Pronumele relativ

Pronumele relativ are rolul de a face legătura in frază intre o propoziție secundară și propoziția de care
aceasta depinde. Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, cât,
câtă, câți, câte. Există și un pronume relativ compus: ceea ce.
Grupările cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind alcătuite dintr-un pronume demonstrativ
(semiindependent) și un pronume relativ (ce poate fi inlocuit cu pronumele relativ care). Popular,
există și pronumele relativ invariabil de.
Pronumele relative indeplinesc funcție sintactică in propoziția pe care o introduc.
Caz Funcție sintactică Exemplu
N. subiect Intamplarea 1/ care m-a speriat 2/ n-are o explicație. 1/
nume predicativ M-a uimit 1/ ce a ajuns Dan. 2/
Ac. complement direct Femeia 1/ pe care am văzut-o 2/ a intrat in bloc. 1/
complement prepozițional Intamplarea 1/ la care mă gandesc 2/ are o explicație, totuși. 1/
circumstanțial de loc Locul 1/ spre care mă indrept 2/ este aproape. 1/
circumstanțial de timp Ora 1/ după care va veni 2/ este zece. 1/
circumstanțial de mod Felul 1/ în care a procedat 2/ m-a surprins. 1/
circumstanțial de cauză Motivul 1/ din care ai acționat 2/ nu mi-e clar. 1/
circumstanțial de scop Documentarea 1/ pentru care ai mers la bibliotecă 2/ este dificilă. 1/
D. complement indirect Persoana 1/ căreia ii povestesc intamplarea 2/ m-a ințeles. 1/
G. atribut pronominal genitival Intamplarea 1/ al cărei sens nu-l ințeleg 2/ se va lămuri. 1/
circumstanțial de loc Blocul 1/ deasupra căruia strălucește luna 2/ este inalt. 1/
Care cu funcția sintactică de complement direct primește obligatoriu inainte prepoziția pe.
In cazul genitiv, pronumele relativ se acordă in gen și in număr cu substantivul pe care il
inlocuiește, iar articolul genitival se acordă in gen și număr cu substantivul determinat de pronumele
relativ cu funcție sintactică de atribut:
Intamplarea al cărei sens nu-l ințeleg este ciudată.

Cand determină un substantiv nearticulat inaintea căruia stă și se acordă cu acesta in gen, număr și
caz, pronumele relativ devine adjectiv pronominal relativ. Acesta are funcția sintactică de atribut
adjectival.

Important !!!
Pronumele relativ face legătura dintre o propoziţie subordonată şi regenta ei.
Pronumele relative şi adjectivele pronominale relative au forme omonime cu cele ale pronumelui şi ale
adjectivului pronominal interogativ: care, cine, ce, cât.
Este doar pronume relativ forma compusă ceea ce.
În cazul pronumelui relativ în genitiv precedat de articolul al se realizează acordul încrucişat:
ƒ băiatul în a cărui vorbă cred; băiatul în al cărui cuvânt cred;
ƒ fata în a cărei vorbă cred; fata în al cărei cuvânt cred.
ƒ băieţii/ fetele în ale căror vorbe cred; băieţii/ fetele în ai căror părinți cred;
Pronumele relativ apare doar în fraze.
Pronumele interogativ şi pronumele relativ se pot combina în propoziţie cu alte cuvinte, fiind:
ƒ Centru (regent) al unui grup de cuvinte: Care dintre ei e mai bun? Spune-mi care dintre ei e mai
bun.
ƒ Adjunct (subordonat) într-un grup de cuvinte: Al cui copil eşti tu? Spune al cui copil eşti tu.
Adjectivul pronominal interogativ şi adjectivul pronominal relativ sunt adjuncți (subordonaţi) într-un
grup de cuvinte: Ce oameni ar face aşa ceva? Nu ştiu ce oameni ar face aşa ceva.