RECENZII

PRACTICI POZITIVE ÎN COMUNITĂŢILE DE RROMI

CRISTINA MANUELA TUDOR

Cartea Practici pozitive în comunităţile de rromi apărută cu sprijinul

Fundaţiei pentru o societate deschisă şi Centrulului de resurse pentru comunităţile
de rromi, avându-i ca autori pe Sorin Cace şi Mariea Ionescu, are în vedere
comunitatea de rromi de la noi din ţară. Ea se adresează celor interesaţi să cunoască
comunitatea rromilor, reprezentanţii lor oficiali şi informali, organizaţiile
nonguvernamentale rroma, şi nu în ultimul rând, reprezentanţii autorităţilor
centrale şi locale şi persoanele din serviciile publice (medici, profesori, poliţişti,
avocaţi etc.), aşa cum subliniază şi autorii cărţii în prezentarea ei.
Lucrarea este o provocare atât pentru specialişti cât şi pentru nespecialişti, la
identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea rroma, a
modalităţilor de intervenţie în această comunitate.
În prima parte a cărţii sunt prezentate perspectivele de abordare ale aspectelor
legate de „dinamica politicilor în domeniu” realizate de finanţatorii pentru
programele sociale al comunităţii rroma.
Autorii încearcă şi reuşesc clarificarea conceptului de „practici pozitive” în
domeniul comunităţilor de rromi, acestea fiind sintetizate astfel:
• metode prin care se ating performanţe cu impact maxim;
• mijloace, tehnici şi proceduri optime pentru rezolvarea problemelor,
atingerea obiectivelor şi satisfacerea nevoilor comunităţii de rromi;
• modalităţi de organizare în cadrul comunităţii de rromi;
• soluţii care pot fi susţinute legal, politic, social, financiar, instituţional şi
strategic;
• soluţii care sunt suficient de documentate;
• soluţii care pot fi împărtăşite şi utilizate de alţii, adăugându-se, de
asemenea, şi
• idei noi capabile să producă schimbare în plan relaţional şi organizaţional;
• idei care au menirea de a produce lobby la nivelul autorităţilor locale;
• modele de intervenţie care respectă o serie de criterii calitative (implicarea
şi participarea cetăţenilor, agrearea eforturilor la nivel comunitar).
În partea a doua a cărţii, autorii prezintă studii de caz, având ca scop
schimbările care se pot face în rândul populaţiei rroma. Organizaţiile implicate în
programele de dezvoltare comunitară au ca obiective:
• apărarea intereselor şi drepturilor rromilor fără deosebire de sex, religie sau
limbă;

CALITATEA VIEŢII, XII, nr. 1-4, 2000, p. 201-202.

202 CRISTINA MANUELA TUDOR 2

• crearea de punţi de comunicare şi cooperare între instituţiile publice şi

comunitatea de rromi;
• schimbarea percepţiei şi a mentalităţii autorităţilor locale şi a celor din
serviciile publice în ceea ce priveşte populaţia de rromi;
• încadrarea persoanelor defavorizate în muncă;
• emanciparea socială şi profesională a populaţiei de rromi;
• consilierea şcolară;
• alfabetizarea adolescenţilor care au depăşit vârsta şcolară (14-18 ani);
• cultivarea limbii şi civilizaţiei romani;
• dialog intercultural;
• îmbunătăţirea colaborării cu instituţiile sociale specializate în protecţia
copilului;
• dezvoltarea şi susţinerea de programe educaţionale pentru copiii aflaţi în
situaţii deosebite;
• organizarea unor centre de educaţie şi cultură pentru copiii comunităţilor de
rromi;
• editarea, tipărirea şi difuzarea de cărţi, reviste şi cataloage în limba rromani;
• reinserţia ocupaţională a femeilor rrome cu pregătire şcolară şi sanitară;
• schimbarea atitudinii populaţiei de rromi faţă de sănătate prin încurajarea
profilaxiei în cazul anumitor afecţiuni – vaccinarea;
• participarea la elaborarea, implementarea şi evaluarea unor programe
specifice de dezvoltare comunitară larg cuprinzătoare, realizate cu participarea
colectivităţilor de rromi din diferite localităţi din România şi din alte ţări;
• crearea de condiţii de îmbunătăţire a situaţiei socioeconomice, culturale,
spirituale şi educative a etniei rromilor, bazate pe analiza necesităţilor, identificarea
resurselor şi colaborarea cu autorităţile locale etc.
Beneficiarii proiectelor organizaţiilor implicate în programele comunităţii
rroma sunt: copii, elevi, familii, grupuri profesionale, persoane nevoiaşe, şomeri,
studenţi rromi şi chiar nerromi.
Cartea „Practici pozitive în comunităţile de rromi” constituie o sursă bogată
în informaţii, fiind accesibilă, de asemenea, şi publicului larg, celor care vor să
cunoască şi să aibă contact nemijlocit cu organizaţiile neguvernamentale
finanţatoare ale comunităţilor de rromi, şi nu în ultimul rând, cu comunităţile
rroma.