Articol de ziar

„Procuroră” îți „zgârâie urechea”?

În 2019, Republica Moldova avea mai multe femei în funcții ministeriale decât
bărbați. Prima dată în istorie aveam o femeie în funcția de speaker al
Parlamentului, aveam o prim-ministră și o președintă a Curții Constituționale.
La scurt timp, urma să avem și prima femeie președinte de țară. Atunci
AGORA a decis: când o femeie ocupă un post, îi vom scrie funcția la feminin.În
toamna lui 2021, Guvernul Republicii Moldova a decis: ocupațiile ar urma să
fie utilizate și la forma de feminin, acolo unde este posibil. Atunci s-a votat
structura Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). În el,
formele feminine ale ocupațiilor au fost expuse doar în cazurile în care forma
respectivă este atestată în în dicționare.Atunci s-a votat că acest ghid, numit
prescurtat CORM, e obligatoriu pentru toate autoritățile administrației publice
centrale și locale, întreprinderile, organizațiile și instituțiile, indiferent de tipul
de proprietate și forma de organizare juridică, și alte persoane juridice și fizice
care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, la completarea
documentelor oficiale, ori de câte ori se cere indicarea ocupației.Pe lângă
CORM, din 2019, țara noastră are și Ghidul „Limbajul nonsexist: repere
conceptuale și recomandări practice”, elaborat de către Loreta Handrabura,
Alexandra Gherasim și Marin Butuc.În cadrul studiului, cercetătorii au selectat
substantive de rol neutre din punct de vedere stereotipic și le-au folosit pentru a
crea propoziții în care acel substantiv de rol (masculin sau feminin din punct de
vedere gramatical) prezenta un grup de persoane. În a doua parte a propoziției,
acest grup era specificat ca fiind format din bărbați sau femei.„Toate formele de
feminin și masculin care apar în Clasificatorul Ocupațiilor din RM din 2022
sunt legitime, deoarece le atestăm în dicționare limbii române. A se vedea în
acest sens DOOM, ediția curentă, dar și dicționarul de neologisme, DEX-ul ș.a.
care nu lasă loc de interpretări”, consideră ea.„Dincolo de afirmațiile că e „o
bătaie de joc”, ironii, bancuri ieftine, eu nu văd argumente în comentariile
persoanelor care se opun corespondentelor feminine pentru profesii, meserii,
funcții, titluri. Cei și cele care își exprimă dezacordul uită că limba română a
avut mereu forme de masculin și feminine pentru ocupații, profesii și funcții
care trebuie să reflecte și componenta de gen.
Nu înțeleg refuzul acestor persoane de a utiliza „ambasadoare”, „jurnalistă„,
„profesoară„, „directoare„, „deputată”, „ministră” ș.a. în timp ce „femeie de
serviciu”, „dădacă”, „mulgătoare”, „bucătăreasă”, „secretară” le acceptă și le
pronunță fără a spune că nu sună bine. Sufixele moționale, consacrate în
sistemul derivativ al limbii române, PERMIT formarea numelor de agent
feminine, care numesc ocupații, profesii, demnități, titluri. Dacă Dicționarul,
care normează vocabularul limbii, oferă pentru o denumire de profesie ambele
forme, de masculin și feminin, acestea pot fi folosite la liberă alegere. Bunăoară,
o femeie se poate prezenta atât „secretar” al unei instituții, cât și „secretară”,
atât „director”, cât și „directoare”, după cum preferă ea. Ambele forme sunt
atestate în Dicționar. Dar sunt și forme de feminizare artificială, care sună
forțat, cum ar fi, bunăoară, „doctoră în filologie”, cum am fost numită recent.
Prefer să mi se spună doamna doctor în filologie, așa cum sună firesc în limba
română”, spune Nina Corcinschi.