DIGESTIA INTESTINALĂ

La nivelul intestinului subțire se produc mișcări de amestec și mișcări peristaltice (care

împing conținutul intestinului mai departe).
În intestinul subțire se varsă bila (secretată de ficat), sucul pancreatic ( secretat de
pancreas) și se secretă sucul intestinal. Conținutul intestinului se numește chil intestinal.
Bila nu conține enzime, conține săruri biliare care emulsionează grăsimile.
Sucul pancreatic prezintă toate cele trei categorii de enzime :
- Proteazele (enzime care descompun proteine): tripsina și chemotripsina descompun
albumozele și peptonele în oligopeptide;
- Lipaza pancreatică descompune lipidele în acizi grași și glicerol;
- Amilaza pancreatică descompune amidonul crud în dizaharide.
Sucul intestinal prezintă toate cele trei categorii de enzime :
- Oligopeptidazele descompun oligopeptidele în aminoacizi;
- Lipaza intestinală descompune lipidele în acizi grași și glicerol;
- Dizaharidazele descompun dizaharidele în monozaharide ( glucoză, fructoză).
În urma digestiei rezultă compuși simpli sau nutrimente (aminoacizi, acizi grași, glicerol și
monozaharide)

ABSORBȚIA INTESTINALĂ

Absorbția reprezintă trecerea nutrimentelor prin peretele intestinului subțire în sânge și

limfă.
Pentru absorbție intestinul subțire prezintă mai multe adaptări:
- este bine vascularizat;
- prezintă valvule conivente și vilozități intestinale care măresc suprafața de
absorbție

Mecanismele de absorbție sunt pasive (fără consum de energie : osmoză, difuzie) și

active ( cu consum de energie).

Absorbția glucidelor : glucoza se absoarbe pasiv, dacă este în cantitate mică;

Absorbția lipidelor: glicerolul se absoarbe pasiv. Acizii grași insolubili se combină cu
sărurile biliare și formează micelii hidrosolubile.
Absorbția proteinelor: aminoacizii se absorb activ. Vitaminele hidrosolubile-activ, cele
liposolubile –pasiv.
 FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS

La nivelul intestinului gros se absoarbe apa, sărurile minerale și vitaminele.

Intestinul gros secretă mucus și realizează funcția de fermentație a glucidelor și de
putrefacție a proteinelor.
Fermentația glucidelor se realizează de către bacteriile aerobe aflate în prima parte a int.
gros (colon ascendent) care sintetizează vitamina K și complexul de vitamine B.
Putrefacția proteinelor se realizează de către bacterii anaerobe aflate în partea a II-a a
intestinului gros ( colon transvers, descendent și sigmoid).

Bolile sistemului digestiv:

1. Caria dentară: - cauze : bacterii;
- manifestări: durere, eroziunea dintelui.
2. Stomatită=inflamarea mucoasei bucale (aftă): - cauze: ciuperca Candida, subst. toxice
- manifestări: durere, ulcerație, salivație
abundentă.
3. Enterocolită=inflamarea mucoasei intestinului : - cauze: infecții, subst. chimice
- manifestări: durere, greață, balonări
4. Ocluzie intestinală (oprirea circulației materiilor fecale): -cauze: tumori, limbrici
- manifestări: durere, crampe,
constipație, ștrangulare
5. Ciroza hepatică=cancerul ficatului: - cauze: virusul hepatic, alcool, subst. toxice,
obezitate
- manifestări: ficat mărit, oboseală, dureri, icter
(îngălbenirea pielii)
6. Litiază biliară=pietre la bilă: - cauze: consum de grăsimi, sedentarism, infecții
- manifestări: durere, oboseală, diaree sau constipație,
greață, vărsături;
7. Pancreatită (inflamația pancreasului): - cauze: infecții, subst. toxice
- manifestări: balonări, durere, greață, vărsături;