UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCURESTI , FACULTATEA DE STIINTELE

COMUNICARII SI RELATII INTERNATIONALE , SPECIALIZAREA PEDAGOGIA

INVATAMANTULUI PRIMAR SI PRESCOLAR

Popescu Elena Mirela – Anul III

METODE șI MIJLOACE MODERNE DE

PREDARE

Metodele și mijloacele moderne de predare au avansat semnificativ în ultimii ani,

oferind cadrelor didactice o gamă diversificată de instrumente și tehnologii pentru
a sprijini procesul de învățare al elevilor.
Aceste principii evidențiază o abordare modernă și progresivă în predarea și
învățarea elevilor. Iată cum pot fi puse în practică:
1. Promovarea Responsabilității învățării:
Profesorul poate încuraja elevii să își asume responsabilitatea pentru propriile lor
învățări, oferindu-le oportunități de auto-direcționare și autoevaluare în cadrul
procesului de învățare.
Elevii pot fi încurajați să își stabilească obiective personale de învățare și să
identifice strategii eficiente pentru atingerea acestora, sub îndrumarea și
supervizarea profesorului.
2. Utilizarea Modalităților Alternative pentru Învățare:
Profesorul poate să adopte modalități alternative de predare și evaluare, cum ar fi
învățarea bazată pe proiecte, discuțiile în echipă, studiile de caz sau simulările,
pentru a permite elevilor să exploreze și să rezolve probleme într-un mod interactiv
și colaborativ.
Aceste abordări încurajează gândirea critică, creativitatea și aplicarea cunoștințelor
în contexte relevante și semnificative.
3. Contextualizarea Cunoștințelor:
Profesorul poate să integreze idei, principii și fapte într-un context semnificativ și
relevant pentru elevi, astfel încât aceștia să poată înțelege și aplica cunoștințele în
situații reale și în viața lor de zi cu zi.
Prin conectarea materialului de învățare la experiențele personale ale elevilor sau la
problemele sociale și globale, profesorul poate să îi motiveze să înțeleagă mai
profund și să aplice cunoștințele într-un mod concret.
Aceste principii încurajează un mediu de învățare activ, participativ și
contextualizat, care să promoveze dezvoltarea competențelor și educația
permanentă la elevi. Este important ca profesorii să fie flexibili și creativi în
aplicarea acestor principii, adaptându-le la nevoile și contextul specific al clasei
lor.
Dintre metodele moderne de predare, enumeram :
Brainstorming-ul este o metodă captivantă și interactivă de stimulare a
creativității și imaginației elevilor, având potențialul de a dezvolta trăsături de
personalitate esențiale, cum ar fi spontaneitatea și altruismul. Idei pentru a
organiza un brainstorming eficient în clasă:
Clima de Acceptare și Non-Judecată:
Încurajează un mediu deschis și sigur în care elevii să își exprime liber ideile, fără
teama de critici sau judecăți negative.
Promovarea Gândirii Liberă:
Îndeamnă elevii să ofere idei rapide și spontane, fără a se cenzura sau a-și limita
creativitatea. Încurajează exprimarea liberă, chiar și a ideilor considerate
"neobișnuite".
Stimularea Asociațiilor și Combinărilor de Idei:
Incurajează elevii să construiască pe ideile celorlalți și să exploreze asociații
neașteptate de idei pentru a genera soluții inovatoare și creative.
Focalizarea pe Cantitate, nu Calitate:
Se incurajează producerea unei cantități cât mai mari de idei într-un timp limitat.
Ideea este că, cu cât există mai multe idei, cu atât mai mare este șansa să apară idei
originale și de calitate.
Structurarea Ședinței de Brainstorming:
Se planifică în avans temele sau întrebările pentru brainstorming și stabilește o
durată potrivită pentru activitate.
Se asigură că toți elevii sunt implicați și au oportunitatea de a-și exprima ideile.
Încurajarea Diversității și Originalității:
Se recunoaște și valorifică diversitatea de perspective și abordări în cadrul
brainstorming-ului. Nu există răspunsuri greșite sau corecte în acest proces, ci idei
variate și unice.
Prin implementarea acestor reguli și principii, profesorul poate crea un mediu
propice pentru dezvoltarea creativității și a gândirii critice în rândul elevilor,
facilitând generarea de idei inovatoare și soluții creative la diverse probleme și
provocări.
În cadrul brainstorming-ului, este esențial să se promoveze libertatea imaginației și
să se accepte orice idee fără cenzură. Fiecare elev trebuie să aibă oportunitatea de a
comunica o idee, iar procesul poate fi structurat în următoarele etape:
1. Alegerea și Prezentarea Temei/Problemei:
Liderul (profesorul sau un elev desemnat) comunică tema sau problema propusă
pentru brainstorming și reamintește regulile stabilite anterior.
Tema poate fi formulată prin diferite noțiuni sau concepte și poate fi prezentată sub
formă de întrebări deschise, cum ar fi:
"Ce știți despre...?"
"Ce ați face dacă ați fi...?"
"Ce ați propune...?"
"Cum s-ar putea realiza...?"
2. Generarea de Idei:
Elevii sunt încurajați să își exprime liber ideile, fără a se cenzura sau a-și limita
creativitatea.
Fiecare elev trebuie să comunice cel puțin o idee în cadrul sesiunii de
brainstorming.
Imaginația este încurajată să fie liberă, iar toate ideile sunt acceptate fără critici sau
judecăți negative.
3. Stimularea Discuției și Asocierilor de Idei:
După ce fiecare elev a avut ocazia să își exprime ideile, se poate iniția o discuție
liberă pentru a explora și a dezvolta ideile propuse.
Elevii sunt încurajați să adauge detalii, să facă conexiuni între idei și să ofere
sugestii pentru îmbunătățirea și dezvoltarea acestora.
4. Încheierea și Sumarizarea:
Sesiunea de brainstorming poate fi încheiată după ce s-au epuizat ideile sau după o
anumită perioadă de timp stabilită anterior.
Liderul sesiunii poate rezuma ideile principale și poate evidenția potențialele
direcții sau soluții identificate în cadrul brainstorming-ului.
5. Reflecția și Evaluarea:
La finalul sesiunii, se poate facilita o discuție despre procesul de brainstorming și
despre ideile generate.
Elevii pot reflecta asupra experienței și pot oferi feedback despre ceea ce au învățat
și despre modul în care ar putea îmbunătăți viitoarele sesiuni de brainstorming.
Prin respectarea acestor etape și a regulilor stabilite, se poate asigura desfășurarea
eficientă și constructivă a unei sesiuni de brainstorming, contribuind la stimularea
creativității și la dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare în rândul
elevilor.

Metoda "Ciorchinele" este o tehnică de brainstorming neliniară care încurajează

gândirea critică, conexiunile între idei și crearea unei structuri grafice pentru
clasificarea și corelarea cunoștințelor. Iată cum poate fi utilizată eficient:
Utilizarea Metodei "Ciorchinele" în Procesul de Învățare:
Selectarea Subiectului Central:
Începeți prin a alege un cuvânt sau o sintagmă care să reprezinte subiectul central
al activității sau al informației analizate.
Generarea de Idei Principale:
Elevii sunt încurajați să ofere idei principale sau concepte legate de subiectul
central și să le noteze în jurul acestuia, sub formă de "ramuri".
Extinderea Ideilor în Subiecte-ramură și Mlădițe:
Fiecare idee principală poate fi extinsă prin adăugarea unor subiecte-ramură, care
sunt idei secundare sau aspecte detaliate ale subiectului principal.
Aceste subiecte-ramură pot fi ulterior extinse în subiecte-mlădițe, reprezentând
sub-domenii sau exemple specifice.
Crearea Conexiunilor și Corelărilor:
Elevii pot să identifice și să noteze conexiunile și relațiile dintre ideile principale și
cele secundare, evidențiind interdependențele și interconexiunile din cadrul
subiectului analizat.
Vizualizarea și Comunicarea Informației:
Folosind structura grafică a "ciorchinului", elevii pot vizualiza și organiza
informațiile într-un mod logic și coerent, facilitând înțelegerea și reținerea
acestora.
Aplicarea în Activitățile de Învățare și Evaluare:
Metoda "Ciorchinele" poate fi utilizată în diverse activități de învățare, precum
rezolvarea de probleme, elaborarea de proiecte sau discuțiile în echipă.
De asemenea, poate fi folosită și în evaluarea sumativă pentru a evidenția nivelul
de înțelegere și complexitatea cunoștințelor acumulate de către elevi.
Prin utilizarea metodei "Ciorchinele", elevii pot explora în profunzime subiectul
analizat, dezvoltând în același timp gândirea critică, abilitățile de organizare a
informației și creativitatea în procesul de învățare.
Exemplu:
Obiectul: Cunoaşterea mediului
Tema: Animalele
 Etapele Activității:
1.Formarea Echipelor:
Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 6 membri, asigurându-se că fiecare echipă
este echilibrată din punct de vedere al abilităților și al nivelului de cunoștințe.
2.Distribuirea Fișelor:
Fiecare echipă primește o fișă care conține un oval central pe care este scrisă una
dintre cele trei categorii: animale domestice, animale sălbatice din țara noastră sau
animale sălbatice din alte zone ale lumii.
3.Identificarea și Trasarea Săgeților:
Elevii trebuie să identifice animalele care fac parte din categoria indicată pe fișă și
să traseze săgeți către acestea din ovalul central.
Ei pot nota numele animalelor lângă fiecare săgeată trasată pentru a indica speciile
respective.
5.Colaborare și Comunicare în Echipă:
Elevii trebuie să lucreze împreună pentru a identifica și a nota corect animalele din
fiecare categorie.
Ei pot discuta și pot oferi argumente pentru includerea sau excluderea anumitor
animale din categoriile indicate.
6.Revizuire și Corectare:
După ce au trasat săgețile și au notat animalele pe fișă, elevii ar trebui să verifice și
să corecteze orice posibile erori sau confuzii în colaborare cu colegii lor.
7.Prezentarea și Discuția rezultatelor:
Fiecare echipă prezintă rezultatele și argumentele lor pentru alegerile făcute.
Profesorul poate facilita o discuție despre diferențele între animalele domestice și
cele sălbatice, precum și despre diversitatea speciilor din diferite regiuni ale lumii.
Această activitate nu numai că stimulează cunoașterea mediului și consolidarea
cunoștințelor despre animale, dar și promovează colaborarea și comunicarea în
echipă, precum și gândirea critică și analitică.