminarea somatostatinei din organism se intampla abia dupa 20-30 min dupa
ce bebe e in contact cu mama).
3. Daca nu i se raspunde plansului care intotdeauna comunica o nevoie (si nu un moft), urmeaza faza de
disperare sau disociere in care sistemul simpatic ramane activat, dar se activeza si sistemul parasimpatic.
 Pentru a asigura supravietuirea bebelusului, acesta reduce sistemul metabolic la minimul de activitate,
conserva caloriile, reduce temperatura (in 5 min cu 1- 2 grade), ritmul cardiac, il face pe bebe sa se opreasca
din plans si il imobilizeaza (bebelusul nu se mai agita, sta nemiscat) asteptand moartea! Iata insa cum cum
interpreteaza parintii societatii moderne acest comportament? Ca bebelusul si-a invatat lectia, „training-ul pe
care l-am aplicat a fost un succes”, ca uite bebe nu mai plange daca nu venim la el la chemarea lui…
Aceasta disociere a sistemului autonom creeaza un haos biochimic care poate leza creierul in dezvoltare.
Activitatea masiva a cailor nervoase de stres duce la atrofierea altor cai adaptive alternative, cu o coordonare
insuficienta a creierului drept, fapt ce are consecinte in viata de adult. Astfel, un adult care atunci cand a fost
bebelus a fost lasat sa planga neconsolat, cu absenta voita si constienta a mamei, poate sa raspunda la stres
numai in mod simplistic, primitiv, ceea ce altereaza sanatatea psihica si somatica a individului.
4. Oamenii de stiinta neurologi au concluzionat ca experientele sociale negative au repercursiuni mai mari
asupra dezvoltarii creierului decat cele nonsociale (precum hipoxia sau hemoragia), pentru ca celulele
distruse pot fi inlocuite cu altele in creierul in dezvoltare dar caile nervoase de stres negativ, „caile rele”
activate in perioada imediat dupa nastere (perinatale) raman active eliminand pe cele bune care raman
neactivate, rezultand probleme permanente” (cf Schore).
5. Stresul toxic produs de lasarea bebelusului sa planga singur neconsolat in antrenamente de somn sau de
castigare fortata a independentei, poate sa duca la faliment de crestere fizica si psihica sau asa numitul
SHUTDOWN Syndrome” mentionat cu zeci de ani in urma de dr. Sears. (n.r. nu avem termen in romana
penru acest sindrom, avem doar faliment/esec de crestere fizica si psihica; mai tarziu in etapele de
dezvoltare a bebelusului apar anxietatile de separare, perioade in care este extrem de important ca mama sa
ii raspunda nevoii de a fi langa el, iar mai tarziu in perioada de copil mic apare teama de abandon daca
copilul este amenintat de parinti ca va fi lasat singur daca nu face cutare lucru, sau daca nu… si lista poate
continua).
http://www.askdrsears.com/topics/parenting/child-rearing-and-development/shutdown-syndrome
“Un bebelus „antrenat” pentru a nu-si exprima nevoile poate parea a fi docil, supus sau un copil „bun” . Cu toate
acestea, acest copil ar putea suferi esec de crestere, un bebelus care isi reprima exprimarea nevoilor , poate
deveni un copil care nu isi comunica niciodata nevoile pentru a-i fi indeplinite si in cele din urma devine adultul
cu cele mai mari pretentii,” Dr. William Sears

Fig 1. Ciclul perturbat al atasamentului mama- copil

(sursa: Helen Oakwater,www.slideshare.net)
 Fig 2. Efectele atasamentului mama- copil in viata de adult si tipuri
de relatii (www.pinterest.com)

Fig 3. Transmiterea intergenerationala a atasamentului

securizant uman (www.sciencemag.org)
„Stresul toxic al separarii produce modificari permanente in comportamentul de invatare, fiziologia individului
cu favorizarea bolilor cronice si a unui stil de viata nesanatos, ducand la costuri economice masive”, si mai ales
si mai ales la “suflet cu gauri”.

In concluzie, sa luptam pentru a nu fi separate de copil imediat dupa nastere si, odata ajunse acasa in cuibul
familiei sa nu ii lasam singuri, sa nu lasam nici tehnologia sa ni-i creasca, deoarece tehnologia nu va inlocui
niciodata dragostea bratelor noastre.
Alte cateva referinte bibliografice :

1. Lauren Lindsey Porter,The Science of Attachment: The biological roots of love, Mothering, 2003;
119.http://www.naturalchild.org/guest/lauren_lindsey_porter.html
2. Raylene Phillips MD, IBCLC, FAAP, Uninterrupted Skin-to-Skin Contact Immediately After
Birth, NAINR.2013;13(2):67-72http://www.medscape.com/viewarticle/806325_4
3. Teresa Pitman, Baby-Led Latch: How to awaken your baby’s breastfeeding instincts, Today’s
Parent https://breastfeedingusa.org/content/article/baby-led-latch-how-awaken-your-babys-breastfeeding-
instincts
4. Uvnas-Moberg K, Petersson M., Oxytocin, a mediator of anti-stress, well-being, social interaction, growth
and healing, Z Psychosom Med Psychother. 2005;51(1):57-
80.http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15834840
5. Ingemar Kjellmer and Jan Winberg, The neurobiology of infant—parent interaction in the newborn: an
introduction, Acta Paediatrica, 1994; 83 (397): 1-2 http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1651-
2227.1994.tb13258.x/abstract
6. Angela Braden, Darcia Narvaez, Parents mislead by Cry-It- Out Sleep Training Reports, Moral Landscapes,
2014https://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201407/parents-misled-cry-it-out-sleep-
training-reports
7. Allan Schore, The effects of early relational trauma on right brain development, affect regulation, and infant
mental health, Infant Mental Health Journal, 2001; 22(1-2): 201-
269,http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/1097-0355(200101/04)22:1%3C201::AID-
IMHJ8%3E3.0.CO;2-9/abstract
(Material pregatit de dr. Marta Muresan, curs IBCLC)

Nota: Niciun fragment al materialului, integral sau partial nu poate fi reprodus sau transmis sub orice forma
(scrisa sau electronica) fara permisiunea scrisa a autorului. Nerespectarea dreptului de autor se pedepseste
conform legilor in vigoare.
 Adina Branici

RĂSPÂNDEȘTE ASTA:

 Facebook817
 Twitter1
 Email


SIMILARE