BUNELE PRACTICI DE MULS

Aplicarea stricta si in permanenta a bunelor practice de muls

aduce urmatoarele beneficii:

 imbunatateste considerabil rezultatele obtinute in ferma

 creste eficienta standului de muls (creste numarul de

vaci mulse in stand/om/ora)

 reduce semnificativ incidenta (aparitia) bolilor ugerului.

Din contra, aplicarea doar din cand in cand a acestor reguli duce
la efecte inverse celor enumerate mai sus, afectand productia
animalelor si agravand starea de sanatate a acestora !

REGULI IN STANDUL DE MULS

1. INAINTEA INCEPERII MULSULUI
 In vederea protectiei personalului operator, fiecare operator-
mulgator va fi echipat OBLIGATORIU in standul de muls cu
echipamentul special destinat mulsului, compus din
urmatoarele piese:

 Combinezon sau salopeta si pantalon din bumbac

 Sapca sau caciulita (in functie de sezon)
 Ciorapi din bumbac
 Cizme sau bocanci rezistenti la actiunea apei
 Sort de protectie din PVC
 Cotiere de protectie a antebratelor
 Manusi din latex de unica folosinta

 Fiecare operator-mulgator va avea de fiecare data unghiile

taiate scurt
 Inaintea fiecarui muls fiecare operator-mulgator isi va spala
cu rigurozitate mainile cu apa calda, sapun si periuta de
unghii dupa care si le va usca folosind fie un jet de aer cald
fie un prosop de bumbac sau servet din celuloza de unica
folosinta
  Fiecare operator-mulgator va purta in vederea executarii
mulsului manusi din latex de unica folosinta;
 Inaintea fiecarei sesiuni de muls seful salii de muls verifica
OBLIGATORIU:

 existenta filtrelor de lapte ale standului de muls cat si

corectitudinea montarii lor pe elementul metalic
elicoidal
 conexiunea furtunului de aductiune a laptelui din
vasele receptoare in tancul de racire (furtunul in
perioada sesiunii de muls va fi introdus in tancul de
stocare-racire a laptelui!)

 Asigurarea salii de asteptare cat si a standului de muls

curate prin spalarea salii de muls cu apa curata, IMEDIAT
DUPA TERMINAREA FIECAREI SESIUNI DE MULS
 Eliminarea factorilor de stres pentru vacile in
lactatie(zgomote stridente, discutii cu voce ridicata, lovirea
animalelor la intrarea ori la parasirea standului de muls etc)
 Verificarea primelor jeturi inaintea inceperii mulsului pentru
depistarea mastitelor dupa cum urmeaza:
 Intr-un vas (cana) cu interiorul de culoare inchisa (de
preferat neagra) special destinat recoltarii primelor
jeturi, se mulg manual din fiecare sfert, prin prinderea
sfarcului intre degetul mare si aratator, cate 3-4 jeturi

a. Dupa mulsul fiecarui sfert, se analizeaza

vizual si olfactiv (se miroase) rapid
urmatoarele aspecte:

 Culoarea jeturilor ( in mod normal trebuie sa fie alb

usor galbui)
 Mirosul normal este cel caracteristic, fara izuri
straine(de medicamente, de acru etc)

Toate aspectele anormale depistate trebuie notate in caietul

de observatii prezent in standul de muls iar situatia trebuie
anuntata IMEDIAT medicului veterinar al fermei:

 prezenta grunjilor sau flocoanelor (lapte coagulat)

 prezenta unei culori diferita de cea normala
  prezenta coagulilor de sange
 prezenta altor aspecte care difera de cele normale (de
miros, consistent sau aspect)

 Curatarea sfarcurilor cu un dezinfectant specific ori

scufundarea sfarcurilor intr-o solutie dezinfectanta inaintea
inceperii mulsului.
 Uscarea completa (cu prosoape individuale, fie din tesatura
de bumbac, fie din celuloza, de folosinta unica) a sfarcurilor
inainte de atasarea unitatilor de muls
 Animalele depistate cu probleme pot fi marcate cu spray-uri
de culori diferite dupa cum urmeaza:

 Cu ROSU cele depistate in calduri

(semnalate de catre computerul
standului de muls)
 Cu GALBEN cele depistate cu aspecte
anormale ale laptelui
 Cu VERDE cele cu probleme depistate
vizual de sanatate a picioarelor

2. IN TIMPUL MULSULUI

 Atasarea unitatilor de muls in maximum 2 minute de la

inceputul pregatirii si stimularii vacii pentru muls.
 Aranjarea furtunelor dupa cum este necesar pentru
asigurarea unei pozitii corecte pe durata mulsului(furtunele
trebuie sa fie paralele cu axul longitudinal al animalului).
 Dupa detasarea automata a unitatilor de muls se va efectua
rapid controlul manual al golirii ugerului

3. DUPA MULS

 Scufundarea sfarcurilor intr-o solutie dezinfectanta IMEDIAT

DUPA INCETAREA MULSULUI.
 Dupa fiecare sesiunie de muls, in vederea efectuarii spalarii
conductelor standului de muls, seful salii de muls verifica
OBLIGATORIU
 indepartarea filtrelor de lapte ale standului de muls cat
si etansarea capsulelor filtrelor
 conexiunea furtunului de aductiune a laptelui din
vasele receptoare cu coloana de retur a standului de
 muls (furtunul in perioada sesiunii de spalare va fi
conectat cu returul standului de muls)

Tabel nr 1.

Influenta aplicarii bunelor practici asupra rezultatului

mulsului mecanic

Rata lunara
Vaci
Operatiuni a mastitelor
mulse/ora/operator
clinice (%)
Aplicarea regulilor scrise
privind mulsul mecanic
DA 46.9 5.0
NU 35.6 7.1
Frecventa instruirilor
Niciodata 33.6 9.6
La angajare 41.6 5.8
Frecvent 49.4 4.8
Aplicarea setului intreg
de reguli pentru mulsul
mecanic1
DA 40.8 5.5
NU 35.3 10.3
Mulsul separat al
primelor jeturi
DA 40.9 5.8
NU 32.9 9.4

1
Include mulsul separat al primelor jeturi, imersia sfarcurilor intr-
un dezinfectant inaintea inceperii mulsului cat si uscarea
sfarcurilor inaintea atasarii unitatilor de muls.

Urmand pasii enumerati mai sus ajutam decisiv la crearea la

vacile lactante a reflexului de eliberare a ocitocinei si in acest fel
la reducerea cantitatii de lapte rezidual din uger si deci la
cresterea productiei de lapte pe animal si pe ferma.