SOCIOLOGIE

1.Cele mai importante forme ale asociere menţionate însociologie sunt: mulţimea,colectivităţile
statistice şi colectivităţile sociale.
O mulţime - o reuniune de indivizi, un agregat, care se află în acelaşi loc şi în acelaşitimp, indiferent de
rasa, nationalitate, profesie, sex dar nu au conexiuni unii cu alţii.
- se formeaza un “suflet colectiv”, care acumuleaza „mediocritatea”, datorita anonimatului,
adiseminarii responsabilitatii, a gradului inalt de sugestibilitate.
Ex.: un public la cinema, pasagerii din staţia de autobuz, o adunare de oameni care cer niste drepturi
(ei nu au o structura ierarhica in grup, nu au scopuri si obiective comune, stabilite clar dinainte).
Colectivităţile statistice sau categoriile sociale- persoane clasificate împreună pe baza unei
particularităţi comune ce le aparţine (vârstă, rezidenţă, instrucţie, venit, profesie).Această
caracteristică nu este neapărat conştientizată ca bază a apartenenţei la respective colectivitate.
Colectivitatea socială- un ansamblu de persoane reunite pentru a trăi şi/sau acţiona în vederea
realizării unui scop comun, indiferent dacă acest scop a fost stabilit în mod voluntar de persoanele
respective sau le-a fost impus.
Criteriul conştiinţei apartenenţei şi scopurile comune sunt fundamentale pentru recunoaşterea unei
colectivităţi sociale. Această conştiinţă este premisa constituirii unei structuri instituţionale de
sancţiuni şi recompense care reglementează responsabilităţile membrilor colectivităţii,statusurile şi
rolurile lor, generând astfel o formă determinată de solidaritate economică, politică, morală, religioasă.
2. Grupul mare este o formatiune sociala bine definita, structurata pe temelia unor retele de
norme si valori, statusuri si roluri.
Se deosebeste de grupul mic prin urmatoarele trasaturi:
- dimensiunile cantitative sporite atingand cifre de ordinul milioanelor
- accentuarea elementelor formale.
Structura si stratificarea sociala
Prin structura sociala - totalitatea grupurilor si a relatiilor intre grupurile umane care constituie o
societate, un sistem de legaturi stabile responsabile intrinseci rezultate din interdependenta grupurilor.
Relatiile pe care le desfasoara grupurile umane realizeaza bazele stratificarii sociale.
Stratificarea sociala este o distributie a indivizilor ce compun societatea sau a pozitiilor sociale pe care
indivizii le ocupa intr-un sistem ierarhizat.
Clasa sociala este o forma de stratificare in care apartenenta la diferite grupuri sociale si relatiile
intre acestea sunt determinate in primul rand pe criterii economice.
 Stratul social a fost definit ca fiind compus din persoane care ocupa pozitii similare pe anumite
scale evaluative.
3.Grupul social mic este o uniune de personalități care au contact personal direct și sunt legate
de un fel de activitate, afinitate afiliată sau afectivă. Membrii săi sunt conștienți de apartenența la
acesta și recunoscuți de ceilalți.
O astfel de comunitate include de obicei un număr mic de indivizi, iar compoziția este determinată de
caracteristicile sociale (vârstă, sex, educație, naționalitate etc.) și numere.
Structura grupului social mic:
Structura interna a grupului social mic este reprezentata de structura integratoare a diferitelor
substructuri:

 substructura functionala – considerata de baza

- cuprinde regulamentele, dispozitiile, statutele formale, intervalul de competenta,
autoritate si responsabilitate a fiecarui membru al grupului
- normele si valorile sunt stabilite in functie de oboectivele grupului si urmaresc
integrarea acestuia in alte grupuri mai mari.
 substructura statusurilor si a rolurilor – este necesara o buna delimitare a statusturilor si a
rolurilor in grup, unele statutusuri acordandu-li-se mai multa putere
 substructura preferentiala – se refera la relatiile interpresonale de ordin afectiv-preferential
- tipuri de relatii afective: -atractie, indiferenta, respingere
- grupurile cu un indice inalt de coeziune sociala se caracterizeaza prin relatii de atractie
reciproca, incredere intre membri, spirit de echipa, spirit de ajutor reciproc liber consimtit si
climat moral ridicat in realizarea sarcinilor.
 substructura ierarhica – indeplineste functia de conducere
- au fost identificate 3 tipuri de conducere:
 autoritar
 democratic
 lassez-faire
 substructura comunicationala – considerand importanta informarea asupra obiectivelor
grupului
- considera necesara existenta unui schimb viu de idei, dinamic, chiar daca uneori
tensionat intre membrii competenti ai organizatiei
 substructura cognitiva – care se refera la cunoasterea reciproca a indivizilor
- indivizii isi cunosc pozitia in grup;
- indivizii sunt constienti de imaginile care circula despre ei in cadrul grupului.
 substructura spatiala si marimea grupului – cel mai mic grup posibil este constituit dupa unii
autori din 2 membri, iar dupa altii din 3, alcatuind diade, respectiv triade, fiiind posibile in cel
de-al doilea caz, ca si in cadrul grupului format din mai mult de trei indivizi, diverse aliante intre
membrii grupului.
Toate aceste substructuri ale grupului iterfereaza, constituind structura globala a
grupului mic.
Grupul de munca reprezinta totalitatea persoanelor care au un sef comun si care
interactioneaza direct in procesul muncii si al unei activitati.
Cooperarea si competitia- sunt procese de grup studiate mai ales in relatie cu eficienta si
productivitatea grupului.
Cooperarea se bazeaza pe coordonarea eforturilor individuale pentru atingerea unui
scop comun - accentuarea aspectului de cooperare in colectiv a generat termenul de
colectivism
Colectivismul exprima colaborarea solidaritatea unitatea de interese implicand
subordonarea intereselor de orin personal celor generale colectivul avand grija sa satisfaca in
egala masura interesele tutor.
Competitia - sporeste eficienta productiva in grup; presupune concentrarea eforturilor
proprii in dorinta atingerii scopului, indivizii implicati in competitie fiind preocupati in primul
rand de obtinerea rezultatelor dorite si mai putin de comportamentul rivalilor.
Competitia este o sursa de anxietate frustrare si conflicte.
Ponderata ca intensitate, competitia reprezinta un mecanism de stimulare a conduitelor
individuale si grupale, o forta care mobilizeaza dezvoltarea si mentinerea unui standard ridicat
de activism, eficienta si aspiratii de grup.