Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Performanta spitalelor din

România

Autor:
Dr. Cristina Lupan, MA

Curs “Management spitalicesc” 1

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Structura prezentării

• Performanţă – definiţie
• Indicatori de performanţă ai managementului
spitalului
• Indicatori de performanţă ai spitalului – comparaţie
pe euroregiuni

Curs “Management spitalicesc” 2

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

CUM DEFINIŢI
“PERFORMANŢA”?

Curs “Management spitalicesc” 3

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Eficacitate
+
Calitate Performanţă
+
Eficienţă

Curs “Management spitalicesc” 4

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Performanţă spital

Este dată de măsura în care spitalul îşi

îndeplineşte misiunea.

Misiunea spitalului = să furnizeze servicii de

sănătate care să rezolve problemele
populaţiei (eficacitate), în cel mai bun mod
(calitate) şi cel mai economicos (eficienţă)

Curs “Management spitalicesc” 5

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Capacitatea spitalelor din România

• Numărul de paturi în spitale a scăzut între 1990-2004 cu peste
30%, de la 207 mii la 142 mii
• Raportat la populaţie, de la 8,9 la 6,5 paturi la 1000 de locuitori
• Reduceri pronunţate, de peste 25000 de paturi, în 1992 şi în
2001-2002
– mai ales în unităţi şi secţii cu grad redus de ocupare a paturilor
– consecinţă a schimbărilor în profilul patologiei şi progresului mijloacelor
terapeutice
• România are în spitale pentru îngrijiri de tip acut 4,4 paturi la
1000 de locuitori în 2004
– foarte aproape de media Uniunii Europene - 4,1 paturi la 1000 de
locuitori (2004)
– sub media regiunii europene OMS - 5,5 paturi la 1000 de locuitori (2004)
• În unele ţări din UE numărul de paturi a scăzut progresiv din anii
80, acest proces s-a generalizat în toate ţările UE şi în Europa
Centrală şi de Est după 1990.
Curs “Management spitalicesc” 6
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Curs “Management spitalicesc” Sursa: HFA Database Biroul regional pentru Europa al OMS 7
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Sursa: HFA Database Biroul regional pentru Europa al OMS

Curs “Management spitalicesc” 8
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

CARK:central Asian republics and Kazakhstan: Kyrgyzstan, Tajikistan, Turkmenistan, Uzbekistan and Kazakhstan
CIS: Commonwealth of Independent States, comprising Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, the Republic of Moldova, the Russian
Federation, Tajikistan, Turkmenistan, Ukraine and Uzbekistan when the data were collected
Curs “Management spitalicesc” 9
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Numărul de paturi în spitale şi numărul de paturi în spitale

pentru îngrijiri de tip acut în ţările regiunii europene a OMS

91.09% 79.80%
81.91% 83.59% 80.29% 79.35% 81.85%
77.33% 72.34% 77.23%
70.93% 74.12%
68.78% 74.35%
63.41% 53.61% 64.54% 65.57%
57.73% 72.42% 67.37% 62.19%
53.78%

Paturi acut Rest

Sursa: HFA Database, Biroul regional pentru Europa al OMS, cel mai recent an disponibil

Curs “Management spitalicesc” 10

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

În cadrul sistemului de sănătate, spitalele ocupă un loc aparte,

deoarece sunt cele mai bine dotate cu echipamente şi tehnologii,
putând oferi îngrijiri de sănătate de înaltă calitate şi complexitate,
dar în acelaşi timp sunt şi mari consumatoare de resurse.
Pentru a putea compara spitale asemănătoare între ele, în
vederea îmbunătăţirii performanţei acestora, fiecare sistem de
sănătate foloseşte diverşi indicatori de performanţă.
Unii indicatori au menirea de a menţine costurile spitaliceşti în
limite suportabile de către sistemul de sănătate respectiv.

Curs “Management spitalicesc” 11

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Indicatori de performanţă ai managementului spitalului

(Contractul de management al spitalului)

Indicatori de management al resurselor umane Periodicitatea

raportării

Număr mediu de bolnavi externaţi pe un medic Trimestru

Număr mediu de bolnavi externaţi la o asistentă medicală Trimestru

Proporţia medicilor din totalul personalului Semestru

Proporţia personalului medical din totalul personalului angajat al spitalului Semestru

Proporţia personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical Semestru

Număr mediu de consultaţii pe un medic în ambulator Trimestru

Număr mediu de consultaţii pe medic în camera de garda / UPU Trimestru

Curs “Management spitalicesc” 12

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Indicatori de performanţă ai managementului spitalului

(Contractul de management al spitalului)

Indicatori de utilizare a serviciilor Periodicitatea

raportarii

Număr pacienţi externaţi – total si pe secţii Luna / Trimestru

Durata medie de spitalizare pe spital si pe fiecare secţie Trimestru
Rata de utilizare a paturilor pe spital si pe fiecare secţie Trimestru
Proporţia pacienţilor internaţi din totalul pacienţilor prezentaţi la camera de garda Trimestru
Număr pacienţi consultaţi în ambulator Luna / Trimestru
Proporţia urgenţelor din totalul pacienţilor internaţi Trimestru
Durata medie de aşteptare la camera de gardă şi/sau UPU Trimestru
Număr servicii spitaliceşti furnizate pe tip de serviciu Luna / Trimestru
- acuti, cronici, recuperare, spitalizare de zi, etc
Indicele de complexitate al cazurilor pe spital si pe fiecare secţie Luna / Trimestru
Procentul pacienţilor cu intervenţii chirurgicale din total pacienţi externaţi din secţii chirurgicale Trimestru
Procentul pacienţilor cu complicatii si comorbiditati din totalul pacienţilor externati Trimestru
Număr pacienţi pe lista de aşteptare pe secţii Trimestru
Curs “Management spitalicesc” 13
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Indicatori de performanţă ai managementului spitalului

(Contractul de management al spitalului)

Indicatori de calitate Periodicitatea

raportării

Rata mortalităţii intraspitaliceşti - pe total spital si pe fiecare secţie Trimestru

Proporţia pacienţilor decedaţi la 24 ore de la internare - pe total spital si pe fiecare secţie Trimestru

Proporţia pacienţilor decedaţi la 48 ore de la intervenţia chirurgicală - pe fiecare secţie Trimestru

chirurgicală

Rata infecţiilor nozocomiale - pe total spital si pe fiecare secţie Trimestru

Rata pacienţilor reinternaţi (fara programare) în intervalul de 30 de zile de la externare Trimestru

Indice de concordanţă între diagnosticul la internare şi diagnosticul la externare Trimestru

Procentul pacienţilor internaţi şi transferati către alte spitale Trimestru

Număr reclamaţii / plângeri pacienţi Trimestru

Curs “Management spitalicesc” 14

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Indicatori de performanţă ai spitalelor pe regiuni

• În cele ce urmează, vom trece în revistă câţiva indicatori

legaţi de activitatea spitalului, în contextul sistemului de
sănătate românesc în general, folosind datele din setul minim
de date raportat de spitalele din România în anul 2005, primul
an de generalizare a colectării datelor DRG la nivelul
spitalelor. Prelucrarea a folosit baza de date DRG pe 2005 de
la nivelul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în
Sănătate.
• Pentru scopul prezentei analize, indicatorii au fost calculaţi la
nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Curs “Management spitalicesc” 15

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Regiunile de dezvoltare din România

1. Bucureşti – Bucureşti, Ilfov

2. Centru – Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
3. NE – Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui
4. NV – Satu - Mare, Maramureş, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj
5. S – Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman
6. SE – Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa
7. SV – Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
8. V – Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

Curs “Management spitalicesc” 16

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Alegerea indicatorilor (I)

Privitor la activitatea spitalelor am ales doar patru indicatori:

•durata medie de spitalizare, pe care o putem considera un
indicator indirect de costuri (grosier vorbind),
•indicele de case mix care ne arată complexitatea cazurilor
tratate în spitale,
•procentul pacienţilor internaţi în secţii chirurgicale din totalul
pacienţilor internaţi, comparativ cu
•procentul celor care au suferit intervenţii chirurgicale, ca
indicator al adecvării serviciilor oferite.
Am dorit să vedem dacă o complexitate mai mare a cazurilor se
corelează cu o durată mai mare de spitalizare.
Am pornit de la premisa că, la nivelul regiunilor, regăsim toate tipurile de
spitale, deci regiunile sunt comparabile între ele în ceea ce priveşte
îngrijirea spitalicească.

Curs “Management spitalicesc” 17

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Alegerea indicatorilor (II)

Pentru a vedea dacă există variaţii regionale privind modul de

accesare al spitalului, am ales următorii indicatori:
• procentul pacienţilor proveniţi din mediul rural,
• procentul celor internaţi în urgentă,
• procentul celor trimişi de medicul specialist,
• procentul celor trimişi de medicul de familie.

Curs “Management spitalicesc” 18

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Numar cazuri validate in spitale, Romania 2011

Nr. cazuri validate, in mii

1000 944.6

900

800
686.8 B
700 C
601
600 NE
527.6
500.9 488.4 NV
474.7
500
419.6 S
400 SE
SV
300
V
200

100

0
B C NE NV S SE SV V

Curs “Management spitalicesc” 19

 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

DMS, pe regiuni de dezvoltare, în funcţie de spital

DMS 2006

7.2
7
6.8
6.6
6.4
6.2
6
5.8
5.6
5.4
5.2
NV C SE NE S V SV B

DMS 2011
9.0 8.0 8.0 8.3
7.7 7.7 7.8 B
8.0 7.2
6.4 C
7.0
6.0 NE
5.0 NV
4.0 S
3.0 SE
2.0
SV
1.0
V
0.0
B C NE NV S SE SV V
Curs “Management spitalicesc” 20
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

ICM pe regiuni de dezvoltare, în funcţie de spital

ICM 2006

0.8

0.6

0.4

0.2

0
2005
B C NV NE SV V S SE

ICM 2011
1.19 1.15
1.20 1.10 1.12
1.07 1.08
0.97 0.98 B
1.00
C
0.80 NE
NV
0.60
S
0.40 SE
SV
0.20
V
0.00
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
21
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor internaţi în secţii chirurgicale din

totalul pacienţilor internaţi, pe regiuni de dezvoltare
Pacienti Chirurgicali 2006
0.5

0.4

0.3

0.2

0.1
2005
0
B NV SE C NE V SV S

% Internati in sectii chirurgicale

45 40 B
40 36 36 35
33 34 C
32 32
35
NE
30
25 NV
20 S
15
SE
10
5 SV
0 V
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
22
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor care au suferit intervenţii chirurgicale, din

totalul pacienţilor internaţi în secţii chirurgicale
Pacienti cu Interventii chirurgicale 2006
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
2005
0.1
0
B NV C NE S V SE SV

% DRG chirurgical

70 62 62
59 B
54 54 56
60 52 50 C
50 NE
40 NV
30 S

20 SE
SV
10
V
0
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
23
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor internaţi, provenind din mediul rural

Pacienti din rural 2006
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
S NE SV NV SE V C B

% rural

60 56 54 52
B
47
50
41 41 C
38
40 NE
28 NV
30
S
20 SE
SV
10
V
0
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
24
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor internaţi în urgenţă

Pacienti in urgenta
2006
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
SE S SV C NE V NV B

% internati in urgenta

69
66
70
60
58
60 55 B
50 C
47
50 42 NE
40 NV

30 S
SE
20
SV
10 V

0
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
25
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor internaţi prin trimitere de la medicul specialist

Trimitere specialist 2006
0.3

0.25

0.2

0.15

0.1

0.05

0
C V NV SV NE SE S B

% trimitere medic specialist

30 28 28 28
B
25 22 23
C
20 NE
16
NV
15 12 13
S
10 SE
SV
5
V
0
B C NE NV S SE SV V
Curs “Management spitalicesc” 26
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Procentul pacienţilor internaţi prin trimitere de la medicul de familie

Trimitere MF 2006
0.45
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
0.15
0.1
0.05
0
B NE NV S V SE SV C

% Trimitere MF

50 46
45 B
40 C
35 NE
30 25
23 23 NV
25 20
17 S
20 16
14
SE
15
10 SV

5 V
0
Curs “Management spitalicesc” B C NE NV S SE SV V
27
 Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar

Discuţii

Există diferenţe între modul de accesare de către pacienţi, în funcţie

de regiune, precum şi diferenţe clare între regiuni în ceea ce
priveşte procentul pacienţilor trataţi provenind din mediul rural;
Durata medie de spitalizare variază relativ puţin, toate regiunile de
dezvoltare având durate medii sub 10 zile;
Indicele de complexitate a cazurilor (indicele de case mix) prezintă
variaţii regionale destul de importante, având valori destul de mici;
Din cazurile internate la chirurgie au suferit intervenţii chirurgicale
între 40% şi 60% din cei internaţi, un procent extrem de mic;
Cele mai multe cazuri cu trimitere de la medicul de familie vin către
regiunea Bucureşti, care are şi cel mai mic procent de bolnavi
internaţi în urgenţă; o explicaţie a acestui fapt ar putea fi existenta
unor diferenţe de acoperire cu medici de familie între regiuni.

Curs “Management spitalicesc” 28