Etnogeneza romanilor-adevar istoric

Etnogeneza poporului roman reprezinte formarea natiunii romane in urma procesului etno-lingvistic realizat intre daci si romani intre secolele I-III si in urma migratiei slavilor din secolul VI. Romanizarea poporului dac a fost un proces complex, indelungat prin care civilizatia romana a patruns in toate domeniile vietii locuitorilor din provincia Dacia ducand chiar la schimbarea limbii autohtone cu cea latina.Perioada romanizarii e cuprinsa intre secolele I i Hr. VII d Hr.S-a realizat in trei etape, iar pentru ca procesul sa fie posibil,regiunea trebuia sa indeplineasca anumite conditii si sa existe unii factori cu ajutorul carora autohtonii sa poata invata limba. Prima etapa e cea a contactelor preliminarii cuprinsa intre secolele I i Hr. I d Hr., cele doua popoare au interactionat prin conflicte militare,tratate si comert.In cea de-a II-a etapa, cea a romanizarii oficiale, intre 106-273 Dacia e organizata in prezenta imparatului Traian ca o provincie imperiala condusa de un legatus augusti propretorae ceea ce inseamna ca avea o importanta destul de mare pentru impreiul Roman.Ea a fost ulterior divizata de Hadrian,Antoninus Pius si dinastia Severilor.Cea dea III-a etapa, si cea mai indelungata, 273 sfarsitul secolului VII, a avut loc dupa retragerea aureliana cand, romanii, nemaiputand sa apere provincia au mutat-o la sud de Dunare.Contactele dintre romaninatea nord-dunareana si cea sud-dunareana s-au pastrat , dovada fiind monezile romane tarzii gasite pe teritoriului nordic al Daciei. In vechea provincie, populatia deja latinizata a intrat in contact cu dacii liberi.Acestia din urma realizand ca daco-romanii sunt o civilizatie mai dezvoltata decat ei, au imprumutat de la acestia obiceiuri,meserii,unelte si implicit cuvinte, astfel in descursul timpului, dacii liberi s-au latinizat fiind motivati de gradul de dezvoltare al poporului roman.In continuare, romanintatea nord dunareana a primit influente ale migratorilor in special cele slave. Pentru ca romanizarea sa se realizeze, provincia Dacia trebuia sa dispuna de un spatiu destul de mare care sa fie inclus in impreiul Roman pentru cel putin trei generatii, de o populatie destul de numeroasa asupra careia sa se poata exercita romanizarea si un nivel de civilizatie destul de ridicat al persoanelor care sa permita receptarea culturii romane si a normelor de drept.Regiunea indeplinea toate aceste conditii, spatiul carpato-danubiano-pontic fiind suficient de mare iar populatia daca numara un milion de oameni la venirea romanilor si pentru ca nu erau un popor inapoiat, au putut deprinde activitatile noi impuse. Ca factori ai latinizarii au existat administratia,pentru a putea rezolva o problema comunicarea se realiza in limba latina,implicit erau nevoiti sa stie sa o inteleaga si sa o vorbeasca, iar armata veteranii si colonistii vorbeau limba poporului roman de asemenea. Daca despre etnogeneza altor popoare, inclusiv a celor romanice, nu au avut loc controverse istorice, cea a romanilor a prezentat un subiect dezbatut in special din punct de vedere politic aducandu-se diverse afirmatii contradictorii.

Teoria imigrationista neaga latinitatea si continuitatea romanilor la nord de Dunare. Printre reprezentanti se numara Joseph Sulzer, I.C.Engels si Rober Roesler. Una din ideile teoriei imigrationiste e cea ca dacii au fost exterminati ca popor de cele doua razboaie daco-romane . Aceasta afirmatie e sfidata de o dovada arheologica si anume columna lui Traian . Pe aceasta , Apolodor din Damasc a sculptat in cel putin pe parcursul a 4 5 ani scene cand dacii cereau indurare romanilor, iar apoi impreuna cu acestia lucrand la constructia oraselor , drumurilor, apeductelor si podurilor . Daca dacii ar fi fost total distrusi , artistul nu ar mai fi avut posibilitatea sa redea perfect configuratia fizica si imbracamintea geto daca si pe langa toate acestea ar fi fost un caz unic in istorie si ar fi fost consemnat. Alt argument adus de adeptii teoriei imigrationiste este cel al disparitiei vechii toponimii dacice . Adevarul este ca s-au pastrat unele nume de locuri din vremea dacilor precum Drobeta , Napoca , Apulum , Potaissa. De altfel aceiasi pseudoistorici au afrimat ca Dacia nu a putut fi romanizata in 165 de ani. Ca si contraargumente putem spune ca pentru o astfel de transformare a unei provincii este nevoie de trei generatii , aproximativ 100 de ani . Un exemplu este Hispania a carei romanizare s-a realizat in 126 si detinea un spatiu mai intins ca al Daciei. O alta idee a teoriei imigrationiste este aceea ca toti locuitorii Daciei au parasit provincia in timpul retragerii aureliene . Luand in considerare conditiile epocii e imposibil de crezut ca intr-o perioada atat de scurta, un an de zile , era posibila mutarea unui numar atat de mare de persoane de la nord la sud de Dunare inexistand mijloace de transport potrivite . De altfel o populatie atat de numeroasa nu putea sa incapa in noua provincie, Dacia Aureliana , care era considerabil mai mica fata de veche regiune , iar abandonarea in masa a locului ar fi lasta urme in istoria scrisa . Mai credibila ar fi ipoteza ca imparatul Aurelian a mutat in 273 la sud de Dunare administratia, armata si o mica parte a populatiei . Argumente ce confrunta teoria imigrationista se gasesc in teoria continuitatii aparuta ca reactie celei anterioare si are ca precursori pe B.P.Hasdeu , Al. D. Xenopol si N. Iorga. Personal sunt de parere ca latinitatea si continuitatea poporului roman in spatiul carpatodunareano-pontic nu poate fi contestata avand in vedere contraargumntele existente. In concluzie, romanizarea e un proces complex ce s-a realizt in spatiul dac in perioada secolului I i Hr. VII d. Hr. Ce impreuna cu influentele slave si altele mai putin insemnate au dat nastere limbii si poporului roman.