Teste Initiale Si Analiza Rezultatelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

LICEUL VOCAŢIONAL PEDAGOGIC „N. BOLCAŞ” MUNICIPIUL BEIUŞ,
STR. PARCUL MIHAI EMINESCU, NR. 4, COD POŞTAL 415200, JUD. BIHOR
TEL. / FAX: secretariat 0259-322529, contabilitate 0259-322069 TEL.: secretariat
0359-800590, director 0259-323731, contabilitate 0359-800589,
administrator/poartă 0259-323719
E-MAIL: liceulpedagogic@yahoo.com ; secretarpedagogicbeius@yahoo.com CIF: 4820240;
WEB: http://www.nbolcas.ro
Nr. 6608 din 09.12.2022
Disciplina: Limba şi literatura română

An școlar: 2022-2023
Prof. Popa Veronica
Raport privind
TESTAREA INIŢIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
I. Analiza evaluării iniţiale.

Scopul testării inițiale a fost de a observa, analiza şi depista lacunele şi dificultăţile pe care
elevii le au în însușirea noţiunilor de limbă şi literatură și în formarea competențelor de comunicare în limba
maternă și sensibilizare și exprimare culturală. Testele utilizează diferiți itemi, sunt însoţite de baremele de
evaluare şi de notare, precum şi de precizări referitoare la specificul testelor. Testele au fost programate
după cele două săptămâni de recapitulare, cu scopul de a reîmprospăta cunoştinţele dobândite anterior; toţi
elevii au primit informaţiile şi recomandările necesare din timp (scris citeţ, ordonat, corect şi cu răspunsul
adecvat cerinţei, aşezarea în pagină, margine în partea stângă de 2 – 2,5 cm, alineatul de 2cm de la margine,
răspunsuri complete, citirea cu atenţie a subiectului etc.).
Structura testelor iniţiale/predictive pentru anul şcolar 2022-2023 la clasele a IX-a C şi a XII-a A
este similară testelor de evaluare de la finalul clasei a VIII-a, respectiv testelor de bacalaureat.
În contextul acestei evaluări iniţiale, cu rol deopotrivă diagnostic si prognostic, s-au avut în vedere
competenţele fundamentale vizate de această disciplină, iar atenţia se concentrează asupra îmbinării
echilibrate a proceselor de receptare si a proceselor de producere a mesajului. Se au în vedere competenţele
specifice din programa aferentă anului anterior de studiu, corelate cu cele din programa pentru anul de
studiu curent. În acest fel, se pot identifica acele cunoştinţe, abilităţi/ deprinderi care stau la baza anticipării
performanţelor elevilor si, mai ales, facilitează proiectarea activităţilor didactice prin corelare cu situaţia
reală a elevilor, prin trasee particularizate, cu caracter remedial sau stimulativ.
Selecţia temelor/conţinuturilor de evaluat în cadrul testului, cât si a competenţelor de evaluat ţine
seama de trăsăturile si condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări, respectiv de un nivel mediu de
dificultate, care să permită rezultatelor prin raportare la evaluările de la ieşirea dintr-un ciclu de învăţământ
(evaluare naţională, bacalaureat)
Modelul de test, baremul, rezultatele elevilor şi interpretarea grafică sunt anexe ale acestei analize.
II. Concluziile testării iniţiale.
Clasa a XII-a A
Nr. elevi 1,00- 2,00- 3,00- 4,00- 5,00- 6,00- 7,00- 8,00- 9,00- Media
1,99 2,99 3,99 4,99 5,99 6,99 7,99 8,99 10,00 clasei
27 - - - 3 3 4 5 4 8 7.48
Clasa a IX-a C
Nr. elevi 1,00- 2,00- 3,00- 4,00- 5,00- 6,00- 7,00- 8,00- 9,00- Media
1,99 2,99 3,99 4,99 5,99 6,99 7,99 8,99 10,00 clasei
26 1 2 2 3 5 8 5 7.55
Analizând lucrările elevilor, am constatat:

În urma evaluării elevilor din clasele a IX-a C și a XII-a A de la Liceul Vocațional Pedagogic „N.
Bolcaș” Beiuș se constată că rezultatele obţinute de aceştia sunt, per ansamblu, medii.
Analiza rezultatelor obţinute la testarea iniţială la disciplina Limba şi literatura română de către elevii
claselor permite descrierea detaliată a problemelor şi a dificultăţilor cu care se confruntă elevii, dar şi
reliefarea succintă a punctelor tari şi slabe ale acestora, după cum reiese din lucrările supuse analizei.
Se impun, prin urmare, o serie de măsuri şi o planificare sistematică a activităţilor care trebuie
organizate în vederea remedierii situaţiei actuale, pentru a se ajunge la un grad de promovabilitate mai mare
şi a se atinge standardele de performanţă vizate.
Elevii întâmpină următoarele dificultăţi / probleme:
 de vocabular şi de semantică (recunoaşterea categoriilor semantice învăţate, sinonime, explicarea
sensului unor expresii);
 identificarea temei textului;
 corectarea unor greșeli de punctuație şi ortografie;
 identificarea tiparelor textuale;
 exprimarea incoerentă, greoaie, inadecvată şi neliterară a ideilor;
 organizarea coerentă, logică şi expresivă a ideilor în scris;
 de integrare adecvată a unor argumente în exprimarea unui punct de vedere;
 de comentare / interpretare sumară a unor secvenţe textuale;
 de alcătuire a unui rezumat al textului narativ;
 de asociere a unor texte pe baza unor valori comune;
Analiza SWOT a rezultatelor evaluării iniţiale
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 cunoaşterea aprofundată a elementelor de  probleme de ortografie şi punctuaţie;
fonetică, vocabular şi semantică;  însuşirea precară a elementelor de fonetică şi
 identificarea relativ corectă a părţilor de vocabular;
vorbire şi a părţilor de propoziţie şi  dificultăţi de identificare a părţilor de vorbire
discriminarea acestora; şi a părţilor de propoziţie şi de discriminare a
 identificarea corectă modurilor de expunere acestora;
prezente într-un text dat / citat–naraţiunea,  dificultăţi de exprimare corectă, coerentă,
descrierea, dialogul, monologul; expresivă şi adecvată diferitelor tipuri de texte;
 formularea corectă a ideilor principale  dificultăţi de identificare a valorii expresive
dintr-un text sau de redactare a unui rezumat al şi a semnificaţiei unor figuri de stil din textele
fragmentului / textului dat / citat; literare;
 redactarea corectă a unui rezumat;  probleme de comentare / interpretare sumară
 identificarea trăsăturilor fizice şi morale ale a unor secvenţe textuale;
personajelor prezente în diverse texte literare;  însuşirea mai puţin temeinică a structurii şi a
 identificarea corectă a procedeelor de tehnicii de redactare a compunerilor narative,
expresivitate artistică; descriptive şi dialogate;
 redactarea unui text argumentativ cu  dificultăţi de exprimare a unui punct de
respectarea structurii discursive specifice și cu vedere argumentat sau a propriei opinii în raport
utilizarea conectorilor adecvați; cu o temă dată;
 operaționalizarea conceptelor și utilizarea  dificultăţi de integrare adecvată a unor
corectă a metalimbajului; argumente în exprimarea unui punct de vedere;
 aplicarea noțiunilor teoretice, în mod  integrarea adecvată a unor argumente /
eficient și integrator, în cadrul demersului structuri argumentative / tehnici argumentative,
interpretativ al unui text literar dat. conectori în exprimarea unui punct de vedere
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 promovarea cu succes a evaluărilor interne  dezinteresul ;
şi externe de pe parcursul actualului an şcolar;  reducerea şi / sau absenţa perspectivelor
 finalizarea cu succes a anului şcolar şi a educaţionale ulterioare şi abandonul şcolar;
ciclului gimnazial;  imposibilitatea de a urma un liceu după
 posibilitatea de a continua studiile la un finalizarea ciclului gimnazial;
liceu în funcţie de profilul intelectual al  imposibilitatea integrării active, responsabile
elevului şi de rezultatele sale din ciclul şi competente în societate şi pe piaţa muncii şi
gimnazial; marginalizarea socială şi profesională;
 posibilitatea integrării active, responsabile
şi competente în societate şi pe piaţa muncii, şi
chiar realizarea unei cariere de succes;
III. Plan de măsuri şi activităţi:

- realizarea unui plan personalizat de recapitulare a materiei din clasele anterioare, pentru fiecare colectiv de
elevi;
- tratarea diferențiată a elevilor, în funcție de nivelul de cunoștințe și de posibilitățile de acumulare a
acestora;
- conceperea unor sarcini de lucru care să valorifice metodele de învățare centrate pe elev;
- regândirea planificării din acest an și utilizarea orelor la dispoziția profesorului pentru teme de
recapitulare/fixare a noțiunilor studiate anterior;
- corectarea periodică a caietelor de teme pentru a depista greșelile cu care se confruntă fiecare elev;
- încurajarea elevilor de a lucra în mod independent, nu doar la școală, cât și acasă;
- program de remediere şcolară / lucru suplimentar pentru fiecare clasă în parte;
- informarea părinților în legătură cu rezultatele obținute de elevi, conștientizarea lor ca aceștia trebuie
supravegheați și îndrumați, stabilindu-se, de comun acord, un program zilnic-săptămânal de pregătire prin
studiu individual (colaborare cu diriginții claselor respective);
- realizarea unei baze de resurse educaționale deschise la nivelul școlilor care să conțină fișe de recuperare,
modele de fișe de progres, precum și alte materiale necesare în activitatea de remediere realizată de
profesori.
Test inițial. Clasa a XII-a

Subiectul I. Citește cu atenție textul:
La început, acum o sută şi ceva de ani, în România, automobilul nu era un mijloc de transport. Nu
avea vreo funcţie utilitară, nu era nici măcar simbolul progresului. Era o maşină infernală pentru
conservatori şi sceptici, o jucărie şi un instrument de paradă, de prestigiu, pentru oamenii „de lume“.
„Împreună cu banii şi cărţile (de joc)“, îi spunea, prin 1926, Constantin Plagino lui Gheorghe Jurgea
Negrileşti, un memorialist puţin cunoscut, care însă a lăsat însemnări delicioase inclusiv despre cumpărarea
unui automobil într-o familie aisée, cea a consulului rus de la Galaţi, bunicul său.
Automobilul, un Fiat de 12 cai putere, costase 12 000 de lei, sau patru kilograme de aur, la paritatea
de atunci a leului, din 1913. Era totuşi o maşină ieftină, carosată ca landaulet de ville de un carosier celebru
în epocă, Jean Henri-Labourdette. Pe atunci, în Europa, spre deosebire de Statele Unite, unde producţia de
serie fusese dezlănţuită de Henry Ford, automobilele erau mai mult construite, şi mai puţin fabricate.
Proprietarul unui şasiu, care era platforma, cum ar spune astăzi inginerii auto, adică toată partea mecanică
purtătoare a motorului, a transmisiei, a suspensiei şi a identităţii conferite de fabricant, putea cere să i se
monteze o caroserie pe gustul său. Fiatul de 12 CP al consulului rus era un „salon în miniatură, cu tot
rafinamentul parizian“. „Avea două mici vase de cristal pentru flori şi un nécessaire de toaletă cu oglindă,
pudrieră, puful respectiv şi un vaporizator cu parfum. Mirosul de benzină se combina cu parfumul Origan de
Coty.“ Şi era condus de un şofer „«stilat», adică unul cu multe pretenţii“. „De la început a refuzat să
mănânce cu servitorii. Trebuia servit la el în cameră.“
Aşadar, în 1913, şoferii aveau încă statutul unor specialişti ultracalificaţi, asemănător cumva cu cel al
inginerilor de reţea din prezent… În Răscoala lui Rebreanu, şoferul se numeşte Rudolf, e neamţ, iar din
lamentaţiile lui Gogu, care nu iubeşte automobilul şi nu are de gând să-şi frângă gâtul pe şosele de dragul
sportului automobilistic, reiese că ar avea leafa unui profesor universitar… Doar biata Nadine întrezărise
potenţialul monden al automobilului: „Mai, voyon, Gogule, si c’est sérieux, tu es plus ridicule! Cred că îmi
pot permite şi eu o plăcere cum vă permiteţi voi atâtea? Mâine-poimâine, când şi bărbierii vor avea
automobil la uşa frizeriei, n-are să mă mai intereseze. Astăzi însă un Benz solid şi elegant poate să-ţi dea
frisoane!“
(Centenar: auto acum 100 de ani de Cătălin Strat în România literară, nr. 10-11 din 2018)
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței „de lume”.
2. Menționează două mărci de automobile prezente în text.
3. Precizează care este atitudinea Nadinei din Răscoala față de viitorul potențial al automobilelor
justificându-ți răspunsul cu o secvență din text.
4. Explică motivul pentru care autorul consideră că automobilul nu era cu adevărat un mijloc de transport
acum o sută de ani.
5. Prezintă în 30-50 cuvinte statutul pe care îl aveau șoferii de automobile în urmă cu 100 de ani.
(5x 6p=30p)
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă posibilitatea de a călători
rapid a dus sau nu la dezvoltarea spiritului uman, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din
Centenar: auto acum 100 de ani de Cătălin Strat în România literară, nr. 10-11 din 2018, cât și la experiența
personală sau culturală.
(30p)
Subiectul al II-lea
Comentează textul de mai jos în minimum 50 de cuvinte, evidențiind rolul notațiilor autorului. (30p)
ACTUL I
Vezi înaintea ochilor un șir de case ca și cum le-ai privi din stradă. Sunt acolo trei prăvălii modeste,
de târgușor provincial. Întâia este a lui Take, a doua este a lui Ianke și cea din urmă și micuță de tot, a lui
Cadîr. Casa lui Take și a lui Ianke sunt construite absolut la fel, numai că sunt cu totul altfel zugrăvite. De
pildă, zidurile casei lui Take sunt roșii, iar tabla de pe acoperiș albă, pe când casa lui Ianke are zidurile
albastre și tabla de pe acoperiș roșie. Firma lui Take, pe care-i scris doar: „La Take”, e neagră cu litere
galbene, iar a lui Ianke e galbenă cu litere negre. Căsuța micuță a lui Cadîr și firma lui au luat de la fiecare
câte o culoare. Așa, de pildă, zidurile sunt roșii, tabla neagră, firma galbenă cu litere albe. [...] E vreme de
vară. Toate cele trei prăvălii au perdele în față, cât ține micul trotuar provincial – firește, și ele deosebit
colorate. E cald și zăpușeală. Ghicești apropierea serii – dar vipia* nămiezii s-a prelungit până aici. Poate să
fie ora cinci. Ulița e pustie și nu se aude decât foarte departe – undeva – cântecul trist al unei flașnete*. Toţi
trei negustorii, ușor și comod îmbrăcați de vară, dormitează pe scaune înadins puse în față, fiecare la
prăvălia lui.
SCENA I
TAKE, IANKE și CADÎR TAKE (somnoros și lehămetit de căldură, își șterge nădușeala oftând): Ooof, cald
e! IANKE: Și ce-mi spui asta mie?
Victor Ion Popa, Take, Ianke și Cadîr
*vipie – (regionalism) căldură mare, arșiță
*flașnetă – mică orgă mecanică portativă, acționată prin învârtirea unei manivele
10p din oficiu
Barem de corectare și notare:
1. indicarea sensului din text al secvenței date–4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct;
corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. menționarea a două mărci de automobile – 2 puncte + 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1
punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. precizarea atitudinii – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text
– 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de
ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv, precizarea motivului– 2 puncte; explicare nuanțată – 2 puncte/încercare de
explicare – 1 punct; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea
normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea statutului, așa cum reiese din textul dat: precizarea statutului – 2 puncte; prezentare
adecvată şi nuanţată – 2 puncte/ încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație
– 1 punct 6 puncte
B. (30 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 2 punct
– câte 3 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,
în concordanță cu opinia formulată – 3 p.; încercare de enunțare – 1 p. 3 x 2 puncte = 6 puncte
‒ câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:
dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 3 x 2 puncte = 6 puncte
‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 4 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.;
raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 2 p, 4 puncte + 2 punct =
6 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente 2 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 4 p.; utilizare parţial
adecvată – 1 p. 2 puncte
‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe
greşeli – 0 p.) 1 punct
‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2
sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Conținut – 20 puncte – comentarea textului dat 10 puncte, evidențierea rolulului notațiilor autorului – 10
puncte,
Redactare – 10 puncte – utilizarea limbii literare – 4 punct; logica înlănțuirii ideilor – 2 punct; ortografia – 2
punct (0 – 1 greşeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctuaţia – 2 punct (0 – 1 greşeli – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
Test initial clasa a IX-a
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Spectacolul se încheiase, însă copilul nu se îndura să plece. Se apropiase binișor de mica scenă pe care
scamatorul zăbovea. Punea pe rând în sacul fermecat bagheta argintie din care mai-nainte scosese o eșarfă
purpurie, apoi pachetul magic cu cărți de joc care, la o fluturare-a mâinii, se prefăcea în rotocol de fum, cutia
mov de unde el ivise întâi un porumbel, apoi un iepuraș, iar la sfârșit o mică dansatoare. Lumea din jur se tot
rărise, atrasă de miresmele îmbietoare venind de pe tarabele cu bunătăți multicolore ale atât de așteptatului
Târg de Rusalii. În clipa când bătrânul se pregătea să-și scoată mantia lucitoare, copilul spuse încet, mai mult ca
pentru sine:
— Aș vrea și eu să-ntreb ceva...
Deși vorbise doar în șoaptă, pe zgomotul de fond tot mai năvalnic, ca prin minune scamatorul îl auzi și se
întoarse către el c-un zâmbet:
— Ochi și urechi sunt numai pentru tine. Ce-ți dorești? Copilul bâigui c-un nod în gât:
— Mi-ar trebui numaidecât un prieten... însă un prieten nevăzut, pe care numai eu să-l știu și să îl
chem când mă simt singur.
Bătrânul îl privi cu luare-aminte. Apoi își ridică jobenul de pe scaun, îl clătină ușor în aer și scoase
dinăuntru un abur subțirel, puțin albastru. Îl apucă-ntre degete cu grijă și i-l dădu copilului în mână.
— E mult mai mult decât visezi ce-ți dau acum, zise cu glas de taină scamatorul, pentru că poate
lua orice înfățișare, nu doar de om, ci chiar de râu, de vânt, de arbore sau floare, iar uneori de pasăre ori
gâză.
— Și după ce l-aș recunoaște? se înfioră copilul, cu sufletul la gură.

— Nu ai decât să îl întrebi în gând: ești tu? și el îți va răspunde tot așa.
— Ce bine! se însenină copilul, dar imediat îl încolți iar teama, căci aburul se risipise și-avea
din nou aceeași mână goală.
— Nu te neliniști că nu-l mai vezi, grăi bătrânul. Nu ți-ai dorit un prieten știut numai de tine? Ai vrea
să te întrebe toată lumea de ce ții între degete un abur, iar dacă spui ori taci chitic, s-ajungi în paza unui
doctor?
— Așa e! tresări copilul. Nu trebuie să dăm de bănuit.
— Du-te cu inima ușoară, căci ai ales din toate câte am cel mai bun dar.
— De ce-i atât de bun? îl iscodi copilul.
— Pentru că e un dar de viață lungă, mai spuse enigmatic scamatorul. [...]
Plecase de la școală mai devreme, căci terminase primul din clasă compoziția pe tema
„Cum să parcurgem un manual”. El își imaginase-n scris chiar scena în care se grăbea să îl apuce, însă coperta
brusc scosese niște țepi și-ntr-un minut întreaga carte se prefăcuse-ntr-un arici. Cu neputință îi era s-o țină-n mână.
Dacă aș fi în locul ei, scria copilul mai departe, nici mie, cred, nu mi-ar plăcea să fiu trântit de colo-colo, să mi se-
ndoaie pagina la colțuri ori să am pete peste tot. Cum s-o-mblânzească? se-ntrebase. Cum să o roage să îl lase
numai puțin să o deschidă? Cuvintele-i veneau fără oprire, stârnite de mirajul fanteziei. Așa că își închipuise
cum începuse să dezmierde unul din țepii cei mai mici, din partea dreaptă, gândindu-se că poate astfel manualul
se va liniști. Într-adevăr, sub delicata mângâiere, cartea prinse curaj și se destinse, vârându-și țepii înăuntru. De-ar fi
dorit până la urmă, i-ar fi permis s-o răsfoiască, însă copilul șovăia, cuprins de milă. El încheiase compoziția cu
ideea că manualul era atât de istovit, c-avea nevoie de-o vacanță.
Se îndreptă spre parcul care-n ceasul acela părea numai al lui. Era răcoare și pe banca de sub
mesteceni nu stătea nimeni. Se așeză oftând de bucurie că pentru un răstimp era de capul lui. Pe când își cufunda
privirea în verdele sclipind încă de rouă, simți în nări tot mai intens mirosul mării, ca o chemare mai întâi în
șoaptă, apoi din ce în ce mai tare.
„Nu știu cum să ajung acolo singur”, își spuse sfâșiat de dorul apei și se surprinse căutând din ochi pe
cineva care să îi arate drumul ori să îl poată lua cu sine. Nu după multă așteptare, văzu trecând prin apropiere
un ins în haine ponosite. Ducea o undiță pe umăr.
— Mergeți să pescuiți la mare? îl întrebă sărind în calea lui.
Omul îl măsură posomorât, era cam cenușiu la-nfățișare, și-abia dădu din cap încuviințând. [...]
Poate ca să-l descurajeze, omul iuți și mai mult pasul, astfel că băiețelul trebui s-alerge în urma lui,
temându-se să-l scape din ochi, pe la vreo cotitură. Drumul nu era lung, dar foarte-ntortocheat, luând-o șerpește
printre uliți strâmbe, urcând și coborând niște coline care când se făceau covrig, când se lăsau ca niște cozi în
despletire. După vreo treizeci de minute, le apărură înainte dunele blonde, ondulate, iar vâjâitul apei spumegânde le
cotropi-n curând auzul. Copilul se oprise cu răsuflarea-ntretăiată, în timp ce călăuza se îndrepta spre dig. Nu se
întoarse nicio clipă să vadă unde poposise băiețelul, dar când ajunse jos, în dreptul stâncii, își flutură deodată mâna,
în semn de bun rămas.
Copilul se-apropie cu pași timizi de mal, simțind sub tălpi rostogolindu-se nisipul.[...]
Cu cine să se-ntoarcă? îl zgândări iar gândul și se uită în jur, doar-doar să dea de
cineva. Privirea lui nu întâlni pe nimeni, doar un cățel poznaș ieșise dintre dune și alerga spre el, gata de joacă.
Dar nu-l băgă în seamă. O luă iute spre dig, nădăjduind să afle ajutor. Cățelul începu să latre, ținându-se o vreme
după el, însă la urmă dispăru după o tufă de ciulini. Într-un târziu, copilul văzu un om care trăgea cu lanțul un șir
de bărci din apă. După ce barcagiul izbuti să le proptească binișor în coasta dunei, copilul se opri în fața lui să-
l roage. Bărbatul îl privi descumpănit. Nu-l putea duce în oraș, mai avea treabă, dar îi ceru o foaie de hârtie, pe
care-i desenă tot drumul de pe plajă până unde voia copilul să ajungă.
Cu foaia-n mână, băiețelul urmă neabătut improvizata hartă și când, după mai multe meandre și
suișuri, ajunse în sfârșit în dreptul porții, i se păru că unduirea desenată pe hârtie avea ceva din aburul albastru,
subțirel, pe care îl scosese din joben și i-l dăduse scamatorul. Intră-n grădină cugetând. Puse ghiozdanul la o
parte-n iarbă și se-așeză în leagănul de lemn, de sub castani.
Monica Pillat, Semnul de taină
Textul 2
Ruxandra Cesereanu: Ce tumulturi, ce frământări aveai ca adolescentă? Mereu mi te-am închipuit senină și
luminoasă, echilibrată, dar în același timp am știut că existau anxietăți în tine, ca în noi toți. Cum te vezi
acum, zărindu-te prin lupă în lumea de atunci? Ce însemna prietenia pentru tine? [...]
Sanda Cordoș: Draga mea, nu cred să existe prea mulți adolescenți luminoși și echilibrați. Cred că intră în
definiția însăși a acestei vârste descoperirea părții neguroase sau de umbră a vieții interioare. Eu una, cel
puțin, n-am făcut excepție de la regulă. Atunci au ieșit la iveală (s-au stabilizat, cumva) complexele, fizice și
intelectuale, nemulțumirile legate de mine, războiul (cu faze de armistițiu, dar, pe fond, un război) pe care, într-
un fel, l-am purtat mereu cu mine însămi.[...] Atunci am trăit cu mare intensitate neîncrederea în mine și în
viitor, un anume rău de existență (nu știu cum să-l numesc altfel), care în timp s-au mai estompat, deși au
rămas, cumva, note definitorii ale vieții mele interioare. În schimb, da, m-am dus întotdeauna cu încredere,
probabil luminoasă, spre ceilalți. Oricâte dezamăgiri am avut, oamenii mi s-au părut mereu interesanți.
Aceasta înseamnă, firește, că prietenia însemna (și continuă să însemne) enorm pentru mine, prietenii sunt,
într-un fel, frații aleși, nu? Alături de prieteni mergeam, desigur, la petreceri, sau încropeam, spontan, unele,
și acelea era cele mai deosebite. [...] Una dintre prietenele de atunci avea o casă a bunicilor la Ciucea, ne plăcea
grozav să mergem acolo și să exersăm serile lungi împreună, [...] glumele, râsul, tristețile și nemulțumirile,
într-un cuvânt, cred, libertatea (e un cuvânt mare, dar consider că e potrivit).
Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Simona Popescu, Poveste despre prietenie
1. Notează trei cuvinte/sintagme care indică spațiul în care se desfășoară acțiunea din textul 1. 6p
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 6p
Copilul îi spune scamatorului că și-ar dori:
a. dulciuri
b. o cutie mov
c. o eșarfă purpurie
d. un prieten.
Copilul pleacă de la școală mai devreme, deoarece:
a. este chemat de părinți.
b. este căutat de bunica sa.
c. și-a terminat compunerea.
d. și-a uitat tema acasă.
Autoarea mărturisește că prietenii sunt:

a. frații aleși.
b. frații regăsiți.
c. oameni sacri.
d. oameni modești.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
6p
Enunțul Corect Incorect

Scamatorul îi spune copilului că a ales cel mai bun dar.
Copilul își imaginează în scris că manualul se preface într-un arici.
Copilul se întristează că este singur în parc.

Copilul vrea să meargă la mare.
Adolescența înseamnă descoperirea vieții interioare.
6. Rescrie enunțul de mai jos, integrând sinonimul cuvintelor „zise”, „taină” și„înfățișare”.
— E mult mai mult decât visezi ce-ți dau acum, zise cu glas de taină scamatorul, pentru că poate lua
orice înfățișare, nu doar de om, ci chiar de râu, de vânt, de arbore sau floare, iar uneori de pasăre ori gâză. 6p
7. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la timpuri diferite, pe care le vei preciza. 6p
Spectacolul se încheiase, însă copilul nu se îndura să plece. Se apropiase binișor de mica scenă pe care
scamatorul zăbovea.
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând o postare pe blog a unui cititor al textului
„Semnul de taină” de Monica Pillat, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze: 6p
.............. (propriu, numărul plural, articulat hotărât) prieteni tolerează ceea ce facem, în ciuda faptului
că .................. (a agrea, mod indicativ, timp prezent, forma negativă) mereu hotărârile noastre. Prietenii sunt
capabili să ne înțeleagă, ............. (a respecta, gerunziu) principiile care ne leagă.
9. Menționează tiparul textual identificat în fragmentul de mai jos, motivându-ți răspunsul, în
minimum 30 de cuvinte, prin indicarea a două trăsături ale acestuia.
6p
Drumul nu era lung, dar foarte-ntortocheat, luând-o șerpește printre uliți strâmbe, urcând și coborând niște coline
care când se făceau covrig, când se lăsau ca niște cozi în despletire. După vreo treizeci de minute, le apărură înainte
dunele blonde, ondulate, iar vâjâitul apei spumegânde le cotropi-n curând auzul.
10. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului,
între textul „Semnul de taină” de Monica Pillat și fragmentul extras din „Poveste despre prietenie” de
Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Simona Popescu.
6p
11. Crezi că prietenul se cunoaște doar la nevoie? Motivează-ți răspunsul, în minimum 50 de cuvinte,
valorificând ambele texte. 10 p
12. Redactează un text de 50 – 100 de cuvinte, în care să asociezi textul 1 cu un alt text citit sau studiat de
tine, în vederea prezentării acestuia în fața clasei.
10 p
Barem de corectare și notare:
1. Trei dintre cuvintele/sintagmele care indică spațiul sunt: „Târg de Rusalii”, „odaia”,
„parcul”, „pe toată plaja” etc.
2. Răspuns așteptat: d.
3. Răspuns așteptat: c.
4. Răspuns așteptat: a.
5.
Răspunsuri așteptate:
Enunțul Corect Incorect

Scamatorul îi spune copilului că a ales cel mai bun dar. X
Copilul își imaginează în scris că manualul se preface într- X
un arici.
Copilul se întristează că este singur în parc. X
Călăuza spre mare a băiețelului nu își ia rămas bun de X
la acesta.
Adolescența înseamnă descoperirea vieții interioare. X
6. Rescrierea enunțului dat, integrând sinonimul fiecărui cuvânt menționat, de exemplu:
E mult mai mult decât vizezi ce-ți dau acum, spuse cu glas de mister scamatorul, pentru poate lua orice
aspect, nu doar de om, ci chiar de râu, de vânt, de arbore sau floare, iar
uneori de pasăre ori gâză.
7. Exemple de răspunsuri așteptate:
Selectarea, din fragmentul dat, a trei verbe aflate la timpuri diferite, de exemplu: se încheiase
timp mai-mult-ca-perfect; nu se îndura – timp imperfect; să plece – timp prezent (mod conjunctiv); se
apropiase – timp mai-mult-ca-perfect; zăbovea – timp imperfect.
8. Răspuns așteptat: Completarea spațiilor libere din textul dat cu forma corectă a celor
trei termeni (propriii, nu agreează, respectând)
9. Exemple de răspunsuri așteptate: Tiparul textual identificat în primul fragment este descriptiv,
idee susținută de frecvența substantivelor („Drumul”, „ulițe”, „coline” etc.) și a adjectivelor la diverse grade
de comparație („lung”, „foarte-ntortocheat”, „strâmbe” etc.), dar și de prezența mijloacelor expresive: figuri
de stil (comparația „(coline) se lăsau ca niște cozi în despletire”, epitetul „dunele blonde, ondulate” etc.) și
imagini artistice (vizuale: „luând-o șerpește printre ulițe strâmbe”; auditive „vâjâitul apei spumegânde”).
10. Exemplu de răspuns așteptat:
O legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între textul „Semnul de taină” de Monica Pillat și
fragmentul extras din „Poveste despre prietenie” de Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Simona Popescu este
raportarea la prietenie. În primul text, aflăm despre prietenia dintre un băiețel și conștiința sa, în vreme ce în
cel de-al doilea text se scrie despre prietenia la vârsta adolescenței. Dacă în primul text, băiatul caută în
imaginație apropierea de prietenul său, în cel de-al doilea text, autoarea echivalează prietenia cu libertatea,
așa cum reiese din secvența: „să exersăm serile lungi împreună, [...] glumele, râsul, tristețile și nemulțumirile,
într-un cuvânt, cred, libertatea”.
Prezentarea unei legături, la nivelul conținutului, care se poate stabili între cele două texte date (de exemplu:
mijloacele de transport etc.) 6 puncte – precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte – câte 1 punct
pentru prezentarea legăturii de conținut, valorificând fiecare dintre cele două texte (prezentare adecvată, prin
referire la câte o secvență din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2
puncte – respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct; 3
sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 puncte
Motivarea răspunsului la întrebarea dată, în minimum 50 de cuvinte, valorificând ambele texte:
Cred că un prieten adevărat îți este aproape nu doar în momentele de bucurie, ci și la nevoie. Așa cum reiese
din primul text, când băiatul invocă prezența prietenului, acesta i se arată sub diverse forme, în vreme ce în
cel ce-al doilea text, autoarea susține că, în ciuda dezamăgirilor pe care le-a trăit, „prietenia însemna (și
continuă să însemne) enorm”, prietenii fiind, „într-un fel, frații aleși”. Cu alte cuvinte, prietenul este acea
persoană cu care te asociezi și căreia îi poți împărtăși tot ceea ce te preocupă.
Conținutul compunerii – 10 puncte − formularea opiniei 1 punct − câte 2 puncte pentru prezentarea a două
argumente care să susțină opinia formulată 2 x 2 puncte = 4 puncte • câte 1 punct pentru enunțarea fiecărui
argument – 2 x 1 punct = 2 puncte • câte 1 punct pentru dezvoltarea fiecărui argument – 2 x 1 punct = 2
puncte • 1 punct enunțarea unei concluzii adecvate
Redactarea unui text de 50 – 100 de cuvinte, în care să se asocieze textul 1 cu un alt text, în vederea
prezentării acestuia în fața clasei.
Textul „Semnul de taină”, de Monica Pillat se poate asocia cu „Balonul imaginar”, de Ana Dragu, din mai
multe motive. Ambele texte pornesc de la ideea de prietenie, iar eroul fiecărui text este un băiețel. În egală
măsură, valorile pe care fiecare personaj le întruchipează sunt împărtășite și de mine. Printre ele, se află
respectul față de ceilalți și dorința de a explora. Totodată, un aspect care mi-a plăcut la „Balonul imaginar”
este limbajul accesibil, ca și cum noi înșine am fi complicii prietenului lui Sașa, idee care se poate observa
cu ușurință și în cazul textului Monicăi Pillat.
Asocierea textului cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea
unei valori morale/culturale comune 6 puncte − identificarea unei valori în textul dat – 1 punct − precizarea
unui alt text literar asociat textului indicat, menționând titlul și autorul – 1 punct, câte 1 punct pentru
prezentarea valorii identificate, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare
adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
Redactarea – 10 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textelor: 1 punct
– corectitudinea gramaticală: 2 puncte
– claritatea exprimării ideilor: 1 punct
– ortografia – 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte
– Încadrarea în limitele de spațiu 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Nr. 6609 din 09.12.2022
Plan de măsuri remediale în vederea obținerii progresului la clasă
AVIZAT,
Director, prof. Cioloș Adina-Ionela
PROPUS: Prof. Popa Veronica
CLASA: a IX-a C
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
PERIOADA DE IMPLEMENTARE: 1 AN ȘCOLAR
1. COMPETENȚE GENERALE:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în
diferite situaţii de comunicare;
 Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor
gramaticale;
 Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare;
 Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;
 Dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii;
Competențe Conţinuturi/Activități de Metode și Metode și Observații
specifice învățare mijloace de instrumente de
realizare evaluare
1.1 exprimarea Receptarea mesajului oral expunerea; evaluarea orală
orală sau în scris a în diferite situaţii de observarea şi scrisă;
propriilor reacţii şi comunicare: sistematică şi aprecieri
opinii privind - distingerea între independentă; stimulative;
textele receptate informaţiile esenţiale şi cele conversația conversaţia de
1.2 identificarea de detaliu dintr-un mesaj euristică; verificare;
temei textelor oral, stabilind legături sau conversaţia de evaluare cu mai
propuse pentru diferenţieri între informaţiile consolidare; multe reveniri;
studiu receptate din surse diverse lectura; probe scrise, fişe
1.3 dezvoltarea - sesizarea sensului unităţilor exercițiul; de lucru;
capacității de a lexicale noi în funcţie de descoperirea; manualul;
rezuma un text context demonstrația; PPT- uri
literar - utilizarea relaţiilor de activitate cu fișe
1.4 identificarea sinonimie, de antonimie, de de lucru
anumitor structuri omonimie în organizarea
gramaticale care mesajului oral
au rolul de a - utilizarea categoriilor
înfrumuseța un gramaticale învăţate, în
text – valori diverse tipuri de propoziţii
stilistice - înțelegerea și aplicarea
corectă a informațiilor despre
textele literare studiate:
maximum 6 texte din
manualul suport
1.2. identificarea Receptarea mesajului scris, expunerea; evaluarea orală
elementelor din texte literare şi observarea şi scrisă;
specifice din nonliterare, în scopuri sistematică şi aprecieri
structura unor diverse: independentă; stimulative;
tipuri textuale - diferenţierea elementelor de conversația conversaţia de
studiate ansamblu de cele de detaliu euristică; verificare;
1.3 exprimarea în cadrul textului citit conversaţia de evaluare cu mai
orală sau în scris a - identificarea modurilor de consolidare; multe reveniri;
propriilor reacţii şi expunere într-un text epic şi a lectura; probe scrise, fişe
opinii privind procedeelor de expresivitate exercițiul; de lucru;
textele receptate artistică într-un text liric descoperirea; manual;
2.5 compararea - sesizarea valorii expresive a activitate cu fișe PPT- uri
trăsăturilor unităţilor lexicale în textele de lucru
definitorii ale citite
comunicării în
texte ficţionale şi
nonficţionale
3.2 identificarea
elementelor dintr-
un text care
confirmă sau
infirmă o opinie
privitoare la textul
respectiv
1.4 redactarea Utilizarea corectă şi observarea evaluarea orală

unor texte diverse adecvată a limbii române în sistematică şi şi scrisă;
1.5 utilizarea producerea de mesaje independentă; aprecieri
corectă şi adecvată scrise, în diferite contexte conversația stimulative;
a formelor de realizare, cu scopuri euristică; conversaţia;
exprimării orale şi diverse: conversaţia de evaluare cu mai
scrise în diverse - redactarea textelor cu consolidare; multe reveniri;
situaţii de destinaţii diverse exercițiul; probe scrise, fişe
comunicare - utilizarea unui lexic descoperirea; de lucru;
3.2 identificarea diversificat, recurgând la activitate cu fișe manual;
elementelor dintr- categoriile semantice studiate de lucru PPT- uri
un text care şi la mijloacele de îmbogăţire
confirmă sau a vocabularului, pentru
infirmă o opinie exprimarea nuanţată
privitoare la textul - înlănţuirea corectă a
respectiv frazelor în textul redactat,
utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie
- alcătuirea rezumatului unui
text literar sau nonliterar
1.3 exprimarea - exerciții de lectură observarea evaluarea orală;
orală sau în scris a expresivă sistematică şi aprecieri
propriilor reacţii şi - diverse exerciții de independentă; stimulative;
opinii privind creativitate conversația conversaţia de
textele receptate - realizarea unor postere cu euristică; verificare;
informațiile învățate conversaţia de evaluare cu mai
consolidare; multe reveniri;
lectura; fişe de lucru;
exercițiul; manual;
activitate cu fișe postere.
de lucru
Nr. 6609/1 din 09.12.2022
PLAN DE MĂSURI REMEDIALE PENTRU SUSŢINEREA EXEMENELOR DE

BACALAUREAT (Clasa a XII-a A, clasa a XII-a C)
DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română

prof. Popa Veronica
Nr. OBIECTIVE MĂSURI-ACȚIUNI TERMEN INDICATORI DE MONITORIZARE ȘI
crt EVALUARE
Indicatori de Indicatori de
realizare imediată rezultate
(output)
1 Analiza şi Analiza rezultatelor la  Un document de Conştientizarea
diagnoza nivelul clasei şi analiză statistică a candidaţilor asupra
rezultatelor la elaborarea planului de participării şi stadiului de
evaluarea inițială măsuri specifice. rezultatelor elevilor pregătire pentru
 Un plan de susţinerea şi
măsuri promovarea
remediale pentru examenului de
îmbunătăţirea bacalaureat 2023
rezultatelor elevilor.
Participarea la • Procesul verbal al Conştientizarea
şedinţele cu părinţii, şedinţei părinţilor asupra
organizate de către cu părinţii claselor a stadiului de
dirigintele clasei, XII-a. pregătire a elevilor
pentru comunicarea pentru susţinerea şi
rezultatelor la promovarea
simularea probei de examenului de
limba română, precum bacalaureat 2023
şi comunicarea
măsurilor remediale
propuse pentru
îmbunătăţirea
rezultatelor la limba
română. Solicitarea
acordului părinţilor.
2 Monitorizarea Folosirea de materiale Permanent Corectarea temelor Pregătirea adecvată
recapitulării suplimentare pentru: şi aplicarea a candidaţilor pentru
materiei de către - exerciţii de observaţiilor susţinerea probei de
fiecare elev în recapitulare pe Limba şi literatura
ritm propriu, capitole; exerciţiile română a
diferenţiat, pe vor cuprinde noţiuni examenului de
niveluri de teoretice cu o bacalaureat 2023
învăţământ şi pe abordare progresivă,
capitole pe niveluri de
învăţământ/dificultate;
- exerciţii tip
bacalaureat
corespunzătoare
fiecărui capitol cu
modele de rezolvare;
- sarcini de lucru tip
fişe;
- discuţii de
consiliere; Aplicarea unor
- corectarea temelor şi tehnici de lucru
observaţii individuale. axate pe
Pregătire suplimentară În fiecare • Lista de prezenţă individualizare şi
miercuri și diferenţiere
joi în eficiente, în cadrul
intervalul orelor de pregătire
14-15 suplimentară.
1. Formarea la elevi Elaborarea itemilor de Octombrie • Număr teste Posibilitatea
a deprinderilor autoevaluare şi 2022 – rezolvate/elev rezolvării
de a rezolva structurarea lor în Iunie 2023 • Număr itemi subiectelor de
subiecte tip teste corect rezolvaţi/elev antrenament de către
bacalaureat Rezolvarea de modele  Număr de toţi elevii
de subiecte tip variante rezolvate participanţi la
examen bacalaureat,  Număr de examenul de
propuse în anii trecuţi variante rezolvate bacalaureat
Discutarea testelor la Săptămânal correct
orele de pregătire
suplimentară
Anexa la graficul de pregătire suplimentară cu nr. 5209/29.09.2022
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
PREGĂTIRE SUPLIMENTARĂ (28 de săptămâni octombrie 2022 – iunie 2023)
clasa aXII-a
Disciplina Limba si Literatura Romana
Unit. Nr.
Săptă-
de Competenţe specifice Conţinuturi de Obs.
mâna
învăţ ore
1 Evaluare inițială 1 I
1.2. Utilizarea adecvată a
tehnicilorderedactareşia
formelorexprimării scrise
compatibilecusituaţiade
comunicareînelaborareaunor
texte diverse
1.4. Receptarea adecvatăa Receptarea textului nonliterar la
sensului/sensurilorunuimesaj prima vedere (S I A); exerciții de II
2 1
transmisprindiferitetipuride înțelegere și de exprimare a opiniei
texte oralesau scrise pe baza textului nonliterar
2.5. Compararea unor
viziuni despre lume, despre
condiţia umană sau despre
artă reflectate în texte
literare, nonliterare sau în
alte arte
1.2. Utilizarea adecvată a
tehnicilorderedactareşia
formelorexprimării scrise
compatibilecusituaţiade
comunicareînelaborareaunor
Textul argumentativ(S I B);
texte diverse
exerciții de redactare respectând
4.1. Identificarea structurilor
structura specifică și utilizând
argumentative în texte
conectorii adecvați, cu integrarea
3 literare şi nonliterare studiate 2 III -IV
informațiilor din textul nonliterar dat
sau la prima vedere
și valorificarea experienței culturale
4.2. Argumentarea unui
și personale
punct de vedere faţă de o
problematică pusă în discuţie
4.3. Compararea şi evaluarea
unor argumente diferite,
pentru formularea unor
judecăţi proprii
4 1.2. Utilizarea adecvată a Receptarea textului literar la 2 V-VI
tehnicilorderedactareşia prima vedere(S II); – ilustrarea
formelorexprimării scrise unor elemente specifice textului
compatibilecusituaţiade literar pe baza textelor sau
comunicareînelaborareaunor fragmentelor de text literar la prima
texte diverse vedere: titlu, mesaj, sentimente,
1.3. limbaj, trăsături ale limbajului,
Identificareaparticularităţilor procedee stilistice etc.)
şia Receptarea textului literar la
funcţiilorstilisticealelimbiiîn prima vedere(S II);
receptareadiferitelortipuride Genul epic. Elemente de structură
mesaje/texte specifice. Aplicații
1.4. Receptarea adecvatăa (ilustrarea unor elemente specifice
sensului/sensurilorunuimesaj textului literar epic pe baza textelor
transmisprindiferitetipuride sau fragmentelor de text literar la
5 1 VII
texte oralesau scrise prima vedere: narațiune, narator
1.5. Utilizarea adecvată a subiectiv/ obiectiv, acțiune,
achiziţiilorlingvisticeîn personaj, caracterizare, valoarea
producereaşiînreceptarea expresivă a categoriilor gramaticale
diverselortexteoraleşiscrise,c - verbe la imperfect, prezent etc.,
u explicarearoluluiacestoraîn alternanța timpurilor verbale, grupul
construireamesajului nominal etc.)
2.1. Identificarea temei şi a
modului de reflectare a
acesteia în textele studiate
sau în texte la prima vedere
2.2. Identificarea şi analiza
principalelor componente de
structură, de compoziţie şi
Genul liric. Elemente de structură
de limbaj specifice textului
specifice. Aplicații
narativ
(ilustrarea unor elemente specifice
textului literar liric pe baza textelor
viziuni despre lume, despre
sau fragmentelor de text literar la
6 prima vedere: tip de lirism, eu liric, 2 VIII-IX
descriere/ monolog liric, procedee
artistice, valoarea expresivă a
alte arte
categoriilor gramaticale (verbe la
2.6. Interpretarea textelor
imperfect, prezent; grup nominal
studiate sau la prima vedere
etc.)
prin prisma propriilor valori
şi a propriei experienţe de
lectură
4.3. Compararea şi evaluarea
unor argumente diferite,
pentru formularea unor
judecăţi proprii
7 toate Evaluare intermediară 1 X
8 1.2. Utilizarea adecvată a Genul dramatic. Elemente de 1 XI
tehnicilorderedactareşia structură specifice. Aplicații
formelorexprimării scrise (ilustrarea unor elemente specifice
compatibilecusituaţiade textului literar dramatic pe baza
textelor sau fragmentelor de text
comunicareînelaborareaunor literar la prima vedere: didascalii,
texte diverse conflict dramatic, personaj, adresare
1.3. directă, dialog/ monolog dramatic
Identificareaparticularităţilor etc)
şia Realismul. Trăsături. Aplicații
funcţiilorstilisticealelimbiiîn (ilustrarea unor unr trăsături
receptareadiferitelortipuride XII -
9 specifice pe baza textelor sau 2
mesaje/texte XIII
fragmentelor de text literar la prima
1.4. Receptarea adecvatăa vedere)
sensului/sensurilorunuimesaj
Ideologia pașoptistă. Trăsături.
transmisprindiferitetipuride
Aplicații
texte oralesau scrise
(ilustrarea unor unr trăsături
10 1.5. Utilizarea adecvată a 1 XIV
specifice pe baza textelor sau
achiziţiilorlingvisticeîn
producereaşiînreceptarea
vedere)
diverselortexteoraleşiscrise,c
Romantismul Trăsături. Aplicații
u explicarearoluluiacestoraîn
construireamesajului
11 specifice pe baza textelor sau 1 XV
2.1. Identificarea temei şi a
modului de reflectare a
vedere)
acesteia în textele studiate
Simbolismul. Trăsături. Aplicații
sau în texte la prima vedere
2.2. Identificarea şi analiza XVI
12 specifice pe baza textelor sau 1
principalelor componente de
structură, de compoziţie şi
vedere)
de limbaj specifice textului
Tradiționalismul. Trăsături.
narativ
Aplicații
13 viziuni despre lume, despre 1 XVII
specifice pe baza textelor sau
vedere)
alte arte Modernismul. Trăsături. Aplicații
2.6. Interpretarea textelor (ilustrarea unor unr trăsături
XVIII-
14 studiate sau la prima vedere specifice pe baza textelor sau 2
XIX
prin prisma propriilor valori fragmentelor de text literar la prima
şi a propriei experienţe de vedere)
lectură Neomodernismul. Trăsături.
4.3. Compararea şi evaluarea Aplicații
unor argumente diferite, (ilustrarea unor unr trăsături
15 1 XX
pentru formularea unor specifice pe baza textelor sau
judecăţi proprii fragmentelor de text literar la prima
vedere)
XXI-
16 Teste de antrenament 8
XXVIII

Teste Initiale Si Analiza Rezultatelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Initiale Si Analiza Rezultatelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BIHOR

Nr. 6608 din 09.12.2022

Disciplina: Limba şi literatura română

TESTAREA INIŢIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

I. Analiza evaluării iniţiale.

Analizând lucrările elevilor, am constatat:

III. Plan de măsuri şi activităţi:

Test inițial. Clasa a XII-a

Subiectul I. Citește cu atenție textul:

SUBIECTUL al II-lea (30 puncte)

Test initial clasa a IX-a

— Și după ce l-aș recunoaște? se înfioră copilul, cu sufletul la gură.

Autoarea mărturisește că prietenii sunt:

Enunțul Corect Incorect

Copilul se întristează că este singur în parc.

Enunțul Corect Incorect

Plan de măsuri remediale în vederea obținerii progresului la clasă

PROPUS: Prof. Popa Veronica

1.4 redactarea Utilizarea corectă şi observarea evaluarea orală

PLAN DE MĂSURI REMEDIALE PENTRU SUSŢINEREA EXEMENELOR DE

DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română

Anexa la graficul de pregătire suplimentară cu nr. 5209/29.09.2022

S-ar putea să vă placă și