Taxe 2023: Principalele prevederi fiscale

pentru antreprenorii din România.

Microîntreprinderi, HoReCa, TVA, PFA, chirii
și altele
Antreprenorii din România trebuie să respecte o serie întreagă de prevederi fiscale, unele care
au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023, iar altele mai vechi:

1. Impozitul pe venitul microîntreprinderii

 Impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 1%, eliminându-se cota de 3% pentru
microîntreprinderile fără angajați, care trec la impozit pe proft, de 16%.
 De la 1 ianuarie 2023, firmele fără angajați nu mai pot fi încadrate la impozit pe venitul
microîntreprinderii, de 3%, această cotă de impozit fiind eliminată. Prin excepție, firmele
nou-înfiinţate au termen 30 zile de la data înregistrării în Registrul comerţului pentru a
îndeplini condiția de a avea măcar un angajat, pentru a se putea încadra la plata pe venitul
microîntrerinderii, de 1%, cu îndeplinirea celorlalte condiții. De asemenea, o
microîntreprindere cu un singur salariat, al cărui raport de muncă încetează, poate să rămână
în regimul micro dacă, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă, este
angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe
durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni. Pentru a îndeplini condiția de a avea
măcar un angajat, microîntrerinderea poate încadra un salariat cu normă întreagă sau mai
multe persoane cu fracțiuni de normă care cumulate să ajungă la cel puțin 8 ore de lucru pe
zi. De asemenea, antreprenorul poate să fie el administrator cu contract de mandat cu salariul
minim lunar pe lună, cel puțin (sau poate să încheie contract de mandat cu altă persoană).
 O altă noutate aici este scăderea plafonului de încadrare la impozit pe venitul
microîntreprinderii de la 1 milion de euro la 500.000 de euro, cifra de afaceri. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului
financiar precedent. Microîntreprinderile care se aflau anul trecut sub plafonul de 1 milion
de euro pot rămâne și în anul 2023 sub același regim de impozitare, dacă pe parcursul anului
2023 nu depășesc venituri de 500.000 euro. Dacă în cursul anului fiscal o microîntreprindere
realizează venituri mai mari de 500.000 euro, datorează impozit pe profit începând cu
trimestrul în care s-a depășit plafonul, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada
următoare să aplice regimul micro.
 Sunt modificări și în cazul antreprenoriolor care dețin părți sociale/acțiuni în mai multe
microîntreprinderi. Dacă, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociații/acționarii unei
microîntreprinderi deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot la mai mult de 3 microîntreprinderi, antreprenorii respectivi trebuie să își
aleagă microîntreprinderea/microîntreprinderile care iese/ies din regimul de impozit pe
micro. Astfel, din trimestrul în care se înregistrează situația respectivă firma va trece pe
impozit pe profit de 16%, pentru a fi îndeplinită condiția referitoare la numărul maxim de 3
microîntreprinderi la care oricare dintre asociați/acționari deține peste 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot. Ieșirea din sistemul de
 impunere pe veniturile microîntreprinderilor se comunică Fiscului și este definitivă pentru
anul fiscal curent.
 În plus, și dacă dacă în cursul anului fiscal o microîntreprindere realizează venituri în
pondere de peste 20% din consultanță și/sau management, trece la impozit pe profit
începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite. EXCEPȚIE: pot
rămâne în regimul micro firmele care depășesc ponderea de 20% venituri din consultanță,
dacî e vorba de consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 - «Activități de
contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal».
 Legea 370/2022, care a modificat OG 16/2022, a dat astfel posibilitatea
microîntreprindeirlor de contabilitate și consultanță fiscală să rămână în regimul de impozit
pe venitul microîntreprinderii, cu respectarea celorlalte condiții (plafonul veniturilor,
angajați etc).
 Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal,
opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile cazurilor de mai
sus. Opțiunea se va comunica organelor fiscale competente.
Descarcă tabelul comparativ pentru modificările aduse de OUG 16 și Legea 370/2022 la Codul
fiscal.

2. Impozitul specific HoReCa s-a eliminat

Pentru firmele din domeniul ospitalității (HoReCa), dispare impozitul specific pe suprafața de
servire. Conform OG 16/2022, aceste companii trebuie să opteze: impozit pe profit de 16% sau
impozit pe venit de 1%.
În sectorul HoReCa, firmele care vor să opteze pentru impozitul pe venitul microîntreprinderii nu
sunt condiționate de plafonul de 500.000 de euro - venit anual. Practic și companiile HoReCa mari
pot opta pt impozit de 1% pe venit.

3. Impozitarea bacșișului la restaurant

De la 1 ianuarie 2023, restuarantele, barurile și alte astfel de localuri vor avea obligația să trecacă pe
bonul fiscal bacșișul lăsat de clienți, pentru a fi impozitat cu 10%.
Noua Lege 376/2022, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
se aplică doar operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN:
 5610 - Restaurante,
 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor.
Legea prevede amenzi de la 2.000 la 4.000 de lei pentru firmele care încalcă noile dispoziții legale.

4. Modificarea unor cote reduse de TVA la anumite bunuri și

servicii
De la 1 ianuarie 2023 a crescut TVA astfel:
 Serviciile de la restaurant, catering, hotel - de la 5% la 9%.
  Cola și alte băuturi răcoritoare cu adaos de zahăr/îndulcitori/arome - creștere de la TVA 9%
la 19%.
S-a modificat și regimul de aplicare a coteo reduse de TVA de 5% la cumpărarea unei locuințe noi.
Plafonului valoric maxim prevăzut pentru livrarea de locuințe către persoane fizice a scăzut de la
700.000 lei fără TVA la 600.000 lei fără TVA. De asemenea, o singură locuință poate fi cumpărată
cu TVA redus de 5%, de către o persoană fizică, individual sau în comun cu altă persoană fizică sau
cu mai multe persoane fizice.
Aceste creșteri de TVA au fost decise prin OG 16/2022.
În schimb, la panourile fotovoltaice pompele de căldură și panourile solare termice, TVA ar urma să
scadă de 19% la 5%, potrivit unei legi date de Parlament, dar pentru a se aplica mai e nevoie ca
președintele Iohannis să o promulge și să o publice în Monitorul Oficial.

5. Impozitul pe salarii în IT
De la 1 ianuarie 2023, scutirea de impozitul de 10% pe veniturile angajaților din IT s-a extins și la
absolvenții de liceu (cu dimplmă de bacalaureat) care sunt stundeți la universități acreditate și s-au
angajat la companii eligibile pentru aplicarea facilității fiscale. De asemenea, scutirea s-a extins și la
IT-iștii din instituțiile puiblice.
În plus, s-a mai introdus o profesie IT pe lista celor scutite de impozit pe venit: inginer de
dezvoltare a produselor software. Acesta are „activități de analiză și evaluare a cerințelor pentru
aplicațiile informatice existente sau noi și pentru sistemele de operare: proiectare, dezvoltare, testare
și întreținere a soluțiilor software pentru satisfacerea acestor cerințe”.
Măsura a fost luată prin Ordinul nr. 21813/6421/2246/4433/2022 privind încadrarea în activitatea de
creare de programe pentru calculator.

6. Deducere pentru abonamente la sală acordate angajaților

Din anul 2023 ar urma să se aplice o facilitate fiscală pentru firmele care acordă angajaților
abonamente la sală, ca beneficii extrasalariale, însă legea nu a putut încă să intre în vigoare. „Legea
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” a fost adoptată de
Parlament în 2022, dar mai are nevoie să fie promulgat de președintele Iohannis și publicat în
Monitorul Oficial.
Dacă legea va intra în vigoare, abonamentele pe care firmele le oferă angajaților, ca beneficii extra-
salariale, vor fi neimpozitate și vor putea fi scăzute de angajatori din impozite, drept cheltuieli
deductibile, în anumite condiții.
Abonamentele ar trebui să fie în limita echivalentului in lei a sumei de 400 euro anual, pentru
fiecare angajat și să fie făcute doar la operatori cu coduri CAEN: 9311-Activități ale bazelor
sportive, 9312 - Activități ale cluburilor sportive și 9313 - Activități ale centrelor de fitness.
7. Impozitul pe dividende
Impozitul pe veniturile din dividende a crescut de la 5% la 8%, de la 1 ianuarie 2023, atât pentru
beneficiarii de venituri persoane fizice, cât și pentru beneficiarii-persoane juridice, conf. OG
16/2022, aprobată cu modificări prin Legea 370/2022.
În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului
2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele
respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar 2022, aprobate potrivit legii.

8. Impozitul pe câștigurile din tranzacțiile pe bursă

Prin Legea nr.142/2022, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
impozitul reținut la sursă, pentru câștigurile obținute pe bursă de investitorii individuali, a scăzut de
la 10% la:
 1% pentru deţinerile de peste un an (peste 365 de zile de la data dobândirii),
 3% pe deținerile mai mici de un an (sub 365 de zile de la data dobândirii).
Pierderile nu li se mai compensează.
Ideea era să fie încurajați cei care țin acțiunile mai mult, în loc să facă sistematic speculații pe bursă.

9. POS obligatoriu pentru încasări mai mici la magazinele de

cartier
Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele
care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar
cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de
credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare,
inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.
Obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal
POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare se naște începând cu trimestrul următor celui în
care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei.
În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul de 50.000 de lei nu a fost depășit, firmele
respective nu mai au obligația de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin
intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, dar pot opta pentru
continuarea acceptării acestor instrumente de plată.
Pragul vechi era 50.000 euro (de 5 ori mai mare). Scăderea pragului s-a decis prin OG 16/2022.

10. Deduceri la impozitarea salariilor mici

Art. 40 al OG 16/2022 (aprobată și modificată prin Legea 370/2022) a introdus o nouă grilă de în
privința deducerilor personale de care beneficiază salariații cu salarii mici (salariul minim plus 2000
de lei cel mult). Sa modificat astfel art. 77 al Codului fiscal.
Cei care au salariul minim brut și nu au persoane în întreținere beneficiază de deducere personală de
20% ca procenjt din salariul minim, la calculul bazei de impozitare. Dacă salariatul are cel puțin 4
persoane în întreținere, beneficiază de deducere personală de 45%, ca procent din salariul minim.
Cei care au salariu brut echivalent cu salariul minim plus 2.000 de lei și au cel puțin 4 persoane în
întreținere beneficiază și ei de deducere personală de 25% ca procent din salariul minim.
De asemenea, se acordă deducere personală suplimentară de 15% din salariul de bază minim brut pe
țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri
din salarii echivalente cu salariul minim plus 2.000 de lei cel mult.

11. Salariul minim 2023: brut de 3.000 de lei, la general

În anul 2023, salariul minim pe economie a crescut la 3000 de lei brut. Cu scutirea de taxe pe 200
de lei din salariul minim, angajatul trebuie să primească, în mână, un salariu de 1898 lei net, iar
firma va suporta în total un salariu complet de 3063 de lei. Astfel, salariatul primește în plus 374 de
lei față față de nivelul din 2022, reprezentând o creștere cu 24,5%. La rândul său, firma suportă un
cost salarial la salariul minim cu 256 de lei mai mare decât în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de
cost cu 9,1%.
Calculul este valabil pentru salariați cu vârsta de peste 26 de ani, fără persoane în întreținere, pentru
care deducerea personală, la salariul minim, este de 20%, conform art. 77 din Codul fiscal,
modificat prin Ordonanța 16/2022, aprobată, la rândul său, cu modificări prin Legea 370/2022.
Pentru salariații cu persoane în întreținere, deducerea personală crește și mai mult, ajungând până la
45% din salariu pentru beneficiarii cu cel puțin 4 persoane în întreținere.
De asemenea, salariații cu vârsta până în 26 de ani beneficiază de o deducere suplimentară de 15%
din salariul de bază minim brut, ceea ce înseamnă ajung la 1943 de lei net, dacă nu au persoane în
întreținere. Dacă au persoane în întreținere, le crește și mai mult salariul net prin deducerile
suplimentare, conform art. 77 din Codul fiscal, actualizat prin art. 40 al OG 16/2022.

12. Salariul minim 2023 în firmele de construcții

De la 1 ianuarie 2023 (până în 2028), salariul minim brut în firmele de construcții a crescut la
4.000 de lei. La acest nivel, angajatul obține, în mână, un salariu de 3150 de lei net, iar firma
suportă un salariu complet de 4.013 lei pe lună.
Practic, firmele de construcții suportă o creștere de peste 33% a costruilor salariale cu salariul
minim de la 1 ianuarie 2023 față de anul 2022.
Pentru salariile și veniturile asimilate salariilor de până la 10.000 de lei pe lună se aplică scutiri de
taxe angajaților din sectorul construcțiilor, prevăzute de OUG 114/2018.

13. Salariul minim în sectorul agro-alimentar

Majorarea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2023, nu schimbă în niciun fel salariul
minim în sectorul agro-alimentar, în cazul lucrătorilor care beneficiază de scutirile de taxe aplicate,
din iunie 2022, acestui domeniu (prin Legea 135/2022).
În sectorul agro-alimentar, la condiții normale de muncă, la un salariu minim brut de 3000 de lei,
angajatul fără persoane în întreținere primește în mână un salariu net de 2362 de lei, iar angajatorul
plătește un cost salarial (salariu complet) de 3068 lei.
În continuare, pentru salariile și veniturile asimilate salariilor până la 10.000 de lei se aplică scutiri
de taxe angajaților din sectorul agro-alimentar, prevăzute de Legea 135.

14. Taxarea PFA

 Începând cu venitul pe anul 2023, calculul contribuției de asigurări sociale (CAS) se va
schimba în anul 2024 și mai departe. Astfel, în cazul în care veniturile unei PFA vor fi între
12 - 24 salarii minime brute pe economie, baza de calcul a CAS (de 25%) este cel puțin 12
salarii minime. Dacă venitul (pe anul 2023) este mai mare de 24 de salarii minime, CAS se
va calcula la nivelul a 24 de salarii minime pe economie.
 La contribuția de sănătate (CASS) sunt alte praguri, aplicabile din 2024 pentru veniturile pe
anul 2023. Dacă veniturile PFA-ului vor fi în anul 2023 sub pragul de 6 salarii minime brute,
nu va avea obligația CASS, anul următor. La venituri între 6-12 salarii minime brute, se va
calcula CASS de 10% aplicat la suma echivalentă a 6 salarii minime pe economie. Dacă
veniturile sunt de 12 -24 de salarii minime brute, CASS se calculează la 10% din 12 salarii
minime brute. PFA care are venituri peste 24 salarii minime brute, va plăti CASS de 10% pe
echivalentul a 24 salarii minime brute.
 La depunerea Declarației Unice pentru veniturile estimate pe 2023 trebuie luate în
considerare noile plafoane. În 2023, plafonul pentru stabilirea CAS și CASS pe veniturile
din 2022 a rămas 12 salarii minime brute. Salariul minim brut a crescut la 3.000 de lei de la
1 ianuarie 2023.
PFA impozitate pe norme de venit care vor avea venituri peste 25.000 euro în anul 2023 vor trece
la impozitarea în sistem real din anul 2024. În 2023, pot aplica impozitul de 10% pe norma de venit
dacă în anul 2022 s-au încadrat în plafonul vechi, de 100.000 euro.

15. Impozitarea chiriilor

De la 1 ianuarie 2023, proprietarii care obțin venituri din închirierea locuințelor, altele decât cele în
scop turistic, vor plăti impozitul de 10% pe venit la valoarea întreagă a chiriei.
„În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din
închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, venitul brut
reprezintă venitul impozabil” - prevede art 43 al OG 16/2022.
Astfel, proprietarii pierd acea deducere de 40%, care se scădea din suma impozitului. La o chirie
lunară de 1000 de lei, impozitul pe venit crește de la 60 de lei pe lună în 2022, la 100 de lei pe lună
din 2023.

16. Amenzi pentru transportatori: RO e-Transport

De la 1 ianuarie 2023, intră în vigoare amenzile cuprinse între 5.000 și 100.000 lei pentru operatorii
care încalcă obligațiile aferente înregistrării transporturilor afectate în sistemul RO e-Transport,
conform OUG 41/ 2022. Sancțiunile sunt aplicate de inspectorii ANAF, de vameși sau de polițiști
(de la Poliția Națională).
ANAF a publicat, joi, 29 decembrie 2022, în Monitorul Oficial, Procedura de utilizare și
funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal
ridicat RO e-Transport.
Aplicația informatică de gestiune a transporturilor cu risc fiscal ridicat, parte a Sistemului național
RO e-Transport, este disponibilă online, pe Spațiul privat virtual (SPV).
Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în Sistemul RO e-Transport sunt cele
care au o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal
ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei,
aferente cel puțin unei partide de bunuri care face obiectul transportului. Normele au impact direct
asupra importatorilor și exportatorilor.
Bunurile cu risc fiscal mare sunt prevăzute de Ordinul ANAF 802/2022

17. Raportarea SAF-T pentru contribuabilii mijlocii

Sistemul de raportare SAF-T a devenit obligatoriu și pentru firmele mijlocii, de la 1 ianuarie 2023.
Firmele care nu îndeplinesc criteriile de încadrare vor putea implementa opțional raportarea SAF-T
din ianuarie 2023, dar pe urmă nu vor mai putea renunța, arată o analiză Deloitte transmisă
StartupCafe.ro.
Opțiunea se face prin depunerea declarației D406 (SAF-T), validate de ANAF. Firmele nou-intrate
în sistem vor beneficia de o perioadă de grație de 6 luni de la data de referință.
„Obligația de transmitere a fișierului standard de control fiscal prin intermediul Declarației
informative D406 devine efectivă pentru fiecare categorie de contribuabili, astfel: c) pentru
contribuabilii încadrați în categoria contribuabili mijlocii la data de 31 decembrie 2021, obligația de
depunere a Declarației informative D406 începe de la data de 1 ianuarie 2023, care reprezintă data
de referință pentru contribuabilii mijlocii” - prevede Ordinul ANAF 1.783/2021, modificat prin
Ordinul 2.518/2022.
Descarcă de pe site-ul ANAF Lista contribuabililor mijlocii

18. Plafoane fiscale 2023

Plafonul veniturilor anuale pentru încadrarea la impozitul pe venitul microîntreprinderii (1%):
 1 milion euro pe anul 2022, pentru menținerea micro în 2023. Cursul valutar la 31
decembrie 2022 a fost de 4,9474 lei/1 euro, rezultând aici un plafon de venit de 4.948.100
lei pe anul 2022.
 500.000 de euro (2.473.700 lei), plafon de venituri în 2023, pentru menținerea la regimul
micro pe parcursul anului.
Plafonul de trecere la regimul de plătitor TVA: cifră de afaceri anuală de min. 300.000 lei (88.500
de euro, la cursul de la data aderării României la UE, cu rotunjire). Sub acest plafon se poate aplica
scutirea specială.
TVA la încasare: toate persoanele impozabile a căror cifră de afaceri, în anul calendaristic
precedent, precum și în anul în curs, nu a depășit plafonul de 4.500.000 lei pot opta pentru aplicarea
sistemului TVA la încasare. Această opțiune poate fi exercitată oricând în cursul anului.
Plafon TVA la achiziții intracomunitare: Firmele pot face achizitii intracomunitare de bunuri în
valoare max. 34.000 lei anul (10.000 euro anual, la cursul folosit), fără înregistrare în scopuri de
TVA. Dacă se depășește acest plafon, este nevoie de înregistrarea ca plătitor de TVA. Achizițiile
intracomunitare presupun obținerea de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la
destinația indicată de cumpărător, către un stat membru al UE, altul decât cel de plecare a
transportului sau de expediere a bunurilor.

19. Inspecția fiscală

OUG 188/2022, de modificare a Codului de procedură fiscală, a adus schimbări la inspecția fiscală.
S-a introdus Notificarea de conformare emisă de organul fiscal central în cazul inspecției fiscale:
 Pentru contribuabilii/plătitorii prezumtivi a fi selectați pentru efectuarea inspecției fiscale,
organul de inspecție fiscală transmite acestora, în scris, o notificare de conformare cu privire
la riscurile fiscale identificate în scopul reanalizării de către aceștia a situației fiscale și, după
caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.
 Prin notificare se comunică contribuabilului/plătitorului că în termen de 30 de zile de la data
comunicării notificării are posibilitatea să depună sau să corecteze declarațiile fiscale. Până
la expirarea acestui termen, organul de inspecție fiscală nu întreprinde nicio acțiune în
vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale.
 Depunerea sau corectarea declarațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor nu împiedică
selectarea pentru efectuarea inspecției fiscale, însă numai după împlinirea termenului
prevăzut mai sus.
 După împlinirea termenului de 30 de zile contribuabilii/plătitorii cu risc fiscal ridicat care nu
au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși obligatoriu unei
inspecții fiscale sau unei verificări documentare.
 Modelul notificării de conformare, periodicitatea emiterii notificărilor, precum și procedura
de notificare se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.
Ordonanța de urgență mai prevede că, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal
local, selectarea contribuabililor/plătitorilor ce urmează a fi supuși inspecției fiscale este efectuată
de către organul de inspecție fiscală competent, în funcție de nivelul riscului. Nivelul riscului se
stabilește pe baza analizei de risc.
În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, selectarea
contribuabililor/plătitorilor pentru efectuarea acțiunii de inspecție fiscală se efectuează la nivelul
aparatului central al ANAF, în funcție de nivelul riscului stabilit pe baza analizei de risc. Prin
excepție, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, contribuabilii/plătitorii
pot fi selectați în mod aleatoriu pentru efectuarea unei acțiuni de inspecție fiscală.
Termenii și condițiile în care se realizează selectarea aleatorie se stabilesc prin ordin al președintelui
ANAF. Într-un an calendaristic, procentul maximal de contribuabili/plătitori selectați în mod
aleatoriu nu poate depăși 10% din totalul contribuabililor/plătitorilor selectați pentru efectuarea
inspecției fiscale în anul respectiv. Depășirea procentului de 10% reprezintă abatere disciplinară, iar
conducătorul structurii de inspecție fiscală are obligația să ia măsuri de sancționare a persoanelor
vinovate. La începerea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală trebuie să prezinte
contribuabilului/plătitorului legitimația de inspecție și ordinul de serviciu semnat de conducătorul
organului de inspecție fiscală. Legitimația de inspecție și ordinul de serviciu pot fi prezentate și prin
utilizarea mijloacelor video de comunicare la distanță. În cazul organului fiscal central, prezentarea
legitimației de inspecție și a ordinului de serviciu se realizează conform procedurii aprobate prin
ordin al președintelui ANAF. Începerea inspecției fiscale trebuie consemnată în registrul unic de
control ori de câte ori există obligația ținerii acestuia și inspecția fiscală se desfășoară în spațiile de
lucru ale contribuabilului/plătitorului.

20. Zile libere legale în anul 2023

În firmele private din România, zilele libere legale de peste an pică astfel în anul 2023:
 duminică 1 ianuarie, luni, 2 ianuarie (Anul Nou)
 marți, 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române
 vineri, 14 aprilie, Vinerea Mare
 duminică 16 aprilie 2023, Paștele Ortodox
 luni, 17 aprilie 2023, a doua zi de Paște,
 luni, 1 mai, Ziua Muncii
 joi, 1 iunie, Ziua Copilului
 duminică, 4 iunie Rusaliile,
 luni, 5 iunie, a doua zi de Rusalii
 marți 15 august, Adormirea Maicii Domnului
 joi, 30 noiembrie, Sfântul Andrei
 vineri, 1 decembrie, Ziua Națională a României
 luni, 25 decembrie 2023, Crăciunul
 marți, 26 decembrie, a doua zi de Crăciun.