NOTIȚE PREZENTARE LUCRARE DE DISERTAȚIE

• TITLUL LUCRĂRII: „EFECTELE RĂZBOIULUI RUSO-UCRAINEAN și A

CRIZEI COVID ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNIEI”;
• OBIECTIVUL LUCRĂRII: Crearea unei imagini de ansamblu a efectelor
celor două evenimente asupra situației economice a țării;
• STRUCTURA LUCRĂRII: Lucrarea este structurată pe 4 capitole care
prezintă o înlănțuire clară a subiectului cercetării:
➢ CAPITOLUL.I: Prezintă aspectele introductive privind conceptul de
criză economică și formele pe care aceasta le poate îmbrăca, un scurt
istoric al celor mai importante crize economice cu implicații în
dezvoltarea economiei globale, dar și aspectele care privesc efecte
economice ale celor mai importante confruntări militare din istorie,
pentru a identifica posibile efecte ale războiului din Ucraina asupra
României;
➢ CAPITOLUL II: Abordează primul eveniment care constituie obiectivul
lucrării, și anume pandemia de Covid 19, în care am prezentat câteva
aspecte introductive privind instaurarea acestei pandemii, urmate de
prezentarea generală a efectelor acesteia asupra economiei, ca
urmare a măsurilor întreprinse de autoritățile statului în vederea
stopării contagiunii virusului, măsuri abordate ulterior alături de cele
care fac referire la sprijinul financiar acordat populației Și agenților
economici afectați de acest eveniment. Principalele efecte identificate
sunt reprezentate de scăderea, la nivelul anului 2020, a producției
interne, creȘterea alarmantă a ratei Șomajului, Și înregistrarea unui
deficit cash (încasări versus ieȘiri efective) al bugetului public la
valoare de 9,79% din PIB, însă în anul următor, încă aflat sub semnul
acestui eveniment, avem de-a face cu o redresare rapidă Și
îmbunătățire a indicatorilor menționați;
➢ CAPITOLUL III: Prezintă cel de al doilea eveniment central al lucrării,
reprezentat de războiul dintre Ucraina Și Rusia, care abordează inițial
câteva aspecte introductive privind măsurile întreprinse de statele
Uniuni Europene, de sancționare atât a invadatorului, cât Și a țării
care oferă suport acesteia (Belarus), cu scopul încetării războiului, Și
aspecte privind amenințările asupra siguranței și securității mondiale.
Pentru a aborda efectele acestui eveniment asupra economiei noastre,
a fost necesar să abordăm câteva aspecte, ce privesc relația economică
dintre România, Și cele două state aflate în conflict direct, unde am
identificat, prin analiza situației importurilor Și exporturilor, dintre
 țara noastră Și cele două, anterior războiului, o dependență în
domeniul resurselor energetice (gaze naturale, petrol Și combustibili
fosili) al țării noastre față de Rusia. În cazul efectelor acestui
eveniment asupra României, am identificat două direcții de acțiune
asupra economiei țării, prima se referă la efectele cauzate de
destabilizarea piețelor, cauzate de creșterea prețurilor la energie,
având în vedere importanța Rusiei, pe piața energetică din Europa, iar
cea de a doua se referă la efectele cauzate de ajutorul umanitar
acordat Ucrainei, Și al costului privind gestionarea valurilor de
refugiați care trec granița țării noastre.
➢ CAPITOLUL IV: Abordează efectele cumulate ale celor două
evenimente asupra populației, a mediului de afaceri Și asupra
economiei României, privite ca un tot unitar, pe seama indicatorilor
macroeconomici. Studiul a fost realizat pentru perioada 2018-2022,
pe fiecare nivel:
✓ POPULAȚIE : La acest nivel am început cu analiza indicatorilor
privind sărăcia, urmată de analiza situației cheltuielilor Și a
veniturilor medii lunare ale unei gospodării, atât în mărimi
absolute, cât Și relative pe destinație Și sursa de proveniență,
urmate de stabilirea evoluției valorii coȘului de baza
agroalimentar, pe seama consumului mediu Și a prețului mediu
practicat de piețele agroalimentare din județul Alba, iar pentru o
analiză cât mai reală a efectelor asupra populației, dar Și a
modului în care populația percep aceste efecte Și măsurile
întreprinse de stat în sensul diminuării acestora, am realizat Și
implementat un chestionar, destinat acestui nivel, obținând un
număr de 174 de răspunsuri. În urma acestora analize am
observat o diminuare a ratei sărăciei Și de excluziune socială, la
nivelul anului 2020-2021, pe fondul măsurilor de sprijin acordate
de stat în contextul pandemiei, însă valoarea cumulată a celor
două arată că un procent de peste 50% din populație se află în
sărăcie sau la limita acesteia, lucru care în situația actuală a
creȘterilor de preț, lucru observat în cazul evoluției valorii
prețurilor coȘului de bază agroalimentar, prezintă o situație
alarmantă, iar la nivelul chestionarului am observat faptul că
majoritatea respondenților consideră că efectele războiului sunt
mai semnificative decât cele ale pandemiei, precum Și că anumite
măsuri de sprijin acordate de stat (compensarea a 0,50 lei/litru în
cazul combustibililor) sunt relativ nesemnificative, iar în cea ce
 priveȘte modul de economisire în condițiile actuale a creșterilor
de preț, majoritatea celor care au răspuns se orientează spre
înlocuirea produselor cu unele mai ieftine, reducerea bugetului
destinat distracție Și reducerea consumului de energie.
✓ AGENȚI ECONOMICI : La acest nivel am studiat evoluția
numărului de societăți care îȘi încetează activitatea, analiza ratei
de regenerare a mediului de afaceri, iar pentru un studiu cât mai
real a efectelor celor două evenimente, asupra situației
economice, am recurs la dezvoltarea Și implementarea unui
diagnostic economico-financiar, printr-o serie de indicatori
prestabiliți, asupra situației financiar-contabile, a unui număr de
5 entități, selectate aleator, având ca-Și condiție, tranzacționarea
acțiunilor acestora pe piața secundară AERO, a Bursei de Valori
BucureȘti. Cei 5 agenți economici, sunt considerați reprezentanți,
a sectorului comerțului electronic, a sectorului producției
industriale, a sectorului producției alimentare, a sectorului
transportului de mărfuri, respectiv a sectorului ospitalității. În
urma acestor analize am identificat că efectele pandemiei nu s-
au simțit imediat după instaurarea acesteia, pe fondul măsurilor
de sprijin acordate de către stat, companiilor, fapt observat prin
valoarea cea mai scăzută a numărului de entități care îȘi
încetează activitatea la nivelul anului 2020, iar din punct de
vederea al analizei diagnosticului, se poate observa faptul că cele
mai afectată entități în perioada pandemiei, sunt cele care
activează în sectorul transporturilor, a producției industriale Și
sectorul ospitalității, iar majoritatea entităților, la nivelul anului
2021, Și-au revenit rapid după Șocul economic creat de
instaurarea pandemiei, ajungând majoritatea la un nivel cel
puțin egal cu cel anterior înregistrat anului 2020. De asemenea
se poate observa și o ușoară influență, asupra indicatorilor, a
creșterilor de preț cauzate de apariția și adâncirea crizei
energetice, la nivelul anului 2022, prin creȘterea cheltuielilor din
exploatare.
✓ ECONOMIA ROMÂNIEI : La acest nivel, am realizat analiza
evoluției celor mai importanți indicatori macroeconomici, ai unei
țării precum situația Produsul Intern Brut, Și a componentelor
acestuia, Rata Șomajului, situația datoriei externe Și Rata
Inflației.
• CONCLUZIILE GENERALE: În concluzie pe seama acestei lucrări de
disertație am urmărit să analizăm și să prezentăm o privire de ansamblu
asupra efectelor economice, la nivelul României, a celor două
evenimente, prin efectuarea unor analize, atât la nivelul celor doi actori
importanți ai unei țări, reprezentați de populație acesteia și de agenți
economici (mediul de afaceri), cât și la nivelul performanței economice
a statului, identificată pe seama evoluției indicatorilor macroeconomici.