Sunteți pe pagina 1din 52

TERAPIA DE FAMILIE ŞI DE

CUPLU

Lector Univ.Dr. Sanda Luminiţa MIHAI Psihoterapeut, formator, supervizor in terapia de familie

DE FAMILIE ŞI DE CUPLU Lector Univ.Dr. Sanda Luminiţa MIHAI Psihoterapeut, formator, supervizor in terapia de
DE FAMILIE ŞI DE CUPLU Lector Univ.Dr. Sanda Luminiţa MIHAI Psihoterapeut, formator, supervizor in terapia de
TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie a înflorit nu numai pentru că şi -

TERAPIA DE FAMILIE

TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie a înflorit nu numai pentru că şi - a
TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie a înflorit nu numai pentru că şi - a

Terapia de familie a înflorit nu numai pentru că şi-a demonstrat eficienţa clinică,

ci şi pentru că redescoperim

interconexiunea care caracterizează co-

munitatea noastră umană.

Terapeuţii de familie ne învaţă că familia este mai mult decât o colecţie de indivizi separaţi; ea este un sistem, un tot organic ale cărui părţi funcţionează într-un fel care transcend caracteristicile individuale.

TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie s- a născut în 1950, a crescut între

TERAPIA DE FAMILIE

TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie s- a născut în 1950, a crescut între anii
TERAPIA DE FAMILIE  Terapia de familie s- a născut în 1950, a crescut între anii

Terapia de familie s-a născut în 1950, a crescut între anii 1960 şi s-a maturizat în anii

1970.

Valul iniţial de entuziasm de a trata întreaga familie ca o unitate a fost urmat de o diversificare crescută a şcolilor, fiecare

vizând o bucăţică de adevăr şi o piaţă a

serviciilor.

TERAPIA DE FAMILIE  TERAPIA STRUCTURALA  TERAPIA STRATEGICA  TERAPIA SISTEMICA

TERAPIA DE FAMILIE

TERAPIA DE FAMILIE  TERAPIA STRUCTURALA  TERAPIA STRATEGICA  TERAPIA SISTEMICA
TERAPIA DE FAMILIE  TERAPIA STRUCTURALA  TERAPIA STRATEGICA  TERAPIA SISTEMICA

TERAPIA STRUCTURALA

TERAPIA STRATEGICA

TERAPIA SISTEMICA

ETAPELE TERAPIEI DE FAMILIE

ETAPELE TERAPIEI DE FAMILIE  PRIMUL TELEFON  PRIMUL INTERVIU  PRIMA FAZA A TRATAMENTULUI 
ETAPELE TERAPIEI DE FAMILIE  PRIMUL TELEFON  PRIMUL INTERVIU  PRIMA FAZA A TRATAMENTULUI 

PRIMUL TELEFON

PRIMUL INTERVIU

PRIMA FAZA A TRATAMENTULUI

FAZA DE MIJLOC A TRATAMENTULUI

SFARSITUL TERAPIEI

TERAPIA DE FAMILIE  Tendinţele dominante ale ultimelor decenii au fost constructivismul social (ideea că

TERAPIA DE FAMILIE

TERAPIA DE FAMILIE  Tendinţele dominante ale ultimelor decenii au fost constructivismul social (ideea că experienţa
TERAPIA DE FAMILIE  Tendinţele dominante ale ultimelor decenii au fost constructivismul social (ideea că experienţa

Tendinţele dominante ale ultimelor decenii au fost constructivismul social (ideea că experienţa noastră este în funcţie de modul

în care gândim despre aceasta),

terapia narativă,

abordările integrative

şi o preocupare în creştere pentru problematica socială şi politică.

GÂNDIRE LINIARĂ/ CIRCULARĂ  Boala mentală a fost explicată în mod tradiţional în termeni liniari

GÂNDIRE LINIARĂ/ CIRCULARĂ

GÂNDIRE LINIARĂ/ CIRCULARĂ  Boala mentală a fost explicată în mod tradiţional în termeni liniari ori
GÂNDIRE LINIARĂ/ CIRCULARĂ  Boala mentală a fost explicată în mod tradiţional în termeni liniari ori

Boala mentală a fost explicată în mod tradiţional în termeni liniari ori medicali ori psihanalitici.

Ambele paradigme tratează suferinţa emoţională ca un simptom de disfuncţiune internă cu cauze

istorice.

Modelul medical consideră că încadrând simptomele în sindroame vom ajunge la soluţii biologice pentru probleme psihologice.

În explicaţiile psihanalitice se spune că simptomele

au apărut dintr-un conflict care îşi are originea în trecutul pacientului.

În ambele modele tratamentul se concentrează asupra individului.

GÂNDIRE LINIARĂ / CIRCULARĂ  Explicaţiile liniare iau forma A , cauzele B . 

GÂNDIRE LINIARĂ / CIRCULARĂ

GÂNDIRE LINIARĂ / CIRCULARĂ  Explicaţiile liniare iau forma A , cauzele B .  Explicaţiile
GÂNDIRE LINIARĂ / CIRCULARĂ  Explicaţiile liniare iau forma A , cauzele B .  Explicaţiile

Explicaţiile liniare iau forma A, cauzele B.

Explicaţiile recursive sau circulare iau în consideraţie interacţiunile şi influenţele reciproce.

EXEMPLU  Tatăl : “Este fiul meu. Este nepoliticos şi nepăsător”.  Terapeutul : “Cine

EXEMPLU

EXEMPLU  Tatăl : “Este fiul meu. Este nepoliticos şi nepăsător”.  Terapeutul : “Cine l
EXEMPLU  Tatăl : “Este fiul meu. Este nepoliticos şi nepăsător”.  Terapeutul : “Cine l

Tatăl:

“Este fiul meu. Este nepoliticos şi

nepăsător”.

Terapeutul:

“Cine l-a învăţat aşa?”

Etapele terapiei de familie

Etapele terapiei de familie  Convorbirea telefonică iniţială
Etapele terapiei de familie  Convorbirea telefonică iniţială

Convorbirea telefonică iniţială

Primul telefon  Scopul primului contact este de a avea o cantitate minimă de informaţii

Primul telefon

Primul telefon  Scopul primului contact este de a avea o cantitate minimă de informaţii şi
Primul telefon  Scopul primului contact este de a avea o cantitate minimă de informaţii şi

Scopul primului contact este de a avea o cantitate minimă de informaţii şi de a aranja ca întreaga familie să vină la o consultaţie.

Ascultaţi descrierea problemei făcută de persoana care dă telefon şi, apoi identificaţi toţii membrii familiei care trăiesc în aceeaşi gospodăriei şi alţii care ar putea fi implicaţi (inclusiv sursa de referinţă şi alte agenţii).

Apoi aranjaţi primul interviu, specificând cine va

participa (de obicei toţi cei din gospodărie), precum

şi data, ora şi locul.

Primul telefon  Atunci cel care telefonează prezintă problema ca şi cum ar fi limitat

Primul telefon

Primul telefon  Atunci cel care telefonează prezintă problema ca şi cum ar fi limitat ă
Primul telefon  Atunci cel care telefonează prezintă problema ca şi cum ar fi limitat ă

Atunci cel care telefonează prezintă problema ca şi cum ar fi limitată numai la o persoană, o modalitate folositoare de a lărgi aria problemei respective este de a întreba cum sunt afectaţi ceilalţi membrii ai

familiei.

Dacă cel care telefonează omite să aducă întreaga familie sau să spună că un anumit membru al familiei nu vrea să participe, spuneţi că aveţi nevoie să auziţi pe toată lumea, cel puţin la început, pentru

a avea cât mai multe informaţii posibile.

Majoritatea oamenilor acceptă nevoia de a-şi da punctul lor de vedere; ceiea ce resping este implicarea că ei ar putea fi de vină.

Primul telefon  Lărgirea focusului nu înseamnă şi lărgirea vinei.  Membrii familiei pot, de

Primul telefon

Primul telefon  Lărgirea focusului nu înseamnă şi lărgirea vinei.  Membrii familiei pot, de regulă,
Primul telefon  Lărgirea focusului nu înseamnă şi lărgirea vinei.  Membrii familiei pot, de regulă,

Lărgirea focusului nu înseamnă şi lărgirea vinei.

Membrii familiei pot, de regulă, conştientiza

rolul în modelele problematice ale familiei

dacă simt că terapeutul nu caută să stabilească critica.

Nu este necesar să sugerezi că toată lumea este implicată în problemă.

Ceea ce este important este de a-i face pe toţi să lucreze împreună să găsească soluţia

Primul telefon  In cele din urmă, deoarece majoritatea familiilor sunt refractare la a se

Primul telefon

Primul telefon  In cele din urmă, deoarece majoritatea familiilor sunt refractare la a se aşeza
Primul telefon  In cele din urmă, deoarece majoritatea familiilor sunt refractare la a se aşeza

In cele din urmă, deoarece majoritatea familiilor sunt refractare la a se aşeza împreună şi a se confrunta cu confilictele lor, un telefon înainte de prima

întâlnire pentru a le reaminti ajută să micşoreze rata

de neprezentare.

O altă alternativă, care aduce mai multă responsabilitate familiei, este de a li se cere să

telefoneze cu o zi înainte de întâlnire pentru a

confirma că toată lumea va putea să participe

Primul interviu  Scopul primei întâlniri este de a construi o alianţă cu familia şi

Primul interviu

Primul interviu  Scopul primei întâlniri este de a construi o alianţă cu familia şi de
Primul interviu  Scopul primei întâlniri este de a construi o alianţă cu familia şi de

Scopul primei întâlniri este de a construi o alianţă cu familia şi de a dezvolta o ipoteză despre ce menţine problema prezentată.

Este bine să vii cu o ipoteză tentantă (în termeni tehnici « o intuiţie » după prima convorbire telefonica

Primul interviu  Prezentaţi - vă voi înşivă persoanei de contact şi apoi celorlalţi adulţi

Primul interviu

Primul interviu  Prezentaţi - vă voi înşivă persoanei de contact şi apoi celorlalţi adulţi 
Primul interviu  Prezentaţi - vă voi înşivă persoanei de contact şi apoi celorlalţi adulţi 

Prezentaţi-vă voi înşivă persoanei de contact şi apoi celorlalţi adulţi

Cereţi părinţilor să-şi prezinte copiii.

Strângeţi mâinile şi salutaţi fiecare persoană prezentă.

Explicaţi familiei cabinetul de consultaţie (adică, oglinzile de observaţie, înregistrarea video, jucăriile pentru copii) şi formatul şedinţei (durata şi scopul).

Primul interviu  Repetaţi pe scurt ce v -a spus persoana care a telefonat în

Primul interviu

Primul interviu  Repetaţi pe scurt ce v -a spus persoana care a telefonat în timpul
Primul interviu  Repetaţi pe scurt ce v -a spus persoana care a telefonat în timpul

Repetaţi pe scurt ce v-a spus persoana care a telefonat în timpul convorbirii telefonice (în aşa fel încât să nu-i lăsaţi pe ceilalţi să se mire prea mult),

In momentul în care a-ţi auzit şi aţi luat cunoştinţă de un anumit punct de vedere al

unei persoane (« Deci ceea ce spuneţi

este… ? »), întrebaţi pe fiecare membru de familie, în ordine succesivă, punctul lui de

vedere.

Primul interviu  Prin urmare timpul dedicat explorării intereselor , realizărilor şi punctelor forte ale

Primul interviu

Primul interviu  Prin urmare timpul dedicat explorării intereselor , realizărilor şi punctelor forte ale
Primul interviu  Prin urmare timpul dedicat explorării intereselor , realizărilor şi punctelor forte ale

Prin urmare timpul dedicat explorării intereselor, realizărilor

şi punctelor forte ale membrilor

familiei nu este niciodată pierdut în

zadar şi câteodată schimbă

energia emoţională a şedinţelor în

mod dramatic.

Primul interviu  Pentru adunarea informaţiilor, unii terapeuţi consideră folositor să facă o istorie a

Primul interviu

Primul interviu  Pentru adunarea informaţiilor, unii terapeuţi consideră folositor să facă o istorie a familie
Primul interviu  Pentru adunarea informaţiilor, unii terapeuţi consideră folositor să facă o istorie a familie

Pentru adunarea informaţiilor, unii terapeuţi consideră

folositor să facă o istorie a

familie şi mulţi folosesc

genograme pentru a face

diagrama reţelei familie extinse

Primul interviu  Terapeuţii de familie dezvoltă ipoteze despre cum membrii familiei ar putea fi

Primul interviu

Primul interviu  Terapeuţii de familie dezvoltă ipoteze despre cum membrii familiei ar putea fi implicaţi
Primul interviu  Terapeuţii de familie dezvoltă ipoteze despre cum membrii familiei ar putea fi implicaţi

Terapeuţii de familie dezvoltă ipoteze despre cum membrii familiei ar putea fi implicaţi în prezentarea problemei întrebându-i ce au

făcut pentru a încerca să o rezolve şi văzând

cum interacţionează.

Ideile sunt la fel de importante ca şi acţiunile; astfel este folositor să observăm explicaţiile nefolositoare ale problemei ca şi interacţiunile neproductive.

Primul interviu  Două feluri de informaţii , care sunt deosebit de importante, sunt :

Primul interviu

Primul interviu  Două feluri de informaţii , care sunt deosebit de importante, sunt : 1.
Primul interviu  Două feluri de informaţii , care sunt deosebit de importante, sunt : 1.

Două feluri de informaţii , care sunt deosebit de importante,

sunt :

1.

soluţiile care nu funcţionează

2.

tranziţiile în ciclul vieţii

1. Ce au făcut bine aceste persoane? 2. Cum au rezolvat în trecut dificultăţile? 3.
1. Ce au făcut bine aceste persoane? 2. Cum au rezolvat în trecut dificultăţile? 3.
1. Ce au făcut bine aceste persoane? 2. Cum au rezolvat în trecut dificultăţile? 3.

1. Ce au făcut bine aceste persoane?

2. Cum au rezolvat în trecut dificultăţile?

3. Cum ar trebui să arate viitorul?

Primul interviu  Terapeuţii de familie cercetează procesul interacţiunii familiei prin punerea de întrebări

Primul interviu

Primul interviu  Terapeuţii de familie cercetează procesul interacţiunii familiei prin punerea de întrebări
Primul interviu  Terapeuţii de familie cercetează procesul interacţiunii familiei prin punerea de întrebări

Terapeuţii de familie cercetează procesul interacţiunii familiei prin punerea de întrebări pentru a afla cum

1. membrii familiei vorbesc unul altuia şi

2. prin invitarea acestora să-şi discute problemele unul cu celălalt în timpul

şedinţei.

Intrebare de “proces” sau circulara  Ce menţine familia blocată ?  Ce forţe îi

Intrebare de “proces” sau circulara

Intrebare de “proces” sau circulara  Ce menţine familia blocată ?  Ce forţe îi împiedică
Intrebare de “proces” sau circulara  Ce menţine familia blocată ?  Ce forţe îi împiedică

Ce menţine familia blocată ? Ce forţe îi împiedică să se adapteze la presiunile dezvoltării şi schimbării ?

Primul interviu  Primul obiectiv al unei consultaţii este întocmirea raportului şi culegerea de informaţii.

Primul interviu

Primul interviu  Primul obiectiv al unei consultaţii este întocmirea raportului şi culegerea de informaţii.
Primul interviu  Primul obiectiv al unei consultaţii este întocmirea raportului şi culegerea de informaţii.

Primul obiectiv al unei consultaţii este întocmirea

raportului şi culegerea de

informaţii.

Dacă crezi că poţi ajuta familia să-şi

rezolve problema, atunci oferă-le un contract de tratament.

problema, atunci oferă -le un contract de tratament.  spuneţi - le că a fost o
problema, atunci oferă -le un contract de tratament.  spuneţi - le că a fost o

spuneţi-le că a fost o idee bună şi spuneţi-le că credeţi că-i puteţi ajuta.

Apoi negociaţi un program de întâlniri regulate, frecvenţa şi lungimea şedinţelor, cine va participa, prezenţa observatorilor sau folosirea înregistrărilor video, cheltuielile şi

cum este folosită asigurarea medicală.

Lista de verificare după prima sesiune 1. Stabiliţi un contact cu fiecare membru al familiei

Lista de verificare după prima sesiune

Lista de verificare după prima sesiune 1. Stabiliţi un contact cu fiecare membru al familiei şi
Lista de verificare după prima sesiune 1. Stabiliţi un contact cu fiecare membru al familiei şi

1. Stabiliţi un contact cu fiecare membru al familiei şi conştientizaţi punctul lui/ei de vedere despre problema şi sentimentele pentru care au venit la terapie.

2. Stabiliţi conducerea prin controlarea structurii şi ritmului interviului.

3. Dezvoltaţi o alianţă de lucru cu familia prin echilibrarea căldurii şi a profesionalismului.

4. Complimentaţi membrii familiei în legătură cu acţiunile lor pozitive şi forţele familiei.

5. Menţineţi empatia cu persoanele şi respectul pentru modul în care familia face lucrurile.

Lista de verificare după prima sesiune 1. Concentraţi - vă asupra problemelor specifice şi încercaţi

Lista de verificare după prima sesiune

Lista de verificare după prima sesiune 1. Concentraţi - vă asupra problemelor specifice şi încercaţi soluţii.
Lista de verificare după prima sesiune 1. Concentraţi - vă asupra problemelor specifice şi încercaţi soluţii.

1. Concentraţi-vă asupra problemelor specifice şi încercaţi soluţii.

2. Dezvoltaţi ipoteze despre interacţiunile

nefolositoare din jurul problemei prezentate. Fiţi

curios de ce acestea au persistat.

3. Nu ignoraţi implicarea posibilă a membrilor familiei, a prietenilor sau a persoanelor care pot ajuta care nu sunt prezenţi.

4. Negociaţi un contract de tratament care să specifice scopurile familiei şi cadrul de lucru al terapeutului pentru structurarea tratamentului.

5. Invitaţi să se pună întrebări.

Faza timpurie a tratamentului  este dedicată rafinării ipotezei terapeutului într-o formulare despre ce menţine

Faza timpurie a tratamentului

Faza timpurie a tratamentului  este dedicată rafinării ipotezei terapeutului într-o formulare despre ce menţine
Faza timpurie a tratamentului  este dedicată rafinării ipotezei terapeutului într-o formulare despre ce menţine

este dedicată rafinării ipotezei terapeutului într-o formulare despre ce menţine problema

şi începerii să lucrezi pentru rezolvarea acesteia.

Acum strategia se schimbă de la a

construi o alianţă la provocarea acţiunilor

şi ipotezelor.

Faza timpurie a tratamentului  „A acţiona pentru schimbare”

Faza timpurie a tratamentului

Faza timpurie a tratamentului  „A acţiona pentru schimbare”
Faza timpurie a tratamentului  „A acţiona pentru schimbare”

„A acţiona pentru schimbare”

Faza timpurie a tratamentului  Terapia de familie eficientă abordează conflictul interpersonal şi primul pas

Faza timpurie a tratamentului

Faza timpurie a tratamentului  Terapia de familie eficientă abordează conflictul interpersonal şi primul pas (în
Faza timpurie a tratamentului  Terapia de familie eficientă abordează conflictul interpersonal şi primul pas (în

Terapia de familie eficientă abordează conflictul

interpersonal şi primul pas (în

special în terapia de familie structurală) este de a-l aduce în

cabinetul de consultaţie şi a-l

pune între membrii familiei.

Faza timpurie a tratamentului  Când o persoană este prezentată ca fiind problema, terapeutul provoacă

Faza timpurie a tratamentului

Faza timpurie a tratamentului  Când o persoană este prezentată ca fiind problema, terapeutul provoacă
Faza timpurie a tratamentului  Când o persoană este prezentată ca fiind problema, terapeutul provoacă

Când o persoană este prezentată ca fiind problema, terapeutul provoacă liniaritate prin interogarea celorlalţi despre modul în care sunt ei implicaţi (sau afectaţi).

1.

Care a fost rolul lor în crearea (sau organizarea) problemei ?

2.

Cum au răspuns ei la aceasta ?

Exemplu  « Problema este Petrica. El este neascultător ».  « Cine l- a

Exemplu

Exemplu  « Problema este Petrica. El este neascultător ».  « Cine l- a învăţat
Exemplu  « Problema este Petrica. El este neascultător ».  « Cine l- a învăţat

« Problema este Petrica. El este neascultător ».

« Cine l-a învăţat pe el să fie neascultător ? » Sau « Cum răspunde el când este neascultător ? »

Terapeuţii mai puţin combativi ar putea întreba :

Terapeuţii mai puţin combativi ar putea întreba : 1. « Când aţi observat acest lucru ?
Terapeuţii mai puţin combativi ar putea întreba : 1. « Când aţi observat acest lucru ?

1. « Când aţi observat acest lucru ? »,

2. « Ce face el de pare neascultător ? »,

3. « Cum te afectează pe tine că el este neascultător ? »

Exemplu 1. « Eu sunt de vină. Am o depresie. », 2. « Cine din

Exemplu

Exemplu 1. « Eu sunt de vină. Am o depresie. », 2. « Cine din familie
Exemplu 1. « Eu sunt de vină. Am o depresie. », 2. « Cine din familie

1. « Eu sunt de vină. Am o depresie. »,

2. « Cine din familie contribuie la depresia dumneavoastră? »

3. « Nimeni ».

4. « Atunci cine vă ajută să depăşiţi perioada de depresie ? »

Exemplu  Terapeutul: Când ignori plângerile soţiei tale, ea se simte rănită şi supărată. Tu

Exemplu

Exemplu  Terapeutul: Când ignori plângerile soţiei tale, ea se simte rănită şi supărată. Tu poţi
Exemplu  Terapeutul: Când ignori plângerile soţiei tale, ea se simte rănită şi supărată. Tu poţi

Terapeutul: Când ignori plângerile soţiei tale, ea se simte rănită şi supărată. Tu poţi avea probleme acceptând supărarea ei, iar ea nu se simte susţinută.

Clientul: Ce ar trebui să fac?

Terapeutul: Nu ştiu, întreabă-ţi soţia?

Temele pentru acasă  pot fi folosite pentru a testa flexibilitatea (simplul fapt de a

Temele pentru acasă

Temele pentru acasă  pot fi folosite pentru a testa flexibilitatea (simplul fapt de a vedea
Temele pentru acasă  pot fi folosite pentru a testa flexibilitatea (simplul fapt de a vedea

pot fi folosite pentru a testa flexibilitatea (simplul fapt de a vedea dacă au fost făcute măsoară voinţa lor de a se schimba),

pentru a-i face pe membrii familiei mai conştienţi

de rolul lor în probleme (spunând numai oamenilor să observe ceva, fără să încerce în mod necesar să schimbe acest lucru, este foarte

instructiv)

şi pentru a sugera noi modalităţi de relaţionare.

Lista de verificare a fazei timpurii 1. Identificarea conflictelor majore şi aducerea lor în cabinetul

Lista de verificare a fazei timpurii

Lista de verificare a fazei timpurii 1. Identificarea conflictelor majore şi aducerea lor în cabinetul de
Lista de verificare a fazei timpurii 1. Identificarea conflictelor majore şi aducerea lor în cabinetul de

1.

Identificarea conflictelor majore şi aducerea lor în cabinetul de consultaţie.

2.

Dezvoltarea ipotezei şi refacerea ei într-o

formulare despre ce face ca familia să

perpetueze sau să eşueze în rezolvarea problemei pe care o prezintă. Formulările trebuie să ia în considerare procesul şi structura, regulile

familiei, triunghiurile şi graniţele.

3.

Păstraţi concentrarea asupra problemelor primare şi condiţiilor interpersonale care le sprijină.

Lista de verificare a fazei timpurii 1. Daţi teme pentru acasă care să abordeze atât

Lista de verificare a fazei timpurii

Lista de verificare a fazei timpurii 1. Daţi teme pentru acasă care să abordeze atât problemele,
Lista de verificare a fazei timpurii 1. Daţi teme pentru acasă care să abordeze atât problemele,

1. Daţi teme pentru acasă care să abordeze atât problemele, cât şi structura şi dinamica de bază care le perpetuează.

2. Provocaţi membrii familiei să-şi vadă propriul rol în problemele care-i chinue.

3. Mobilizaţi către schimbare, în şedinţă şi între şedinţe acasă,

4. Faceţi eficientă folosirea supravegherii pentru a testa validitatea formulărilor şi eficienţa intervenţiilor.

Faza de mijloc a tratamentului  Atunci când terapia nu este altceva decât scurtă şi

Faza de mijloc a tratamentului

Faza de mijloc a tratamentului  Atunci când terapia nu este altceva decât scurtă şi focalizată
Faza de mijloc a tratamentului  Atunci când terapia nu este altceva decât scurtă şi focalizată

Atunci când terapia nu este altceva decât scurtă şi focalizată pe problemă, cea mai

mare parte din faza de mijloc este

destinată ajutorării membrilor familiei să se exprime ei înşişi şi să realizeze înţelegerea reciprocă.

Faza de mijloc a tratamentului  Dacă terapeutul joacă un rol prea activ în acest

Faza de mijloc a tratamentului

Faza de mijloc a tratamentului  Dacă terapeutul joacă un rol prea activ în acest proces
Faza de mijloc a tratamentului  Dacă terapeutul joacă un rol prea activ în acest proces

Dacă terapeutul joacă un rol prea activ în acest proces ,membrii familiei nu vor învăţa cum să se descurce unul cu celălalt şi vor continua să se descurce numai atâta timp cât vor veni la terapie.

Faza de mijloc a tratamentului  Din acest motiv, în faza de mijloc, terapeutul are

Faza de mijloc a tratamentului

Faza de mijloc a tratamentului  Din acest motiv, în faza de mijloc, terapeutul are un
Faza de mijloc a tratamentului  Din acest motiv, în faza de mijloc, terapeutul are un

Din acest motiv, în faza de mijloc, terapeutul are un rol mai puţin activ şi încurajează membrii familiei să interacţioneze mai mult unul cu celălalt.

In timp ce ei fac acest lucru, terapeutul se retrage şi observă procesul.

Atunci când dialogul se împotmoleşte, terapeutul, fie că va indica ce merge rău, fie pur şi simplu, îi va încuraja să vorbească - dar cu mai puţine întreruperi şi critici.

Faza de mijloc a tratamentului  Astfel, în faza de mijloc a tratamentului, terapeutul adoptă

Faza de mijloc a tratamentului

Faza de mijloc a tratamentului  Astfel, în faza de mijloc a tratamentului, terapeutul adoptă un
Faza de mijloc a tratamentului  Astfel, în faza de mijloc a tratamentului, terapeutul adoptă un

Astfel, în faza de mijloc a tratamentului, terapeutul adoptă un rol mai puţin directiv şi încurajează membrii familiei să înceapă să se bazeze pe resursele lei proprii.

Nivelul anxietăţii dintre membrii familiei este echilibrat prin alternarea de a-i pune să

vorbească între ei sau cu terapeutul.

Lista de verificare a fazei de mijloc 1. Folosiţi intensitatea pentru a provoca membrii familiei

Lista de verificare a fazei de mijloc

Lista de verificare a fazei de mijloc 1. Folosiţi intensitatea pentru a provoca membrii familiei (sau
Lista de verificare a fazei de mijloc 1. Folosiţi intensitatea pentru a provoca membrii familiei (sau

1.

Folosiţi intensitatea pentru a provoca membrii familiei (sau ingenuitatea pentru a le învinge rezistenţa; sau empatia pentru a le penetra apărarea).

2.

Evitaţi să fiţi prea directivi şi să controlaţi ceea ce familia nu a

învăţat să se bazeze unul pe altul şi să-şi îmbunătăţească

modalităţile proprii de relaţionare unul cu celălalt.

3.

Cultivaţi responsabilitatea individuală şi înţelegerea reciprocă.

4.

Asiguraţi-vă că eforturile de a îmbunătăţi relaţiile au un efect pozitiv asupra plângerii prezentate.

5.

Chiar dacă vă întâlniţi cu subgrupuri nu pierdeţi din vedere

tabloul întregii familii şi nu neglijaţi nici o persoană sau relaţie

în special nu pe acelea « dificile » pe care suntem atât de uşor tentaţi să le evităm.

Lista de verificare a fazei de mijloc  S-a blocat terapia la un anumit nivel

Lista de verificare a fazei de mijloc

Lista de verificare a fazei de mijloc  S-a blocat terapia la un anumit nivel ?
Lista de verificare a fazei de mijloc  S-a blocat terapia la un anumit nivel ?

S-a blocat terapia la un anumit nivel ?

Au devenit sesiunile foarte asemănătoare şi

predictibile ?

Si-a asumat terapeutul un rol prea activ în alegerea subiectelor de discuţie ?

A dezvoltat terapeutul şi familia o relaţie de

prietenie care a devenit mult mai importantă decât abordarea conflictelor ?

Lista de verificare a fazei de mijloc  Si-a asumat terapeutul un rol în familie

Lista de verificare a fazei de mijloc

Lista de verificare a fazei de mijloc  Si-a asumat terapeutul un rol în familie (ascultător
Lista de verificare a fazei de mijloc  Si-a asumat terapeutul un rol în familie (ascultător

Si-a asumat terapeutul un rol în familie (ascultător empatic al soţilor sau figura părintelui ferm pentru copii), substituind o funcţie care lipseşte în familie (soţii nu se ascultă unul pe

celălalt, părinţii nu au grijă şi nu îşi controlează

proprii copii ?

Când terapeuţii se consideră gata să dea un răspuns activ nevoilor membrilor familiei, ei trebuie să se întrebe pe ei înşişi cine din familie

va lua acel rol, iar apoi să încurajeze acea

persoană să facă acest lucru.

Sfârşitul terapiei  Sfârşitul terapiei vine pentru terapia scurtă imediat ce problema prezentată este

Sfârşitul terapiei

Sfârşitul terapiei  Sfârşitul terapiei vine pentru terapia scurtă imediat ce problema prezentată este
Sfârşitul terapiei  Sfârşitul terapiei vine pentru terapia scurtă imediat ce problema prezentată este

Sfârşitul terapiei vine pentru terapia scurtă imediat ce problema prezentată este rezolvată.

Pentru terapeuţii psihanalitici, terapia este un proces de învăţare de lungă durată şi poate continua pe perioada unui an sau mai mult. Pentru majoritatea terapeuţilor terminarea terapiei vine undeva între aceste două extreme

Sfârşitul terapiei  Ar putea fi folositor să cerem familiei să anticipeze schimbările viitoare pe

Sfârşitul terapiei

Sfârşitul terapiei  Ar putea fi folositor să cerem familiei să anticipeze schimbările viitoare pe care
Sfârşitul terapiei  Ar putea fi folositor să cerem familiei să anticipeze schimbările viitoare pe care

Ar putea fi folositor să cerem familiei să anticipeze schimbările viitoare pe care le-ar putea provoca o tragere înapoi şi să se discute cu membrii familiei despre cum ar putea face faţă ei acestor provocări.

Intrebarea « Cum ştiţi că lucrurile o iau pe o cale greşită şi ce veţi face ? este

folositoare în această fază.

Sfârşitul terapiei  In final, chiar dacă în problema terap iei – lipsa veştilor înseamnă

Sfârşitul terapiei

Sfârşitul terapiei  In final, chiar dacă în problema terap iei – lipsa veştilor înseamnă veşti
Sfârşitul terapiei  In final, chiar dacă în problema terap iei – lipsa veştilor înseamnă veşti

In final, chiar dacă în problema terapiei – lipsa veştilor înseamnă veşti bune – ar putea fi o idee bună să se verifice cum se descurcă familia la câteva luni după sfârşitul terapiei.

Acest lucru poate fi făcut printr-o

scrisoare,

convorbire telefonică sau scurtă sesiune de reîntâlnire.

Lista de verificare după terminare  S- a îmbunătăţit problema prezentată?  Este familia satisfăcută

Lista de verificare după terminare

Lista de verificare după terminare  S- a îmbunătăţit problema prezentată?  Este familia satisfăcută pentru
Lista de verificare după terminare  S- a îmbunătăţit problema prezentată?  Este familia satisfăcută pentru

S-a îmbunătăţit problema prezentată?

Este familia satisfăcută pentru că au căpătat ceea ce au dorit sau sunt membrii familiei interesaţi în continuare să înveţe despre ei înşişi şi să-şi îmbunătăţească relaţiile ?

A înţeles familia ce trebuie să facă dacă nu funcţionează şi cum să evite reapariţia unor probleme similare în viitor ?

Reflectă recurenţele minore ale problemei lipsa de rezolvare a unei anumite dinamici sau pur şi simplu că familia trebuie să-şi regleze funcţionarea fără terapeut ?

Si-au dezvoltat şi îmbunătăţit membrii familiei relaţiile în

afara contextului imediat al familiei ca şi în interiorul acestuia ?

TERAPIA STRUCTURALA DE FAMILIE  Reprezinta una dintre orientarile de baza in terapia de familie

TERAPIA STRUCTURALA DE FAMILIE

TERAPIA STRUCTURALA DE FAMILIE  Reprezinta una dintre orientarile de baza in terapia de familie 
TERAPIA STRUCTURALA DE FAMILIE  Reprezinta una dintre orientarile de baza in terapia de familie 

Reprezinta una dintre orientarile de baza in terapia de familie

Reprezentant de baza

SALVATOR MINUCHIN

SALVATOR MINUCHIN  S- a născut in Argentina  Psihiatru pentru copil si adolescent 

SALVATOR MINUCHIN

SALVATOR MINUCHIN  S- a născut in Argentina  Psihiatru pentru copil si adolescent  A
SALVATOR MINUCHIN  S- a născut in Argentina  Psihiatru pentru copil si adolescent  A

S-a născut in Argentina

Psihiatru pentru copil si adolescent

A crescut intr-o familie numeroasa peste 200 de veri

Gândirea a fost influenţată de munca din Israel cu familiile minoritare

New York cu familiile cu venituri reduse