M5 – Chestionarul instrument de culegere a informatiilor

Chestionarul reprezinta un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea

datelor primare prin intermediul unor intrebari, structurate dupa principii bine definite, astfel
incat sa trezeasca interesul si sa antreneze subiectii sa raspunda sincer si clar la intrebarile care
le sunt adresat.
Printre avantajele utilizarii sale in cercetarea pietei se pot enumera:
- bogatia datelor ce pot fi recoltate cu ajutorul lui
- manevrare si prelucrare accesibila
- posibilitatea administrarii lui in mod repetat la aceiasi subiecti sau la subiecti diferiti;
- capacitate de a culege informtii de la purtatorii cererii
Desi in ceea ce privesc costurile pe care le necesita nu este cel mai ieftin instrument
de cercetare, el se foloseste cu prioritate pentru culegerea datelor necesare celor mai variate
teme.
Astfel, poate fi utilizat atat in cercetarile selective ce se efectueaza in randul agentilor
economici (ancheta de tip industrial), cat si pentru investigarea clientilor privind o multitudine
de aspecte cum sunt:
a) Cunoasterea si studierea relatiilor economice dintre cerere, oferta si participantii la actele de
piata;
b) Analiza comportamentului de cumparare si de consum (motive, preferinte, atitudini,
deprinderi, intentii, obiceiuri, etc.);
c) Surprinderea formelor de manifestare ale cererii;
d) Testarea acceptabilitatii pe piata a unor produse si servicii;
e) Functionarea mecanismului distributiei;
f) Surprinderea reactiei pietei pentru anumite niveluri de pret ale unor marfuri;
g) Dimensionarea gamei de fabricatie in cadrul intreprinderilor;
h) Cunoasterea resurselor umane in cadrul activitatii manageriale desfasurata de producatorii si
comerciantii produselor cercetate;
i) Elaborarea strategiilor de marketing.
Avand in vedere faptul ca o intrebare se poate pune in mai multe feluri, cei care
proiecteaza structura si continutul chestionarului trebuie sa stabileasca foarte atent tipurile de
chestionare si de intrebari cela mai adecvate, limbajul folosit (cuvintele cu care se formuleaza)
si ordinea acestora.
 Pentru fiecrare intrebare in parte trebuie sa se analizeze ce importanta are raspunsul
pentru cercetarea in cauza si sa se elimine apoi intrebarile cele mai putin interesante, pentru a
nu se supradimensiona in mod inutil chestionarul, ceea ce ar duce la costuri suplimentare pentru
editarea si prelucrarea lui; nu trebuie sa se puna la incercare rabdarea celui chestionat, fapt care
ar altera calitatea raspunsurilor sau care ar spori numarul nonraspunsurilor.
Odata ce continutul intrebarilor a fost identificat, cercetatorul va trece la determinarea
tipurilor de intrebari:
Dupa tipul informatiei dorite a fi obtinuta:
o Intrebari de cunoastere - dorim sa aflam daca intervievatii cunosc o anumita marca, au
memorat un mesaj publicitar etc.
o Intrebari factuale de comportament - obtinem informatii legate de cumpararea, utilizarea
anumitor produse, informatii relative la obisnuinte etc.
o Intrebari de identificare - permit caracterizarea indivizilor intervievati
o Intrebari relative la intentiile consumatorilor - intentii de cumparare etc.
o Intrebari de opinie si de aptitudini - permit masurarea sensului si intensitatii atitudinilor
fata de un produs, o marca, un comportament etc.
Dupa tipul intrebarilor:
o Intrebari deschise - persoana intervievata are libertate totala de alegere in ceea ce priveste
forma si amploarea raspunsurilor. Aceste intrebari pot favoriza raspunsurile spontane,
neasteptate si ample, creand premisele obtinerii unor informatii deosebit de bogate.
Intrebarile deschise pot fi de mai multe feluri:
Ø Intrebari nestructurate, cu raspuns liber: se formuleaza intrebarea si se rezerva
unul sau mai multe randuri pentru ca cei chestionati sa raspunda cum doresc.
Exemplu: Va rugam sa precizati care este parerea dumneavoastra despre produsele firmei
S.C. WEGA S.R.L.
Ø Completarea unui text: subiectilor li se prezinta un text si li se cere sa il
completeze.
Exemplu: Va rugam sa completati fraza urmatoare: Vopseaua de par produsa de firma
S.C. WEGA S.R.L.
Ø Completarea unei imagini: se prezinta un desen si eventual o anumita afirmatie;
se cere celor chestionati sa completeze desenul si/sau sa prezinte o replica la afirmatia data.
Ø Asocierea de cuvinte: se prezinta unele asocieri de cuvinte si se cere subiectilor sa
precizeze ce cuvant le vine primul in minte dupa citirea lor:
Exemplu: Adaugati primul cuvant care va vine in minte cand cititi aprecierile urmatoare:
 Firma S.C. WEGA S.R.L. este cea mai competitiva din tara
Produsele sale au o calitate .

o Intrebari deschise precodificate - intrebarea este pusa de anchetator sub forma deschisa,
insa el dispune de o lista care ii permite sa codifice imediat raspunsul, incercuind casuta
corespunzatoare. In acest caz, este necesar ca lista raspunsurilor sa contina si rubrica "altele",
pentru a inregistra pe larg raspunsurile care nu figureaza explicit in lista
o Intrebarile inchise - persoana intervievata trebuie sa isi aleaga raspunsul dintr-un numar
limitat de raspunsuri predeterminate de catre cercetator
Intrebari inchise, precodificate (sau cu raspuns dat) pot fi de mai multe tipuri:
Ø Intrebari dihotomice: la fiecare intrebare sunt asociate cate doua posibilitati de
raspuns, respectiv DA sau NU iar cel chestionat trebuie sa aleaga unul dintre ele.
Exemplu: Ati cumparat vopseaua LUX produs de firma S.C. WEGA S.R.L. ?
1. DA 2. NU
Ø Intrebari trihotomice: la fiecare intrebare sunt asociate cate trei posibilitati de
raspuns, cel chestionat trebuie sa aleaga unul dintre ele.
Exemplu: Prietenele dumneavoastra utilizeaza vopseaua LUX ?
1. DA 2. NU 3. NU STIU
Ø Intrebari de tip Scala lui Likert: acestea se prezinta sub forma unor afirmatii fata
de care cel chestionat isi exprima acordul sau dezacordul.
Exemplu: Va rugam sa va exprimati opinia privind urmatoarea afirmatie: firma S.C.
WEGA S.R.L. are produse de cea mai buna calitate !
sunt total de acord
sunt de acord
nu stiu ce sa spun
nu sunt de acord
imi exprim dezacordul total
Ø Intrebari cu raspunsuri sub forma de calificative acordate unei scale de
apreciere: fata de o anumita afirmatie prezentata, subiectul chestionat va da raspunsul prin
acordarea unui calificativ din cele cinci calificative tipice: excelent, foarte bine, bine, slab,
foarte slab.
Exemplu: Ce calificativ considerati ca poate fi acordat firmei S.C. WEGA S.R.L. pentru
modul cum s-a prezentat la TIBCO - editia 2003 ? Marcati raspunsul pe care il considerati a fi
cel mai potrivit:
 1. Excelent 2. Foarte bine 3. Bine 4. Slab 5. Foarte slab
Ø Intrebari cu raspunsuri conform unei scale a importantei, se prezinta intrebarea
sub forma unei consideratii referitoare la un anumit produs, serviciu, lucrare, iar cel chestionat
trebuie sa aprecieze importanta sau o anumita caracteristica a acesteia prin marcarea (bifarea)
posibilitatii de raspuns prezentata gradat, pe o scara a importantei.
Ø Intrebari cu mai multe alternative de raspuns conform unor scale de apreciere: In
unele cazuri se pot solicita, in mod expres, mai multe variante de raspuns la aceeasi intrebare.
De exemplu, intr-o cercetare de tip motivational privind cumpararea unor produse zaharoase, i
se cere subiectului sa indice, dintre mai multe alternative de raspuns, care este elementul
"hotarator","foarte important","important","mai putin important" sau "foarte putin important"
pe care il are in vedere cumpararea acestora. In acest caz, intrebarea se poate prezenta in forma
grafica de tabel, iar alternativele de raspuns pe care le ofera, se pun in evidenta prin marcarea
cu "X"-uri a casutelor aferente.
CHESTIONAR
Privind studiul cumparaturilor de carti
Ce carti ati cumparat dumneavoastra acum si in ce scop:
Autor:
Eventual titlul cartii:
Cadou (vara sau iarna):
Pentru "Craciun":
Pentru mine:
2. Cand ati intrat in magazin ati stiut exact ce vreti sa cumparati, sau ati vrut doar sa va
uitati prin librarie? .
3. Daca ati cumparat (iarna): in ce fel ati ales cartea de cadou?
a auzit la radio?
a vazut la televizor?
a citit in ziar?
a ales din prospect?
a ales din vitrina?
a ales in librarie?
a auzit de carte de la cineva?
in alt mod (asa mi s-a parut)
4. Si anul trecut ati cumparat carti pentru cadou de Craciun?
5. Dumneavoastra personal ce fel de carte pentru cadou constatati ca lipseste (ca forma
de prezentare, caracter si pret)? .
6. Ati fost informat asupra cartilor ce urmau sa apara pentru targul de iarna?
Da sau Nu?
De unde v-ati informat:
6.1. radio
6.2. presa
6.3. televizor
6.4. prospect
6.5. vitrina
6.6. vanzatori
6.7. prieteni, cunostinte, rude
6.8. alte moduri
7. Ati vazut afisul targului de iarna pentru carti?
Da sau Nu? Ce impresie v-a lasat? .
8. V-a cazut in mana prospectul targului de iarna pentru carti?
8.1. nu cunoaste prospectul?
8.2. isi aduce aminte, dar nu stie exact?
8.3. v-ar fi ajutat prospectul la alegerea cartilor?
9. Ce publicatii si reviste cotidiene si saptamanale cititi sistematic?
10. Ati vazut programul de prezentare a cartilor la televizor? Da sau Nu?
11. Vizionati la televizor programul despre cultura?
12. Ati auzit la radio recent despre carti noi aparute? Da sau Nu?
13. Ati auzit la cinematograf (TELEVIZOR) prezentari de carti? Da sau Nu?
Daca Da v-a placut prezentarea? .
14. D-voastra la ce intervale va puteti face timp pentru citit?
14.1. sistematic
14.2. din cand in cand
14.3. niciodata
15. Cati lei cheltuiti anual pentru cumparaturi de carti (aproximativ)?
16. Cate volume aveti in biblioteca D-voastra? (Aproximativ)
VARSTA:
PROFESIA:
STUDII: medii superioare
LOCUL CHESTIONARULUI:
TIMPUL EXACT AL CHESTIONARULUI: ziua
Ora inceperii chestionarului:
INTERVIEVATOR: