Departamentul : Geografie

Specializarea : Geografia Turismului

Lucrări practice - Geografia Turismului

Analiza comparativă a
turismului din destinațiile
Cluj-Napoca și Câmpia
Turzii

Realizat de: Focșa Răzvan-Alexandru

Grupa: GT16

1
 Cuprins:

Introducere
Capitolul 1. Evoluția cererii și a ofertei turistice
în ultimele trei decenii
a.Evoluția și structura ofertei
b.Evoluția și structura cererii
Capitolul 2. Stadiul actual de dezvoltare a
destinației turistice și trăsăturile aferente
Capitolul 3. Formele de turism practicate în cele
două destinații turistice
Capitolul 4. Sezonalitatea turistică înainte de
pandemie
Concluzii
Referințe bibliografice (Bibliografie și
Webografie)

2
 Introducere

Hărți realizate de Focșa Răzvan-Alexandru,GT16 ,cu ArcGIS Online,

Sursa datelor spațiale : geo_spațial.org. anul 2022

3
Sursa : Municipiul Cluj-Napoca -Localizare (WEB-Google) Municipiul Câmpia Turzii-Localizare (WEB-Google)

Sursa : Municipiul Cluj-Napoca- Localizare (WEB-Google) Municipiul Câmpia Turzii-Localizare (WEB-Google)

Municipiul Cluj-Napoca

Sursa: (WEB-Google) (WEB-Google)

4
Sursa: (WEB-Google) (WEB-Google) (WEB-Google) (WEB-Google)

Cluj-Napoca un municipiu situat în partea central-nord-vestică a României, în centrul

Transilvaniei şi în nord-vestul Podişului Transilvaniei. Reşedinţă a judeţului Cluj, precum şi
capitala istorică a Transilvaniei, oraşul este înconjurat de Dealurile Clujului şi Feleacului şi se
află pe cursul mijlociu al râului Someşul Mic.

Denumirea de Cluj a fost menţionată pentru prima oară în anul 1275. Mai târziu a fost
atestată în documente şi în varianta latină Claudiopolis. Având 324.576 de locuitori la
recensământul din 2011, este al doilea oraș ca populație din țară. Cu o istorie de peste două
milenii, orașul este supranumit „Inima Transilvaniei” sau „Orașul Comoară”.

Pe harta lumii municipiul Cluj-Napoca se află în poziţie central-europeană, fiind situat în

partea de nord-vest a României, în centrul provinciei istorice Transilvania, la 330-340 m
altitudine. Trei unităţi fizico-geografice distincte au aici o zonă de contact: Munţii Apuseni,
Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei.

Municipiul Cluj-Napoca este situat la aceeaşi latitudine cu oraşele Geneva din Elveţia şi cu
Lyon din Franţa. Oraşul este străbătut de râul Someşul Mic, unul dintre râurile importante ale
României. Dealurile care îl străjuiesc sunt în mare parte împădurite sau plantate cu pomi
fructiferi şi sunt cuprinse între 500 m şi 832 m: Dealul Feleacului - 739m, Peana 832 m,
Săvădisla - 759 m, Dealul Hoia - 507 m.

Teritoriul administrativ al municipiului se întinde pe o suprafaţă de 179,5 km². Au fost create

condiţii pentru extinderea construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor urbane prin includerea în
intravilan a unor suprafeţe din zonele Făget-Becaş, Sopor-Borhanci-Someşeni, Hoia şi Dâmbu
Rotund.

Nu există oscilaţii mari de temperatură, iar trecerea de la iarnă la primăvară are loc în a doua
parte a lunii aprilie. Verile se aseamănă cu cele din Europa Centrală, iar toamnele se prelungesc
până în luna noiembrie. Iernile sunt blânde, lipsite de viscole şi de zăpezi abundente.
Precipitaţiile medii multianuale se situează în jurul valorii de 663 mm.

Festivaluri importante din Cluj-Napoca care aduc vernituri importante orașului și un aport
mare de turiști: UNTOLD, Electric Castle.

5
 Principalele obiective de vizitat în orașul Cluj-Napoca
 Piața Unirii Biserica Sf. Mihail
 Biserica Sf. Mihail
 Piața Muzeului
 Casa Matei Corvin
 Parcul Central
 Grădina Botanică
 Muzeul Etnografic al Transilvaniei
 Parcul Etnografic Romulus Vuia
 Cetățuia
 Biserica Calvaria
 Bastionul Croitorilor
 Muzeul Farmaciei
 Teatrul Național
 Opera Română

Municipiul Câmpia Turzii

Sursa: (WEB-Google) (WEB-Google)

6
Sursa: (WEB-Google) (WEB-Google) (WEB-Google) (WEB-Google)

Din punct de vedere fizico – geografic, municipiul Câmpia Turzii este

așezat în partea de sud – est a județului Cluj, în imediata apropiere a
malului drept al râului Arieș și prin amplasarea sa este un nod de căi
terestre de comunicație.

Astfel, drumul național 15 leagă municipiul nostru de municipiile

Turda (10 km), Cluj – Napoca (40 km) și Târgu Mureș (65 km). De
asemenea, localitatea noastră este străbătută de drumul european E 60,
drum care asigură legătura cu celelalte localități din țară și străinătate,
facilitând în același timp accesul la cele două aeroporturi internaționale,
Cluj – Napoca și Târgu Mureș. Din anul 2005 s-a început construcția
autostrăzii Brașov – Oradea ce va trece prin partea de sud a municipiului.
În partea de SE a orașului se află Baza 71 Aeriană “Gen. Emanoil Ionescu”.

Magistrala de căi ferate București-Oradea-Episcopia Bihorului trece

prin localitate și asigură legătura cu celelalte localități din țară și
străinătate, iar stația CFR a municipiului este una dintre cele mai
cunoscute din Transilvania.

Municipiul se întinde pe o suprafață de 2.379 ha, din care 30%

reprezintă intravilanul localității și 70 % suprafața în extravilan.

7
 Rețele stradale importante :

 șoseaua internațională E 60/DN 15 cu o lungime de 6,2 km;

 rețeaua stradală urbană cuprinde un număr de 133 de străzi cu o lungime
totală de 47 km: 88 sunt asfaltate, 34 în curs de modernizare și 11
nemodernizate. Totalitatea căilor de comunicație aparțin domeniului public.
 rețele de iluminat: 47 km, nu există zone neacoperite
 rețele de canalizare: 42 km, 91%
 rețeaua de apă potabilă: 49 km,100 %
 rețeaua de alimentare cu gaz: 58 km, 100%

Principalele obiective de vizitat în orașul Câmpia Turzii

 Palatul Cultural „Ionel Floașiu”
 Cimitirul Ostașilor Români și Sovietici
 Biserica Adormirea Maicii Domnului
 Conacul Paget
 Conacul Betegh
 Biserica Greco-Catolică

Am ales ca subiecte aceste două destinații deoarece sunt

două orașe cu o valoare culturală și istorică enormă pentru
România, ambele sunt orașe dezvoltate,orașe„smart” cu
un potențial turistic ridicat...
Am vizitat personal aceste destinații turistice din
Transilvania acum trei ani și am rămas profund
impresionat de arhitectura și unicitatea acestor orașe cât și
de serviciile turistice și ospitaliere de calitate pe care le-am
găsit în aceste locuri impresionante și interesante...

8
Capitolul 1. Evoluția cererii și a ofertei turistice
în ultimele trei decenii

a.Evoluția și structura ofertei

Evoluția numărului de structuri de primire turistică între 1990 si 2021 (grafic +
interpretare).

Evoluția numărului de structuri de primire

turistică ORAȘ.CÂMPIA TURZII
ORAȘ.CLUJ-NAPOCA
8

0
90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS

TEMPO ONLINE,anul 2022)
1. Conform acestui grafic până în anul 2012 a fost o criză majoră a numărului de structuri de primire
turistică ,ulterior între anii 2015-2016 se înregistrează o evoluție treptată a numărului de structuri de
primire turistică –,,unități de cazare,,care se menține până la începutul pandemiei de covid-19 adică până
în luna martie 2019 ,începând din acest an identificăm o continuă scădere care se manifestă până la
finele/finalul anului 2020.

2. Numărul locurilor de cazare este accentuată la ambele cazuri din anul 2012.

3. Prin comparație identificăm o diferență majoră între cele două orașe,orașul Câmpia Turzii are o
evoluție mai constantă în timp ce orașul Cluj-Napoca prezintă variații exponențiale ale valorilor
identificate ,de exemplu între anii 2008-2012 remarcăm o scădere majoră a numărului
de structuri de primire turistică în cazul orașului Cluj-Napoca.

9
4. Cabana Ginol,Hotel Colima și Pensiunea Abigel au avut o creștere exponentila în
cazul Câmpiei Turzii în ultimii 4 ani, în cazul orașului Cluj-Napoca,principalele 3
unitati de cazare au avut o scadere si anume la Cabana Babele,Cabana Nefara si Hotelul
Roșu.

b.Evoluția și structura cererii

Evolutia nr de unitati de cazare (structuri de primire turistica) intre 1990 si 2021 -grafic
+ interpretare
-Capacitatea de cazare turistică existentă-

Evoluția capacității de cazare turistică

existentă ORAȘ.CÂMPIA TURZII
ORAȘ.CLUJ-NAPOCA

1200

1000

800

600
Axis Title
400

200

0
0 2 4 6 8 0 2 4 6 8 0 2 4 6 8 0
1 99 199 199 199 199 200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 202
ul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul nul
An A A A A A A A A A A A A A A A

Grafic realizat de: Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS

TEMPO ONLINE,anul 2022)
Pentru cerințele-1,2,3,4:
Graficul indică per ansamblu discordanța semnificativă între cele două orașe
turistice. În cazul orașului Câmpia Turzii identificăm o creștere ușoară a capacității de
cazare turistică între anii 2014 – 2020, pe când în cazul orașului Cluj-Napoca acesta
survine de la o creștere foarte mare între anii 1993-1999 la o scădere uriașă între anii
2008 – 2020, principalele 3 unități de cazare turistică din orașul Câmpia Turzii :Cabana
Coroana, Hotel Grand – Price și Pensiunea Silvestru și respectiv Cluj-Napoca cu
unitățile principale de cazare turistică :Hotel Silver, Hotel Lucia și Pensiunea Rurăului
au înregistrat între anii 2014 – 2020 o creștere exponențială a capacității de cazare
turistică respectiv la o evoluție crescută a locurilor de cazare existente.
10
Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS
TEMPO ONLINE,anul 2022)

Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS

TEMPO ONLINE,anul 2022)

11
Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS
TEMPO ONLINE,anul 2022)

Capitolul 2. Stadiul actual de dezvoltare a

destinației turistice și trăsăturile aferente

12
 Strategia de turism a municipiului Cluj-Napoca și a
municipiului Câmpia Turzii

Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS

TEMPO ONLINE,anul 2022)

Ciclul de viață al destinației Câmpia Turzii

Indicatorii statistici evidențiază faptul că ,Municipiul Câmpia Turzii se
situează la începutul celei de-a doua etape a ciclului de viață al destinației
turistice și anume cea de implicare ,evidențiată prin : turismul sezonier,
apare o perioadă de sezon turistic respectiv creșterea apetitului
antreprenorial al locuitorilor care s-au axat pe ramura turismului prin
înființarea de hoteluri și pensiuni la baza principalelor obiective și atracții
turistice existente.
Analizând cererea ,conform datelor statistice , se remarcă câteva
preocupări prioritare:
13
 • Creștrea treptată a numărului de turiști sezonieri la cabanele
periferice datorită îmbunătățirii calității zonelor de acces,
• Modernizarea infrastructurii de transport în comun ,
• Îmbunătățirea căilor rutiere și recondiționarea zonelor afectate,
• Creștrea explozivă a numărului de servicii turistice și horeca,
• Integrarea de noi pachete turistice locale sau zonale în circuitul
turistic național.

Ciclul de viață al destinației Cluj-Napoca

Conform indicatorilor statistici ,Municipiul Cluj-Napoca se localizează
la intersecția dintre finele celei de-a treia etape a ciclului de viață al
destinației turistice așadar cea de dezvoltare și începutul celei de-a patra
etape a acestui ciclu și anume etapa de consolidare.
Cercetând și analizând cererea ,conform datelor statistice ,identificăm în
mod clar câteva preocupări esențiale:
• Veniturile se măresc de la an la an iar bugetul municipal se mărește
succesiv datorită cererii turistice,
• Promovarea turistică nu mai este foarte agresivă așa cum era acum
câțiva ani dar în schimb a crescut numărul unităților de primire și
cazare turistică,
• Infrastructura arhitecturală municipală incluzând și catedralele au
intat într-un amplu proces de renovare care a sporit atractivitatea în
rândul turiștilor de regulă occidentali dar și din România,
• Prin extinderea aeroportului și prin mărirea capacității de sosiri s-a
maximizat gradul de ocupare turistică din zona centrală și marginală
a principalei artere culturale existente aici reprezentată de
numeroase clădiri și amplasamente istorice care au devenit cunoscute
instituții de cazare hotelieră și nu numai,
• Dezvolatrea transportului feroviar și CTP ,care a crescut interesul
pentru oportunitățile de tip spectacol ,universitare sau artistice
presupunând diminuarea unor costuri exagerate de transport ceea ce
a permis o volatilitate multiculturală și flexibilă a infrastructurii
turistice .

14
 Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS
TEMPO ONLINE,anul 2022)

Capitolul 3. Formele de turism practicate în cele

două destinații turistice
Tipuri și forme de turism pentru municipiile Cluj-Napoca și
Câmpia Turzii
Tabel Municipiul Cluj-Napoca
Nr Forme de turism Categorie de turiști Sezon Activități
.
1. Turism cultural -Predomină-Turiștii de -Sezonul de -Vizitarea de muzee
vârsta a doua-categoria 35- primăvară- -Vizitarea de obiective
60 de ani vară turistice
-Turiști care sunt dornici de -De regula în -Vizitarea unor
studiul istoriei, culturii și anotimpurile instituții și atracții
civilizației calde,de la importante,vestigioase
începutul
lunii martie și
până la
finalul lunii
august

2. Turism religios -Predomină-Turiștii -Predominant -Vizitarea de culte

cuprinși în categoria de în luna aprilie religioase,mănăstiri,bise
vârstă -30-80 de ani ,o dată cu rici
-Turiști reprezentând venirea -Pelerinaje organizate
credincioșii, persoanele Sărbătorilor cu ocazia diferitelor
religioase Pascale, sărbători religioase
-Primăvara
este
anotimpul cu
sezonul cel
mai plin

15
 3. Turism de -Predomină –Turiștii cu -Vizitarea de
agrement/recreațional/în
vârste cuprinse între-14-50 -Predomină lacuri,cabane
de ani în perioada turistice
natură -Turiști pasionați de verii și -Camping în natură
drumeții, natură ,expediții primăverii
și recreere
-Recreere în aer liber
4. Turism de tip -Predomină- Turiștii cu -Predomină -Frecventarea
vârste cuprinse între 20 -40 în perioada restaurantelor,baruri
afaceri/horeca/baruri, de ani sezoanelor lor ,cafenelelor și
restaurante,cafenele , -Turiști de tip calde,pe tot pub-urilor cu diverse
magazine cu suveniruri consumatori,clienți sezonieri
parcursul obiecte artizanale ,
ale structurilor horeca și
etc hoteliere
primăverii magazine cu
și verii suveniruri etc.
Turism balnear/balneo- -Predomină-Turiștii care se -Domină tot -Relaxarea și
5. încadrează în categoria de timpul
climateric vindecarea clienților
vârstă-50-90 de ani anului,în
-Turiști vârstnici care suferă de în centre balneare și
toate
diferite afecțiuni balneo-
musculare,reumatice,osoase,boli sezoanele și
respectiv
climaterice,stațiuni
respiratorii sau boli cardiace
ș.a. anotimpurilo balneare, lacuri
r minerale terapeutice
etc
Tabel realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru, Surse: Primăria și consiliul local Cluj-
Napoca, Eurostat, Consiliul Județean Cluj, anul 2022
Întrebări:
1. Strategie turism.
2. Strategie de dezvoltare locală durabilă.
3. Sectoare/forme/tipuri de turism.
4. În ce măsură considerați că secțiunea cu privire la tipuri și forme de turism este actuală?
5. Ce ajustări ați aduce documentului cu privire la tipurile și formele de turism din destinațiile
alease?
Răspunsurile mele :

1. Strategie de turism : Constituie analiza situatiei existente din punct de vedere al cadrului natural, al
resurselor turistice, notorietății obiectivelor turistice, structurilor de cazare și al serviciilor turistice și de
agrement.Organizarea consultarilor publice si structurarea nevoilor de dezvoltare si promovare.

2. Ca orientare generală, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României vizează realizarea
următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung: Atingerea nivelului mediu actual al
ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Apropierea semnificativă a
României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor
dezvoltării durabile.

3. Sectorul de turism este unul dintre cele mai mari sectoare generatoare de bani din toata lumea. Este o
industrie care continua sa se dezvolte in permanenta, in care nisele noi apar aici si acolo din timp in timp.
Turismul este unul dintre cele mai infloritoare industrii din toata lumea, contribuind foarte mult la PIB-ul
intregii lumi. In fiecare an, milioane de oameni din tot cuprinsul globului calatoresc kilometri intregi la
departare de casele lor si de tarile lor chiar, pentru a vedea alte locuri si pentru a experimenta alte culturi.

Industria turismului exista in unele forme sau in altele in fiecare parte a lumii iar
turistii sunt vazuti calatorind catre unele dintre cele mai inaccesibile locuri din lume.
Infrastructura tursimului s-a dezvoltat de asemenea foarte mult de-a lungul anilor,
facand posibila atingerea si explorarea unor locuri mai rare din aceasta lume mare.
Turismul cuprinde trei elemente distincte:

16
  Implicarea in calatorii a nerezidentilor
 Statul de natura temporara in zona vizitata
 Statul fara nici o conexiune cu vreo activitate care sa implice castigarea de bani

4. În opinia mea secțiunea cu privire la tipuri și forme de turism este foarte actuală Tipurile de
turism sunt date de destinatia miscării turistice. Au la bază o motivaţie și sunt reprerzentate de:
 Turism de recreere şi agrement
 Turism balnear
 Turism cultural – ştiinţific
 Turism sportiv
 Turism de afaceri
 Turism de cumparaturi
 Turism religios

5. După părerea mea :M-aș informa din surse multiple,aș adăuga diverse imagini penru a evidenția
formele și activitățile de turism prezente în aceste destinații ,aș adăuga câteva grafice cu date statistice
privind categoriile de turiști țintă pentru un anumit sector turistic strategic.

Tabel Municipiul Câmpia Turzii

Nr. Forme de Categorie de Sezon Activități
turism turiști
1. Turismul Predomină – turiști cu De la începutul Doritorii pot asista sau participa
vârste între 12-30 de ani lunii mai până la activ la activitati sportive dintre
sportiv -Turiști atleți sau finalul lunii iulie cele mai diverse, plecand de la
amatori de adrenalină marile evenimentele sportive ale
anului si pana la scurtele excursii .
2. Turism rural Predomină – turiști cu Pe toată perioada Satele de vacanță turistice sunt
vârste cuprinse între 10- primăverii și verii, solicitate de diferite categorii de
50 de ani început de martie turisti, dintre care amintim
-Turiști pasionați de până la , final de turistii cu copii si tineretul, care
tradiție și august doresc sa-si petreaca vacanta sau
obiceiuri,natură și care concediul într-o zona linistita.
vor să evadeze din
agitația mediului urban
3. Turism de tip Predomină- Turiștii cu Predomină în -Frecventarea
vârste cuprinse între 14 perioada restaurantelor,barurilor ,cafenelel
afaceri/horeca -50 de ani sezoanelor calde,pe or și pub-urilor cu diverse obiecte
-Turiști de tip tot parcursul artizanale , magazine cu
consumatori,clienți primăverii și verii suveniruri etc.
sezonieri
ale structurilor horeca și
hoteliere
4. Turism cultural -Predomină-Turiștii de -Sezonul de -Vizitarea de muzee
vârsta a doua-categoria primăvară-vară -Vizitarea de obiective turistice
30-50 de ani -De regula în -Vizitarea unor instituții și atracții
-Turiști care sunt anotimpurile importante,vestigioase
dornici de studiul calde,de la
istoriei, culturii și începutul lunii
civilizației martie și până la
finalul lunii august

17

-Predomină-Turiștii -Predominant în -Vizitarea de culte

5. cuprinși în categoria luna aprilie ,o
 de vârstă -20-65 de dată cu venirea religioase,mănăstiri,biserici
ani Sărbătorilor -Pelerinaje organizate cu
Turism religios -Turiști reprezentând Pascale, ocazia diferitelor sărbători
credincioșii, -Primăvara este
religioase
persoanele religioase anotimpul cu
sezonul cel mai
plin
6. Predomină –Turiștii -Vizitarea de lacuri,cabane
cu vârste cuprinse -Predomină în turistice
între-18-45 de ani perioada verii -Camping în natură
Turism de -Turiști pasionați de și primăverii -Recreere în aer liber
agrement drumeții,
natură ,expediții și
recreere

Tabel realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru, Surse: Primăria și consiliul local Câmpia

Turzii , Eurostat, Consiliul Județean Cluj, anul 2022

Capitolul 4. Sezonalitatea turistică înainte de pandemie

Sezonalitatea turistică
1. Identificați sezonul și extrasezonul destinațiilor voastre turistice.
2. Explicați de ce aveți sau nu sezonalitate turistică.
3. Propuneți măsuri de reducere a sezonalității turistice dacă este cazul.

Nr.de sosiri - MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

60000
50000
40000
30000
20000 MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
10000
0
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
2 01 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201
ie ie e ie ai ie ie st ie ie ie ie
uar uar arti pril a m iun iul ugu br br br br
r a a m m m m
a ian feb na m na Lun una Lun na a pte cto oie ece
n a Lu Lu L Lu a s na o na n na d
e
Lu Lun n Lu Lu Lu
Lu

Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS TEMPO

ONLINE,anul 2022)

18
 Nr.de sosiri - MUNICIPIUL CAMPIA TURZII
1600
1400
1200
1000
800
600
400 MUNICIPIUL CAMPIA TURZII
200
0
9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9
2 01 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201
ie ie e ie ai ie ie st ie ie ie ie
uar uar arti pril a m iun iul ugu br br br br
r a a m m m m
a ian feb na m na Lun una Lun na a pte cto oie ece
n a Lu Lu L Lu a s na o na n na d
e
Lu Lun n Lu Lu Lu
Lu

Grafic realizat de : Focșa Răzvan-Alexandru,Sursa:Institutul Național de Statistică (INS

TEMPO ONLINE,anul 2022)

1. Sezonul în municipiul Cluj-Napoca începe la începutul lunii aprilie

și se întinde până la sfârșitul lunii mai , acesta este primul vârf de sezon
turistic urmând ca cel de-al doilea să se înregistreze de la finele lunii
septembrie și începutul lunii octombrie. Extrasezonul în municipiul
Cluj-Napoca se înregistrează între lunile ianuarie-aprilie respectiv de la
începutul lunii octombrie și până la finalul lunii decembrie.În municipiul
Cluj-Napoca sezonalitatea turistică este mai mare primăvara și toamna
deoarece atunci sunt active activitățile cele mai specific turismului
ocazional dar și al celui permanent.

Municipiul Cluj este situat în nordul Depresiunii Transilvaniei,

între Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei, pe valea râului Someșul
Mic la confluența cu râul Nadăș și cinci alte pâraie. Datorită geografiei
locale, orașul s-a dezvoltat mai ales pe axa est-vest, de-a lungul limitei
sudice a Podișului Someșan, fiind flancat la sud de dealul Feleac, iar la
nord de dealul Lomb.Nu există oscilaţii mari de temperatură, iar
trecerea de la iarnă la primăvară are loc în a doua parte a lunii aprilie.
Verile se aseamănă cu cele din Europa Centrală, iar toamnele se
prelungesc până în luna noiembrie. Iernile sunt blânde, lipsite de viscole
şi de zăpezi abundente.

19
 Sezonul unic, singular în municipiul Câmpia Turzii începe de la finele lunii
august și până la finele lunii septembrie iar cele două extrasezoane se
înregistrează între lunile februarie-mai respectiv începutul lunii septembrie și
sfârșitul lunii decembrie.

Municipiul Câmpia Turzii este situat, din punct de vedere geografic în

depresiunea Turda Câmpia Turzii, în partea de sud-est a judeţului Cluj. Din
punct de vedere fizico - geografic această depresiune face parte din Câmpia
Transilvaniei şi este mărginită la vest de Culmea Trascău, la nord de Culmea
Feleacului şi de continuarea ei prin Dealurile Turzii, la est de Câmpia
Transilvaniei, iar la sud de Podişul Târnavelor.Din punctul de vedere economico
- geografic municipiul Câmpia Turzii este situat în culoarul Arieşului din zona
cursului său inferior.

2 . În ambele municipii există sezonalitate turistică deoarece sunt orașe

culturale și istorice consacrate, cu o infastructură în continuă dezvoltare care
reușesc să atragă turiști din întraga Europă și nu numai …
Formarea cererii turistice este influenţată în primul rând de concediile şi
vacanţele anuale, care reprezintă perioade mai lungi şi neîntrerupte de timp
liber. Astfel, un prim factor de influenţă îl constituie durata concediilor şi
vacanţelor: cu cât acestea sunt de mai lungă durată, permit fragmentarea lor în
mai mare măsură şi, ca atare, atenuează caracterul sezonier al cererii.

3. Măsuri pentru reducerea sezonalității turistice:

 Înființarea și realizarea de activități și pachete turistice pe toată perioada

anului nu doar în perioadele de vârf turistic ,pentru ca turiștii să fie atrași
de respectiva locație turistică sau oraș turistic tot anul nu doar în anumite
perioade din an ...
 Susținerea și prioritizarea sectorului turism în cadrul economiei naționale
 Sustenabilitate și dezvoltarea unui turism durabil
 Scoaterea în evidență a avantajelor competitive ale României printr-o
promovare inteligentă
 Dezvoltarea turismului prin încurajarea investițiilor publice și private
 Susținerea unui turism participativ prin utilizarea parteneriatelor public
private
 Reducerea evaziunii fiscale în turism
 Eficientizarea administrativă

20
 Concluzii

Ca urmare a analizei detaliate a celor două destinații

turistice constatăm disproporționalitatea masivă de pe piață între
cererea de cazare turistică și capacitatea efectivă a locurilor de
cazare care intă în alcătuirea ofertei turistice.
Succesiv/(Treptat) de la an la an interesul pentru aceste
destinații turistice crește deoarece anual se mărește și numărul
locurilor respectiv a unităților turistice care primesc turiști.
Așadar capacitatea de cazare turistică s-a dezvoltata dominant în
ultimii ani ceea ce a adus venituri suplimentare acestor orașe
transilvănene care se dezvoltă în petrmanență...
Sezonalitatea turistică este variabilă și extem de
disproporțională anotimpual.
Sectorul artistic a crescut destul de mult în ultimii ani în
aceste municipii în special pe partea muzicală care au reușit să
aducă în România mase mari de turiști străini ,dar și turiștii
români au început să domine în ultimii doi ani în aceată piață care
s-a făcut remarcată cu cele mai mari festivaluri din țară cu
preponderență în Cluj-Napoca prin binecunoscutele evenimente
muzicale : Electic Castle și Untold.

Aceste informații ne ajută să descoperim mult mai multe

oportunități ale acestor orașe din Transilvania și totodată ne
stimulează curiozitatea în ceea ce privește potențialul turistic:
cultural, istoric ,artistic și religios care deși se știa că este pe o linie
de plutire totuși nu s-a remarcat faptul că dezvoltarea lor
exponențială ca destinații turistice în ultimii cinci ani s-a realizat
progresiv atât înainte de pandemie cât și în prezent...

21
 Referințe bibliografice (Bibliografie și Webografie)
Bibliografie:
 Adrian V. ,Conţiu.S, Bazele geografice ale fenomenului turistic, Cluj-
Napoca,Editura: Presa Universitară Clujeană, 2012, 382 p.
 Bica O., Ghid turistic Cluj-Napoca si imprejurimi, Editura: House of
Guides, 2011, 80 p.
 Ivanovici C., Turismul din orașele Transilvaniei, Editura :
ErmiPress, 2005, 132 p.
 Postelnicu M., Sezonalitatea turistică și piața turistică din orașele
Transilvaniei , Editura : Nemira, 2014, 267 p.
 Solomon R., Cluj-Napoca ,oraș al culturii și istoriei de
altădată ,Editura : IrtaBris, 2007, 117 p.
 Voiculescu D., Glodariu E.,și al.,Editura :Noi Media Print, 2008,
136p.

Webografie:
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
https://insse.ro/cms/
https://ec.europa.eu/eurostat
CMPG-Strategia-Turism-2014-2020-Final.pdf

https://primariaclujnapoca.ro/
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cluj-Napoca
https://www.libertatea.ro/lifestyle/cluj-obiective-turistice-de-vizitat-
2685779#top-10-locuri-de-vizitat-in-cluj-ce-sa-faci-daca-ajungi-la-cluj-
napoca
https://blog.minimap.ro/obiective-turistice-cluj-locuri-de-vizitat
http://populatie.population.city/romania/cluj-napoca/
https://populationstat.com/romania/cluj-napoca
https://campiaturzii.ro/
22
https://ro.db-city.com/Rom%C3%A2nia--Jude%C8%9Bul-Cluj--C
%C3%A2mpia-Turzii
https://locuridinromania.ro/judetul-cluj/orasul-campia-turzii
https://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/campia-turzii/
https://www.tourist-informator.info/ro/Atractii-Campia-Turzii.html
https://web.s.ebscohost.com/abstract?
site=ehost&scope=site&jrnl=1221079X&AN=43278440&h=BUpgc3n
%2bWhMoQDMYdlN7mFjr0h%2f2TpLuePT
%2fDGATsAIIauiYjcHnTTjW699IhzXvjuvarAy
https://agris.fao.org/agris-search/search.do?recordID=DJ20210208080
https://cjcluj.ro/
https://primariaclujnapoca.ro/
https://campiaturzii.ro/

23