FIȘA Evaluarea riscului de suicid

Numele pacientului: Data de astă zi

Numele terapeutului:
Evaluați ideația și comportamentul suicidal actual și incidența planurilor, intențiilor,
comportamentelor suicidale anterioare.

Întrebar Preze Trecu

e nt t
Aveți gâ nduri care reflectă intenția
de a vă face vreun ră u? [Dacă da:]
Descrieți.

V-ați simțit vreodată indiferent că

vi s-ar putea întâ mpla ceva ră u și v-
ați asumat un risc foarte mare, fă ră
să vă pese dacă ați muri sau v-ați
vă tă ma? [Dacă da:] Descrieți.
Ați amenințat vreodată că vă veți
vă tă ma? [Dacă da:] Față de cine ați
spus asta? De ce?

Ați încercat vreodată să vă

vă tă mați intenționat? [Dacă nu,
treceți la a 3-a pagină a acestei
fișe]

Cum anume ați încercat să vă

vă tă mați?

De câ te ori ați încercat acest lucru?

Câ nd? Descrieți.

I-ați spus cuiva – înainte sau după –

despre tentativa dumneavoastră ?
Ați amenințat că vă veți vă tă ma sau
ați vorbit înainte despre acest
lucru? [Dacă da:] Descrieți.

(continuare
)

Din Planuri de tratament și intervenții pentru depresie și anxietate, Ediția a doua (The
Guilford Press, 2012). Drepturi de autor Robert L. Leahy, Stephen J. Holland și Lata McGinn. Au
FIȘA Evaluarea riscului de suicid
dreptul de a multiplica această fișă pentru uz personal doar cumpărătorii acestui volum (vezi pentru
detalii pagina drepturilor de autor).
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

Întrebar Preze Trecu

e nt t
Ați planificat vă tă marea
dumneavoastră sau ideea a
apă rut spontan?

Care a fost starea dumneavoastră

mentală câ nd ați încercat să vă
vă tă mați? Ați
fost depresiv, detașat, anxios,
ușurat, furios, entuziasmat? Erați
sub influența alcoolului, a
medicamentelor sau a altor
droguri?
Ați chemat pe cineva în acel
moment sau ați fost gă sit de
cineva? Ce s-a întâ mplat?

V-a consultat un medic, ați fost la

spital? [Dacă da:] Cine a fost
medicul? / La ce spital? [obțineți
informațiile de externare.]
V-ați bucurat că ați supraviețuit? V-a
fost rușine? V-ați simțit vinovat? Ați
regretat că tentativa nu v-a reușit?

Ați vrut să vă vă tă mați din nou la

scurt timp după această
tentativă ?

A existat vreun eveniment care să fi

declanșat această tentativă ? [Dacă
da:] Descrieți. [Dacă nu, treceți la
urmă toarea pagină a acestui
formular]
La ce v-ați gâ ndit în urma
acestui eveniment care v-a fă cut
să vreți să vă vă tă mați?

(continuare
)
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

În cazul în care vi s-ar întâ mpla

din nou ceva asemă nă tor, cum
ați gestiona situația?

(continuare
)
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

Întrebar Preze Trecu

e nt t
A încercat vreodată un membru al
familiei dumneavoastră sau un
prieten apropiat să se sinucidă ?

Cum v-ați descrie dorința actuală

[trecută ] de a tră i?
Inexistentă , Slabă , Moderată ,
Puternică ?

[Dacă au existat dorințe în trecut

sau în prezent de a muri:] Care ar
fi motivul pentru care ați dori să
muriți sau să vă vă tă mați? Lipsa de
speranță , depresia, ră zbunarea, ca
să scă pați de anxietate, ca să fiți
din nou împreună cu o persoană
iubită care a murit, alte motive?
[Dacă au existat dorințe în trecut
sau în prezent de a muri:] Ați
planificat vreodată cum să vă
vă tă mați? Care a fost planul
dumneavoastră ? De ce [nu] ați
îndeplinit acest plan?
Există motive pentru care nu
v-ați vă tă ma? Explicați.

Aveți mai multe motive să tră iți

decâ t să muriți?

[Dacă nu:] Ce ar trebui să se

schimbe ca să doriți mai mult să
tră iți?

(continuare
)
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

Dețineți o armă proprie?

(continuare
)
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

Întrebar Preze Trecu

e nt t
Locuiți la un etaj superior
sau în apropierea unui
pod?

Adunați medicamente pentru o

tentativă viitoare de
autovă tă mare?

Conduceți excesiv de repede?

Vi se întâ mplă vreodată să vă

detașați, să nu vă dați seama ce se
întâ mplă în jur? [Dacă da:]
Descrieți.
Consumați mai mult de 3 pahare de
tă rie sau de bere pe zi? Luați
medicamente? Alte droguri? Vă
afectează aceste medicamente
dispoziția? [Dacă da:] Cum?
Ați scris vreodată un bilet de
adio? V-ați fă cut recent
testamentul?

Credeți că există vreo speranță că

lucrurile se vor îmbună tă ți?

Care ar fi argumentele că ar mai

putea exista o speranță ?

De ce ar pă rea situația fă ră speranță ?

Ați fi de acord să îmi promiteți că

nu veți face nimic pentru a vă
vă tă ma fă ră să mă sunați și să
vorbiți cu mine?

(continuare
)
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid

Întrebar Preze Trecu

e nt t
Promisiunea dumneavoastră este
una solemnă , pe care mă pot baza,
sau aveți îndoieli în legă tură cu
faptul că veți putea să vă țineți
această promisiune? [Dacă aveți
îndoieli:] Care sunt aceste îndoieli?
Îmi permiteți să vorbesc cu
[persoane dragi sau un prieten
apropiat], ca să mă asigur că
primim tot sprijinul de care avem
nevoie?
[Este nevoie de internarea acestui
pacient? Este nevoie de creșterea
frecvenței întâ lnirilor sau de
schimbarea medicației? Terapie
electroconvulsivă ?]

Terapeut: Alcă tuiți un rezumat cu datele, factorii precipitanți și natura tentativelor de suicid
anterioare ale pacientului, în cazul în care acestea există :

Evaluarea unui episod depresiv major conform ICD-10 (Clasificarea Internațională a Bolilor, a
10-a ediție) implică identificarea și documentarea unui set de simptome și criterii specifice. Iată
principalele aspecte:

Criterii pentru diagnostic

A. Simptome principale (trebuie să fie prezente cel puțin două dintre urmă toarele pentru
majoritatea zilelor, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două să ptă mâ ni):
1. Dispoziție depresivă : Stare de tristețe sau vid, raportată subiectiv sau observată de alții.
2. Pierderea interesului și plă cerii: Scă derea marcantă a interesului sau plă cerii pentru
majoritatea activită ților.
3. Scă derea energiei sau oboseală : Niveluri scă zute de energie, oboseală crescută .

B. Simptome suplimentare (trebuie să fie prezente cel puțin două dintre urmă toarele):
1. Pierderea încrederii sau a stimei de sine: Sentimente de inutilitate sau vinovă ție excesivă .
2. Idei de autoacuzare sau de vinovă ție excesivă : Sentimente nerealiste de vinovă ție sau
autoînvinovă țire.
3. Gâ nduri recurente de moarte sau sinucidere: Gâ nduri frecvente despre moarte, planuri de
suicid sau tentative de suicid.
4. Scă derea capacită ții de concentrare și atenție: Dificultă ți în luarea deciziilor sau în
concentrarea asupra activită ților zilnice.
5. Modifică ri psihomotorii: Agitație sau lentoare psihomotorie observată de alții.
6. Tulbură ri de somn: Insomnie sau hipersomnie. (continuare
7. Modifică ri ale apetitului și greută ții: Scă derea sau creșterea apetitului și/sau a greută) ții
corporale.
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid
Durata și impactul

- Durata: Simptomele trebuie să fie prezente pentru cel puțin două să ptă mâ ni.
- Impact: Simptomele trebuie să cauzeze o suferință semnificativă clinic sau să interfereze cu
funcționarea socială , profesională sau în alte domenii importante de funcționare.

Excluderi

- Condiții medicale: Simptomele nu trebuie să fie datorate efectelor fiziologice directe ale unei
substanțe (droguri, medicamente) sau unei afecțiuni medicale generale.
- Tulbură ri psihotice: Dacă sunt prezente simptome psihotice, trebuie luate în considerare alte
tulbură ri precum schizofrenia.

Codificare

- F32.0: Episod depresiv ușor

- F32.1: Episod depresiv moderat
- F32.2: Episod depresiv sever fă ră simptome psihotice
- F32.3: Episod depresiv sever cu simptome psihotice

Evaluare și tratament

-Evaluare: Implică interviuri clinice, scale de evaluare a depresiei și, dacă este necesar, evaluă ri
psihologice.
- Tratament: Opțiunile includ psihoterapie, medicație antidepresivă , terapie electroconvulsivă
(în cazuri severe), suport social și alte intervenții terapeutice.
Observații

Evaluarea și diagnosticarea unui episod depresiv major conform ICD-10 necesită o înțelegere
detaliată a simptomelor și a impactului acestora asupra vieții pacientului. Diagnosticul trebuie
realizat de un profesionist calificat în să nă tatea mintală .

Diagnosticarea diferențială a unui episod depresiv major conform ICD-10 implică identificarea și
excluderea altor tulbură ri și condiții care pot prezenta simptome similare. Iată principalele
afecțiuni care trebuie luate în considerare:

1. Tulbură ri afective bipolare (F31)

- Tulburarea bipolară de tip I și II Caracterizată prin episoade de depresie majoră și episoade

maniacale (în tipul I) sau hipomaniacale (în tipul II). Episodul depresiv poate fi similar cu cel din
depresia majoră , dar trebuie investigată prezența episoadelor de manie/hipomanie.

2. Tulbură ri de anxietate

- Tulburare de anxietate generalizată (F41.1): Simptome de anxietate cronică și excesivă care

poate coexista cu depresia. Important să se diferențieze dacă simptomele de anxietate sunt
primare sau secundare depresiei.
- Tulburare de panică (F41.0): Atacuri de panică recurente și anxietate anticipatorie. Trebuie
exclusă dacă simptomele de panică nu sunt primare pentru episodul depresiv.

3. Tulbură ri de adaptare (F43.2) (continuare

)
- Reacție de adaptare cu dispoziție depresivă : Depresia este o reacție la un factor de stres
identificabil și are o durată mai scurtă și o severitate mai redusă comparativ cu episodul
FIȘA. Evaluarea riscului de suicid
depresiv major.

4. Tulbură ri de somatizare și somatoforme (F45)

- Tulburare somatoformă : Plâ ngeri fizice multiple fă ră o cauză medicală identificabilă .

Simptomele depresive pot apă rea secundar preocupă rilor somatice.

5. Tulbură ri de alimentație

- Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă (F50): Depresia poate coexista cu tulbură rile alimentare
și trebuie evaluată în contextul simptomatologiei alimentare.

6. Tulbură ri psihotice

- Schizofrenia și alte tulbură ri psihotice (F20-F29): Depresia poate fi prezentă în contextul

acestor tulbură ri. Important de diferențiat dacă simptomele psihotice sunt primare sau
secundare depresiei.

7. Tulbură ri de personalitate

- Tulburare de personalitate borderline (F60.3): Caracterizată prin instabilitate emoțională ,

relații interpersonale haotice și comportament impulsiv. Depresia poate fi frecventă și trebuie
diferențiată de episoadele de instabilitate emoțională .

8. Tulbură ri neurocognitive

- Demență și alte tulbură ri neurocognitive (F00-F09) Depresia poate fi prezentă în stadiile

incipiente ale demenței. Evaluarea trebuie să includă aspectele cognitive pentru a diferenția
între tulbură rile afective și neurocognitive.

9. Tulbură ri legate de consumul de substanțe

- Depresie indusă de substanțe (F10-F19): Simptomele depresive pot fi cauzate de abuzul sau
sevrajul de substanțe (alcool, droguri, medicamente).

10. Afecțiuni medicale generale

- Afecțiuni tiroidiene, lupus eritematos sistemic, boli infecțioase, neoplazii**: Simptomele

depresive pot fi secundare unor condiții medicale și trebuie excluse prin investigații adecvate.

Procesul de diagnostic diferențial

1. Istoricul medical și psihiatric detaliat: Anamneză completă pentru identificarea factorilor de

risc și a antecedentelor personale și familiale.
2. Evaluarea simptomelor: Interviuri clinice structurate și utilizarea instrumentelor de evaluare
a depresiei (scale de evaluare).
3. Examenul fizic și investigații paraclinice: Analize de laborator, imagistică , pentru excluderea
cauzelor medicale.
4. Observarea și monitorizarea simptomelor: Urmă rirea evoluției simptomelor în timp pentru
identificarea tiparelor specifice.
(continuare
)
Concluzie

Diagnosticul diferențial al episodului depresiv major necesită o evaluare atentă și detaliată a

FIȘA. Evaluarea riscului de suicid
simptomelor și a contextului în care apar. Este esențială colaborarea între diferiți specialiști
(psihiatri, psihologi, medici de familie, specialiști în medicină internă ) pentru un diagnostic
corect și un tratament adecvat.

Tentativele autolitice (tentativele de suicid) pot apă rea în diverse tulbură ri psihice și situații
clinice. Iată o listă a principalelor tulbură ri și condiții în care tentativele de suicid sunt frecvent
întâ lnite:

1. Tulbură ri depresive

- Episod depresiv major (F32): Tentativele de suicid sunt frecvente în contextul depresiei severe,
mai ales atunci câ nd pacientul prezintă simptome de deznă dejde și lipsa de speranță .
- Tulburarea depresivă recurentă (F33): Persoanele cu episoade repetate de depresie pot
prezenta un risc crescut de tentative de suicid.

2. Tulbură ri bipolare

- Tulburarea bipolară de tip I și II (F31): Tentativele de suicid pot apă rea atâ t în fazele depresive,
câ t și, mai rar, în fazele maniacale sau hipomaniacale, în special în perioadele de tranziție între
aceste faze.

3. Tulbură ri de personalitate

- Tulburare de personalitate borderline (F60.3): Caracterizată prin instabilitate emoțională și

relații interpersonale instabile, această tulburare este asociată cu un risc crescut de
comportament autolitic și tentative de suicid.
- Tulburare de personalitate antisocială (F60.2): Persoanele cu această tulburare pot prezenta
un risc crescut de comportament impulsiv, inclusiv tentative de suicid.

4. Tulbură ri psihotice

- Schizofrenia și alte tulbură ri psihotice (F20-F29): Tentativele de suicid pot apă rea în contextul
simptomelor psihotice, în special în cazul ideilor delirante de persecuție sau comandă auditivă .
- Tulburare schizoafectivă (F25): Combină simptome de schizofrenie și tulbură ri afective
(depresive sau bipolare), cu un risc semnificativ de suicid.

5. Tulbură ri de anxietate

- Tulburarea de panică (F41.0): În cazurile severe, poate exista un risc de tentative de suicid, în
special dacă sunt prezente simptome depresive comorbide.
- Tulburarea de anxietate generalizată (F41.1): Deși mai rar, anxietatea severă și cronică poate
conduce la deznă dejde și tentative de suicid.

6. Tulbură ri de stres posttraumatic (PTSD) (F43.1)

- Persoanele care suferă de PTSD pot avea un risc crescut de tentative de suicid, mai ales dacă
sunt prezente simptome severe de depresie și anxietate.

7. Tulbură ri legate de consumul de substanțe (F10-F19)

- Abuz și dependență de alcool și droguri: Aceste tulbură ri sunt asociate frecvent cu un(continuare
risc
)
crescut de tentative de suicid, în special în perioadele de sevraj sau intoxicație acută .

8. Tulbură ri de alimentație (F50)

FIȘA. Evaluarea riscului de suicid
- Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă : Riscul de tentative de suicid este crescut, în special în
cazurile severe și cronice.

9. Tulbură ri de adaptare (F43.2)

- Reacție de adaptare cu dispoziție depresivă : Tentativele de suicid pot apă rea în contextul unor
evenimente de viață stresante și dificultă ți de adaptare.

10. Alte condiții

- Boli somatice cronice și durere cronică : Persoanele care suferă de afecțiuni medicale severe și
durere cronică pot prezenta un risc crescut de suicid.
- Lupus eritematos sistemic, boli neurologice (de exemplu, scleroză multiplă ): Acestea pot fi
asociate cu simptome depresive și, implicit, cu un risc crescut de suicid.

Concluzie

Tentativele de suicid sunt multifactoriale și pot apă rea în contextul mai multor tulbură ri psihice
și condiții medicale. Evaluarea riscului suicidar trebuie să fie parte integrantă a evaluă rii clinice
pentru orice pacient cu tulbură ri psihice sau afecțiuni medicale severe. Este esențială o abordare
comprehensivă și interdisciplinară pentru identificarea și gestionarea adecvată a riscului de
suicid.

(continuare
)