Machine Translated by Google

Acest articol a fost descărcat de:

Pe: 201024 noiembrie
Detalii acces: Detalii de acces: Gratuit Acces

Editor Routledge
Informa Ltd Înregistrată în Anglia și Țara Galilor Număr de înregistrare: 1072954 Sediul social: Mortimer House, 37-
41 Mortimer Street, Londra W1T 3JH, Marea Britanie

Etică și bunăstare socială

Detalii despre publicare, inclusiv instrucțiuni pentru autori și informații despre abonare:
http://www.informaworld.com/smpp/title~content=t744402347

Aces High: Controlul meu învinge grija ta

Chris Yianni

Pentru a cita acest articol , Yianni, Chris(2009) „Aces High: My Control Trumps Your Care”, Ethics and Social Welfare, 3: 3, 337 —
343
Pentru a lega acest articol: DOI: 10.1080/17496530903209618

URL: http://dx.doi.org/10.1080/17496530903209618

Vă rugăm să defilați în jos pentru articol

Termeni și condiții complete de utilizare: http://www.informaworld.com/terms-and-conditions-of-access.pdf

Acest articol poate fi folosit în scopuri de cercetare, predare și studii private. Orice substanțial sau
reproducere sistematică, redistribuire, revânzare, împrumut sau sub-licență, furnizare sistematică sau
distribuirea sub orice formă către oricine este în mod expres interzisă.

Editorul nu oferă nicio garanție explicită sau implicită și nici nu face nicio declarație cu privire la conținut
va fi complet sau exact sau actualizat. Acuratețea oricăror instrucțiuni, formule și doze de medicamente
ar trebui verificate independent cu surse primare. Editorul nu va fi responsabil pentru nicio pierdere,
acțiuni, pretenții, proceduri, cereri sau costuri sau daune de orice fel sau oricum cauzate care decurg direct
sau indirect în legătură cu sau care rezultă din utilizarea acestui material.
 Machine Translated by Google

ETICĂ ȘI BUNĂSTARE SOCIALĂ VOLUMUL 3 NUMĂRUL 3 (NOIEMBRIE 2009)

Aces High: Controlul meu învinge grija ta

Chris Yianni

Pornind de la experiențele mele anterioare ca asistent social aprobat și din experiențele mele
actuale ca educator de asistență socială, această lucrare va explora problemele cu care profesioniștii
din domeniul sănătății mintale, și în special asistenții sociali, se vor confrunta atunci când se
confruntă cu cerința de a lua decizii care sunt contrare valorile emancipatoare care le-au fost
posibil să le fi fost inculcate în perioada de formare. Natura de control a asistenței sociale statutare,
în special, va fi investigată și va fi oferită o evaluare a impactului acesteia. Sistemul legislativ din
Regatul Unit impune că o legislație poate trece peste alta în anumite cazuri. În aplicarea acestui
fenomen, se va argumenta că asistenților sociali li se cere din ce în ce mai mult să depășească
anumite valori pentru a obține rezultatele dorite ale funcției lor. Problemele etice și conceptul de
îngrijire versus control vor fi evaluate într-o încercare de a raționaliza problemele cu care se
confruntă mulți dintre lucrătorii sociali din domeniul sănătății mintale de astăzi.

Cuvinte cheie îngrijire versus control; Sănătate mentală; Valorile asistenței sociale
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

Introducere

Citind disertația unui student am dat peste afirmația că profesioniștii în sănătate

mintală, în virtutea poziției lor, au putere asupra indivizilor. De acord, m-am gândit
eu, dar cu o gândire mai profundă asupra naturii acestei puteri, tema care a ieșit
în evidență a fost cea a controlului.
Cum se manifestă puterea? Szasz (1991) susține că specialistul în psihiatrie
folosește expertiza pentru a câștiga superioritate nu numai față de cei cu probleme
de sănătate mintală, ci și față de majoritatea societății care poate fi supusă evaluării
psihiatrice. Scopul acestei evaluări poate servi multor funcții, dar cu siguranță una
dintre caracteristicile principale este aceea de a mânui un braț de control asupra
celor care sunt percepuți a avea nevoie de o anumită formă de reglementare.
Asistentul social în domeniul sănătății mintale face parte din această forță de
reglementare și, recunoscând acest lucru, trebuie să împace obligația de a funcționa asiduu.

Chris Yianni este lector principal în programele de asistență socială la Manchester Metropolitan University. Înainte de
aceasta, a lucrat ca asistent social autorizat în Central Manchester. De asemenea, a lucrat în Divizia de locuințe și pensiuni
la Greater Manchester Probation Service. Corespondență către: Chris Yianni, Departamentul de înregistrare profesională,
Manchester Metropolitan University, 799 Wilmslow Rd, Didsbury, Manchester M20 2RR, Marea Britanie; E-mail:
c.yianni@mmu.ac.uk

ISSN 1749-6535 print/1749-6543 online/09/030337-07 – 2009

Taylor & Francis DOI:
10.1080/17496530903209618
 Machine Translated by Google

338 YIANNI

în ceea ce privește implementarea valorilor tradiționale ale profesiei, asigurând în același timp un
control adecvat.
Asistentul social este din ce în ce mai supus unor controale ale profesiei și în acceptarea rolului
acceptă un cod de conduită implicit pe care să-l respecte.
Normele acceptate pentru asistenții sociali includ necesitatea de a milita în numele celor care ar
putea fi supuși unor nedreptăți sociale și încălcări ale drepturilor omului. Într-adevăr, furnizorii
de programe de formare în asistență socială caută în mod special această calitate la potențialii
studenți. În plus, există așteptări explicite asupra comportamentului asistenților sociali, prevăzute
de cod. Cea mai recentă și probabil cea mai controlantă manifestare a acestui cod este derivată
din introducerea Legii privind standardele de îngrijire din 2000, care a dus la crearea Consiliului
General de Asistență Socială (GSCC). GSCC este însărcinat cu menținerea unui registru al
asistenților sociali, iar pentru cei care doresc să profeseze sub titlul de „Asistent social” există o
cerință de a fi incluși în acest registru.

Criteriile de înregistrare includ necesitatea ca lucrătorii să aibă un caracter bun, să fie apți fizic
și psihic pentru a acționa ca asistent social și să fi urmat un curs de formare aprobat. Există o altă
cerință de a respecta Codul de practică GSCC agreat, care este o listă de standarde bazate pe
valori pe care asistenții sociali stagiari trebuie să le îndeplinească și apoi să le respecte pe
parcursul carierei lor. McLaughlin (2007) susține că acesta este un mecanism în care asistenții
sociali înșiși sunt considerați ca prezentând un risc și, prin urmare, ar trebui controlați. Aceasta
face parte din fundalul a ceea ce Beck (1992) numește „Societatea Riscului”, în care efectul
industrializării și o prezență în creștere în mass-media a reîncadrat riscul de a fi personal în public.
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

Asistenții sociali sunt din ce în ce mai supuși privirii publicului, iar mass-media raportarea
„delictelor” ale lucrătorilor a fost mult timp un subiect de discuție între cei care sunt supuși acelei
priviri. Franklin, în 1998, a produs un raport care reflecta discuțiile profesioniștilor din acel
moment. El a subliniat faptul că reprezentarea în mass-media a eșecurilor (chiar și atunci când
aceste eșecuri au fost neintenționate) le considera la fel de grave ca și crimele comise de cei care
erau supuși controlului asistenților sociali (Franklin 1998). Această temă a continuat până în zilele
noastre, iar rapoartele recente despre evenimente nefericite prezintă titluri care se concentrează
pe lucrătorii din domeniul asistenței sociale (de exemplu, „Îngrijitorii criticați pentru un om
înjunghiat”, bbc.co.uk 2008)), mai degrabă decât pe autorii crimelor.

Nu este deci o mare surpriză că asistenții sociali sunt din ce în ce mai pregătiți să abandoneze
o parte din ceea ce le-a informat dorința inițială de a intra în profesie în încercarea de a se asigura
împotriva aspectelor negative ale riscurilor inerente profesiei.

Conducători legislativi

Johns (2007) ne informează că asistenții sociali, și în special cei care lucrează pentru autoritățile
locale, au obligația de a baza fiecare acțiune pe o anumită formă de putere legală autorizată.
Autoritățile legislative de astăzi contribuie major la
 Machine Translated by Google

ASI ÎNALT 339

controalele exercitate în cadrul societății și ar fi greu de găsit vreun domeniu de asistență socială,
statutar sau de altă natură, care să nu cuprindă o formă de direcție conform legii. Întărind în
continuare acest lucru, Johns afirmă că în asistența socială „este imposibil să practici fără a te
confrunta cu legea” (Johns 2007, p. 1).
Admiterea în spital din cauza stării de sănătate mintală din Regatul Unit este facilitată sub
auspiciile Legii privind sănătatea mintală din 1983 (MHA83), care este actul legislativ principal care
stabilește criteriile de intervenție, îngrijire și control al celor cu nevoi de sănătate mintală. Asistenții
sociali, în special cei care implementează MHA, respectă cerințele legislative prescrise în îndeplinirea
sarcinilor lor, iar aceste cerințe reflectă nevoia de a proteja societatea, precum și persoanele. În
evaluarea unei persoane în conformitate cu MHA, Asistentul Social Aprobat (ASW) trebuie să se
asigure că există un risc clar pentru individ și/sau pentru alții înainte de a încerca să-i rețină. Există
un principiu primordial prin care ASW trebuie să caute cea mai puțin restrictivă opțiune în orice
intervenție statutară, dar cu toate acestea, mulți ASW pun în aplicare legea prin reținerea persoanelor
„problematice” (cei care prezintă un risc pentru ei înșiși și/sau pentru alții) împotriva lor. voință,
privându-i astfel de libertate.

Tratatul lui Mill On Liberty (1859 citat în Cottingham 2008, p. 667) a susținut că „Asupra sinelui,
asupra propriului corp și asupra minții sale, individul este suveran”, întărind noțiunea stabilită în
Actul privind drepturile omului din 1998 din Regatul Unit, care acordă individului drepturi legale
precum dreptul la libertate și dreptul la libertatea de exprimare. Cu toate acestea, Mill a reflectat
avertismentele consacrate în legislația actuală, afirmând în continuare că „Cei care sunt încă în stare
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

de a cere să fie îngrijiți de alții trebuie să fie protejați împotriva propriilor acțiuni, precum și împotriva
rănilor externe” (Cottingham 2008, p. 667). Acest lucru ne oferă o perspectivă asupra modului în care
anumite fenomene, în acest caz, Legea drepturilor omului din 1998, pot fi depășite de altele, cum ar
fi Legea privind sănătatea mintală din 1983, în execuția unei acțiuni decisive. Reconcilierea pentru
ASW este
încorporat în imperativul legislativ de a controla anumite elemente ale societă ii.
O reconciliere suplimentară pentru asistentul social în exercițiu se regăsește în faptul că cei care
sunt privați de libertate în temeiul sancțiunilor formale au, de drept, dreptul de a li se revizui această
privare la perioade stabilite. Controlul autorității care deține poate fi pus în discuție și în unele cazuri
revocat. Există o anomalie prin faptul că, atunci când o persoană este internată într-un spital de
psihiatrie pe o bază informală, acest lucru este aparent într-un spirit de conformare. Cu toate acestea,
dacă persoana respectivă nu are capacitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză pentru a-și
solicita externarea, atunci există posibilitatea unei șederi prelungite în spital sub controlul
profesioniștilor. Această formă de detenție de facto este una pe care ASW încearcă să o evite în
dorința de a acționa nu numai în cadrul legal, ci și într-un cadru bazat pe valori.

Valori

Nu toate valorile sunt împărtășite de toate societățile: culturile, credințele religioase și alte variabile
locale informează diferitele baze de valori. Cu toate acestea, valorile noastre constituie un
 Machine Translated by Google

340 YIANNI

parte integrantă a machiajului nostru și se referă la morala noastră derivată din viața în societate.
Valorile de bază, cum ar fi dreptul la viață, sunt împărtășite în cadrul societăților, iar Rousseau
(1762 citat în Morrow 1998) s-a referit la interese comune ca acestea atunci când afirmă că
omenirea este în mod natural preocupată de beneficiile cooperării. Pe lângă valorile comune în
societate există tendința de valori comune într-o profesie și aici poate fi definită identitatea unui
profesionist.

În pregătirea pentru a fi asistent social, indivizilor li se cere să demonstreze valori în

concordanță cu dorința de a împuternici oamenii și de a promova independența. Adesea le
subliniez studenților asistenți sociali că aceștia intră într-o profesie care încearcă de fapt să se facă
inutilă încercând să anuleze necesitatea serviciilor sale. Scopul asistenței sociale este de a minimiza
contribuția în viața utilizatorilor de servicii, minimizând astfel controlul pe care l-ar putea exercita.

Codul de practică GSCC pentru asistenții sociali stabilește necesitatea de a promova

independența și de a respecta drepturile utilizatorilor de servicii, împreună cu cerința de a
promova interesele utilizatorilor de servicii. Cu toate acestea, aceste obligații sunt echilibrate de
condiții precum protejarea utilizatorilor de servicii de vătămări și asigurarea faptului că
comportamentul lor nu provoacă daune pentru ei înșiși sau pentru alții. În studiul său despre
valorile asistenței sociale, Horne (1999, p. 65) include titlul capitolului „Voi respecta până la capăt
dreptul cuiva la independență, dar...” și subliniază faptul că rolurile asistenților sociali includ
sarcina de a intermedia între diferite seturi de obliga ii i interese. În esență, apariția unui
fenomen depășit de altul este evidentă atunci când discutăm despre valori, așa cum a fost într-o
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

discuție privind legislația.

Legea privind sănătatea mintală din 2007, care modifică MHA83, prevede înlocuirea ASW cu un
medic specialist în sănătate mintală (AMHP). Acest lucru va deschide rolul altor profesioniști, cum
ar fi asistentele de psihiatrie și psihologii.
Nu există spațiu aici pentru a discuta problemele multiple pe care acest lucru le va aduce
fenomenului complex al valorilor și eticii profesionale, dar a existat îngrijorarea că valorile comune
și punctul de vedere etic al asistenței sociale vor fi diluate prin introducerea altor puncte de
vedere din diverși. fundaluri.
Practicienii și educatorii de asistență socială și-au pus întrebarea: vor fi AMHP-urile, care sunt
informați de un background medical, mai multe șanse să greșească din partea prudenței atunci
când efectuează evaluări ale celor considerați care au nevoie de intervenție statutară? Modificările
aduse Legii privind sănătatea mintală au fost determinate de dezbateri privind controlul pericolului
(McLaughlin 2008), iar climatul politic dominant a prevalat aici, în încercarea de a potoli o societate
din ce în ce mai îngrijorată.

Considerații politice

Obligațiile pe care le îndeplinește un asistent social sunt multiple, iar peisajul în schimbare al
furnizării de asistență socială este puternic influențat de fața în schimbare a unei societăți care
devine din ce în ce mai individualistă în natura sa. Profilul descrescător al
 Machine Translated by Google

ASI ÎNALT 341

statul bunăstării colectivist este evidențiat de cerința ca furnizorii de asistență socială să furnizeze
servicii cât mai economic posibil. Experiențele mele în domeniul în care a trebuit să mă mulțumesc
cu cel mai bun al doilea în ceea ce privește pachetele de îngrijire pentru unii utilizatori de servicii, ca
urmare a restricțiilor financiare, nu au fost atipice pentru experiențele din sectorul asistenței sociale.

Frustrarile ca acestea au fost și sunt încă comune și reflectă schimbările aduse peisajului politic
care au luat avânt în timpul administrației conservatoare a lui Margaret Thatcher din anii 1980.
Doctrina Noua Dreaptă a cerut limitarea rolului statului în furnizarea de bunăstare și o creștere a
îngrijirii din sectorul privat. Practicanții care sperau într-o inversare a acestei tendințe atunci când
New Labour a ajuns la putere în 1997 trebuiau să fie dezamăgiți, deoarece serviciile publice erau în
continuare strânse și adoptarea tehnicilor manageriale a devenit necesară pentru a lucra în limite
bugetare mai strânse.

Comisia pentru Justiție Socială (1994), care a informat gândirea politică a [New] Labour, a afirmat
că „Un stat social inteligent lucrează mai degrabă decât împotriva firului schimbării” (Commission on
Social Justice 1994, p. 223) și termenii au folosit astfel de întrucât autonomia personală și alegerea
individuală au reprezentat o indicație suplimentară a faptului că furnizarea în stil vechi a serviciilor
de asistență universală era în scădere. Aparent, aceasta ar însemna o relaxare a controlului exercitat
de stat. Exercitarea alegerii poate fi o sarcină oneroasă pentru cei care ar fi putut fi în mod constant
lipsiți de putere, iar creșterea numărului de oameni supuși controlului în comunitate a fost o
manifestare a acestei dileme. Acest lucru, potrivit Skidmore (1994), s-ar fi potrivit pentru cei care au
fost dispuși să permită altora să preia controlul asupra vieții lor în perioade de criză. Prin urmare,
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

pentru cei cu probleme de sănătate mintală care au fost supuși fenomenului în creștere al serviciilor
comunitare, ceea ce s-a materializat a fost schimbarea influențelor de control în propriile case.

Programările pot fi făcute de către profesioniști, iar utilizatorii serviciilor sunt așteptați fie să
accepte vizite, fie să participe la clinici, centre de zi etc. Sancțiunile pe care profesioniștii le au la
dispoziție pentru nerespectare ar putea include încercarea de a îndepărta o persoană din comunitate
într-un stabilirea de „îngrijire” sau retragerea serviciilor. Prin urmare, vedem că controlul rezultatelor
poate sta în practica profesioniștilor.

Practică

Această lucrare a discutat despre faptul observabil că o problemă depășește pe alta și despre
discursul în jurul poziției dihotomice în care se pot afla asistenții sociali. Alegeri dificile au fost
încadrate în contextul necesității de a abandona anumite valori în îndeplinirea obligațiilor. Cu toate
acestea, întrebarea care trebuie pusă este: își abandonează efectiv practicienii valorile în aceste
cazuri sau își manipulează perspectiva în căutarea oportunității?

Aș spune că asistentul social este încă în controlul valorilor sale atunci când ia decizii foarte
dificile și complexe. Experiențele mele
 Machine Translated by Google

342 YIANNI

am văzut decizii luate pentru a accelera rezultatele care garantează siguranța indivizilor și aceste
decizii fac parte din enciclopedia cunoștințelor și instrumentelor care informează asistenții sociali
de astăzi. Asistenții sociali în domeniul sănătății mintale trebuie să accepte că îndatoririle și
practicile lor sunt în concordanță cu activitatea de control și, în îndeplinirea mandatului lor, trebuie
să dea sens față de schimbarea față a societății în care indivizii vulnerabili au nevoie de servicii
pentru a le permite să funcționeze. În acest sens, este necesar să se echilibreze toți factorii care
afectează societatea și se ajunge la rezultate „sigure” favorabile, iar acest lucru poate implica
asumarea riscurilor.

Asumarea riscurilor pozitive este o practică la care lucrează asistenții sociali atunci când
echilibrează nevoile societății cu cele ale utilizatorilor individuali ai serviciilor. Asistența unei
persoane să se mute dintr-un cadru rezidențial în propria locuință sau acceptarea de a monitoriza
o persoană care dorește să reducă sau să oprească medicația sunt două exemple de asumare a
riscurilor pozitive la care am fost parte ca ASW. Aceste acțiuni reflectă natura de împuternicire a
asistenței sociale și aici lucrătorii sociali rămân conștienți că, din cauza naturii riscului, „... este
imposibil să se înlăture incertitudinea în luarea deciziilor” (Parrott 2006, p. 89).

Această incertitudine se datorează faptului că, pentru asistenții sociali, rezultatele deciziilor
care implică acțiunile altora se pot baza pe cooperarea deplină a acelor indivizi care ar putea să
nu deranjeze controlul care le este exercitat.
Asistenții sociali și, într-adevăr, toți profesioniștii din domeniul asistenței sociale, trebuie să se
confrunte cu faptul inevitabil că, în cele din urmă, utilizatorii serviciilor sunt capabili să ia propriile
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l

decizii și ar putea foarte bine să facă ceea ce doresc.

Problema mult discutată a îngrijirii versus control este tratată în așa fel încât să se opună unul
împotriva celuilalt, dar pentru asistentul social în sănătate mintală și în special pentru ASW primul
este uneori facilitat doar de utilizarea celui din urmă.

Referințe

bbc.co.uk (2008) „Carers Criticized over Stab Man”, disponibil la: Bhttp://news.bbc.co.uk/1/hi/
england/cornwall/7372566.stm ( accesat la 30 aprilie 2008).
Beck, U. (1992) Risk Society: Towards a New Modernity, Sage, Londra.
Comisia pentru Justiție Socială (1994) Justiție Socială: Strategii pentru Reînnoirea Urbană,
Vintage, Londra.
Cottingham, J. (ed.) (2008) Western Philosophy: An Anthology, a 2-a edn, Blackwell,
Oxford.
Franklin, B. (1998) Hard Pressed: National Newspaper Reporting of Social Work and Social
Servicii, Publicații de îngrijire comunitară, Sutton.
Horne, M. (1999) Values in Social Work, a 2-a edn, Ashgate, Aldershot.
Johns, R. (2007) Utilizarea legii în asistența socială, ediția a 3-a, Learning Matters, Exeter.
McLaughlin, K. (2007) „Reglementarea și riscul în asistența socială: Consiliul general de îngrijire
socială și registrul de asistență socială în context”, British Journal of Social Work, vol. 37, nr.
7, p. 1263/77.
McLaughlin, K. (2008) Asistență socială, politică și societate: de la radicalism la ortodoxie, Policy
Press, Bristol.
 Machine Translated by Google

ASI ÎNALT 343

Morrow, J. (1998) History of Political Thought: A Thematic Introduction, Macmillan,

Basingstoke.
Parrott, L. (2006) Values and Ethics in Social Work Practice, Learning Matters, Exeter.
Skidmore, D. (1994) The Ideology of Community Care, Chapman & Hall, Londra.
Szasz, T. (1991) Ideology and Insanity: Essays on the Psychiatric Dehumanization of Man,
Syracuse University Press, New York.
ă40
ircbrm
eta :aD
3
4
0
4s1i:eo
ce n
2l