ESEU 3 RELATIA DINTRE FELIX SI OTILIA

R1 Perioada interbelica,un timp al experimentelor,al metamorfozelor

literare,a manifestarii unor tendinte,curente variate,dintre care dominante
sunt modernismul(sustinut de Eugen Lovinescu) si traditionalismul.
Polemic fata de tendintele analitice ale prozei interbelice,Calinescu isi
marturiseste neincrederea in formula epica proustiana.Doar formula
realismului de viziune clasica I se pare adecvata structurii romanului
romanesc.Se stie ca George Calinescu si a manifestat adeziunea la clasicism si
proza obiectiva de tip Balzacian era “un necesar model romanesc”.
TRASATURI BALZAC Balzacianismul are ca note definitorii:observatia
sociala,precizarea cronotopului inca din expozitiune,tema predilecta este cea a
imbogatirii,sub puterea banului,societatea burgheza se degradeaza
treptat,prezenta descrierilor detaliate de arhitectura,aspectul casei dezvaluie
caracterul proprietarului,”viziunea in forma de palnie”,personaj tip,etc
INTR ROMAN Romanul “Enigma Otiliei” apare in anul 1938 si releva o noua
ipostaza a personalitatii lui George Calinescu-vocatia narativa,talentul
artistic.Romanul reconstituie atomesfera Bucurestiului antebelic,dar este
totodata si un bildungsroman(urmareste maturizarea lui Felix si educatia lui
sentimentala).
TEMA centrala se dezvolta in trei arii tematice:mostenirea ca in
romanele lui Balzac unde majoritatea personajelor urmaresc obsesiv sa intre in
posesia unei mosteniri care sa le schimbe destinul;paternitatea,amintind de
romanul “Mos Goriot”(Balzac),demonstrand ca degradarea relatiilor de familie
conduce la degradarea intregii societati;tema iubirii ce urmareste delicata
poveste de dragoste dintre Felix si Otilia ,aflata sub semnul neimplinirii.
R2 TITLUL cartii gandit initial ca fiind “Parintii Otiliei ”,care ilustra idea
balzaciana a paternitatii,pt ca fiecare dintre personaje determina intr-un fel
soarta orfanei Otilia,ca niste parinti.
Titlul definitiv “Enigma Otiliei”sugereaza imprevizibilul
eroinei,comportamentul ei derutant care il uimeste Felix.Simbolic acest titlu
reliefeaza “eternul mister feminin”,dar si misterul unei varste si chiar al
vietii:”nu numai Otilia era o enigma ci si destinul insusi”
COMPOZITIA ROMANULUI este clasica,cele 20 de capitole se succeda
cronologic,iar episoadele se leaga prin tehnica inlantuirii.Principiul simetriei si
al circularitatii sunt evidente in secventele cu care se deschide si se sfarseste
romanul(descrierea strazii Antim si a casei lui mos Costache).Replica batranului
Giurgiuveanu “aici nu sta nimeni”revine in finalul cartii,unde se incarca de o
tristete existentiala.La sfarsit nu mai apare cu adevarat nimeni din clanul Tulea
sau Giurgiuveanu,marturie a existentei lor derizorii,ramanand doar casa in
ruina.
R3 Felix Sima si Otilia Marculescu, reprezinta tipologia intelectualului in
formare si a femeii enigmatice si alcatuiesc un cuplu de personaje care
ilustreaza tema iubirii adolescentine in romanul realist “Enigma Otiliei” de
G.Calinescu.Romanul se concentreaza pe relatia celor doua personaje privite pe
parcursul intregii naratiuni.
Felix este unul dintre personajele principale din roman si are calitate de
‘martor” al evenimentelor,dupa faptele si situatiile in care a fost pus.Otilia este
un personaj in continua devenire,o prezenta complexa si enigmatica,unul
dintre cele mai fascinante chipuri feminine din literature romana.
Aceste personaje sunt incadrate intr-un triplu statut.Prin urmare,din
punct de vedere SOCIAL,Otilia este orfana si se afla sun tutela lui Costache
Giurgiuveanu,care ar dori sa o infieze,dar amana la nesfarsit implinirea acestei
decizii.Otilia incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din
jur.Are un statut social incert,precar insa tanara,nu este interesata de
avere.Singura protectie pe care o are este Pascalopol cu care se casatoreste
dupa moartea batranului Costache.Este studenta la conservator,studiaza
pianul,citeste reviste frantuzesti,e preocupata de moda.Felix este student la
medicina in Bucuresti si orfan de ambii parinti se afla in custodia unchiului sau
Costache.Acesta este nevoit sa traiasca intr-un mediu in care nu se regaseste
deoarece nu are aceleasi valori cu ceilalti membrii ai familiei insa se adapteaza.
Sub aspect moral,Otilia oscileaza intre inocenta si maturitate,calitati
deprinse prin confruntarea cu situatii dificile.A invatat sa cantareasca
situatiile,sa cunoasca pe oamenii din preajma ei si sa se adapteze la conditiile
sociale si familiale in care traieste.Joaca constant rolul de mama ocrotitoare
pentru Felix sau Costache,avand asupra lor un effect tonic,mai cu seama asupra
lui Pascalopol,caruia ii intelege singuratatea.Moral,Felix este un personaj
surprins in process de plina maturizare.Felix evolueaza de la tanarul visator la
omul preocupat de propria formare si mai apoi la omul matur in finalul
romanului.Acesta se maturizeaza mai ales din cauza Otiliei care il supune unor
conflicte interioare.O scena relevanta poate fi plecarea Otiliei cu Pascalopol la
Paris.Felix va fi nevoit sa aleaga intre dragoste pentru Otilia si cariera de
medic,declansand maturizarea.
Din punct de vedere psihologic,Otilia are un temperament
derutant,capabil de emotii puternice ,cu stari brusc schimbatoare,e
visatoare,imprastiata-altadata lucida,ludica si grava,este un personaj
controversat,dar cuceritor.Inconsecventa la nivel psihologic si
comportamental,ambiguitatea structurala,ii confera aura enigmatica,imaginea
eternului feminin.Felix,psihologic este un baiat sensibil,visator,hotarat,ce
tanjeste dupa afectiunea Otiliei care joaca intr un fel rolul unei mame
ocrotitoare.Acesta o iubeste pe Otilia in absolut,pur platonic si refuza orice
forma de erotism.Spera la un viitor cu fata iubita si transforma acest gand intr-
un ideal.
Prima scena in care cei doi se intalnesc este scena din incipit in care se
reunesc toate personajele. Mai intai apare Costache Giurgiuveanu ce are un
comportament bizar si ii spune baiatului ca nu sta nimeni acolo.Felix
uimit,crezand ca a gresit adresa pleaca,apoi se intoarce si este salvat de Otilia
care l face pe mos Costache sa si schimbe atitudinea.Fata il conduce in
salon,unde,este intampinat de raceala membrilor celor doua familii.In aceasta
lume neprimitoare,singura speranta pare a fi Otilia care I creeaza de la inceput
sentimentul de siguranta.
Textul surprinde povestea de dragoste dintre cei doi tineri.Felix este
indragostit de Otilia si constata ca pe aceasta dimensiunea a existentei,nu
poate elimina sentimental de nesiguranta si nedumerire.Dintr-odata dragostea
isi releva zonele ei de umbra.Pentr Felix,fata manifesta o maturitate
enigmatica,de nepatruns,Asupra ei autoritatea lui logica nu se poate
exercita.Otilia din asteptarile lui nu se supune inchipuirilor.In singuratate ii
caligrafiaza numele si se inchide in camera cu fotografia fetei.In acelasi
timp,Felix isi exercita fata de Otilia sentimental filial.Devine cu timpul gelos
apoi autoritar si creeaza o rupture intre fata si Pascalopol,apoi destul de repede
ii propune casatoria.Otilia nu refuza ci numai amana proiectele la
nesfarsit.Treptat dragostea lui pentru Otilia devine mai temperata .La randul
ei,fata il iubeste si il admira pentru stapanirea de sine,pentru vointa si
perseverenta.Cum se simte mai matura,mai realista ,se apropie de Felix cu
menajari,cu o nuanta tutelara.
O secventa relevanta pentru relatia celor doi este cea in care Felix ii
marturiseste Otiliei ca o iubeste prin intermediul unei scrisori.Fata nu
reactioneaza in niciun fel la aceasta declaratie de dragoste,si intr-un gest de
exaltare nebuneasca,tanarul fuge de acasa.Otilia il cauta peste tot cu trasura iar
cand in sfarsit il gaseste in parc,asezat pe o banca,comportamentul Otiliei este
la fel de neclar si misterios ca intotdeauna,lasand loc in sufletul lui Felix
dezamagirii.
O alta scena cheie este aceea a ultimei lor intalniri inaintea plecarii
definitive a Otiliei cu Pascalopol.Scena are mirajul unei intalniri romantice de
dragoste,tulburatoare prin comportamentul celor doi tineri in fata unei decizii
decisive.Dupa o indelunga cantarire,Otilia ii dezvaluie lui Felix cocluzia ei:”In
interesul meu si al tau,acum nu ne putem casatori”,dar simtindu-I crisparea
fata ii da o speranta “nu ne putem casatori acum ,dar pe urma da”.Adevarata ei
dovada de iubire se exprima in gestul de a I se darui in acea noapte,fapt care il
surprinde atat de puternic pe Felix,incat isi proiecteaza viitorul alaturi de Otilia
ca promisiune.El nu intelege viziunea fetei pentru care iubirea este libera de
orice constrangere si inseamna daruire absoluta.Felix pentru a I demonstra
sentimental puternic pe care i-l poarta,refuza erotismul.
Hotararea de a-l parasi pe Felix fusese deja luata,dar acest fapt capata
sensul unui sacrificiu:ea se retrage pentru a nu tulbura drumul devenirii
intelectuale a tanarului.Abandonandu-l pe Felix,ea nu i-a abandonat si
imaginea.Atinsa de idealismul tanarului,il iubeste asa cum o iubise si el in
absolut.La randul ei,Otilia il va iubi in Pascalopol imaginea lui Felix.
Finalul romanului inchide evolutia personajului,suprapunand imaginii
initiale o alta care l surprinde profund pe Felix. Pascalopol, cu care se întalneste
întamplător in tren, ii mărturiseste că i-a dat,cu generozitate, libertatea de a-și
trăi tinereţea și că Otilia a devenit soția unui conte exotic, undeva în
Argentina.Fotografia pe care i-o arată, înfăţişează o femeie frumoasă, cu linii
fine, dar nu era Otilia,nu era fata nebunatica.”Nu numai Otilia era o enigmă, ci
și destinul insusi"
CONCLUZII In concluzie romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu surprinde
evoluția relației dintre Felix Sima și Otilia Mărculescu pe tot parcursul operei,
de la o firească prietenie, la o poveste de dragoste, într-un final. Misterul Otiliei
și al cuplului pare a se ascunde în replica de neînțeles de la începutul
romanului: „Noi nu trăim decât patru-cinci ani”.