Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: AFACERI INTERNATIONALE

SPANIA

PROFESOR COORDINATOR: DOBRE CLAUDIA DISCIPLINA: POLITICI COMERCIALE

STUDENT: ATOMEI ANISOARA ANUL II, ID

CUPRINS: 1. INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA. 1.1. INTEGRAREA ECONOMICA 1.2. INTEGRAREA ECONOMICA INTERNATIONALA. 2.ELEMENTELE DE BAZA ALE POLITICII COMERCIALE U.E. 3.POLITICA COMERCIALA A SPANIEI. 3.1. UNIUNEA VAMALA. 3.2.TERITORIILE VAMALE. 3.2.1. ZONELE DE LIBER SCHIMB. 3.2.2. ZONELE LIBERE. 3.2.3. ANTREPOZITELE VAMALE. 3.3.TAXELE VAMALE. 3.3.1. VALOAREA IN VAMA. 3.3.2. TARIFUL VAMAL. 3.3.3. ORIGINEA BUNURILOR. 4.EVALUAREA SI DOCUMENTELE NECESARE. 4.1.AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR. 5. INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND IMPORTUL. 5.1. PRELEVARILE VARIABILE LA IMPORT. 5.2. PRETURILE MINIME SI MAXIME LA IMPORT. 5.3. TAXELE DE RETORSIUNE. 5.4. DEPOZITE PREALABILE, IN VALUTA. 5.5 RESTRICTII CANTITATIVE.(LICENTE SI CONTINGENTE). 6. INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND EXPORTUL. 6.1.MASURI DE NATURA BUGETARA. 6.2. MASURI DE NATURA FICALA. 6.3. MASURI DE NATURA FINANCIAR-BANCARA. 6.4. MASURI DE NATURA VALUTARA. .7. ROLUL STATULUI IN COMERTUL INTERNATIONAL. 7.1. ACHIZITIILE GUVERNAMENTALE. 7.2. COMERTUL DE STAT.

7.3. MONOPOLUL DE STAT. 8. POLITICA DE PROMOVARE SI STIMULARE A EXPORTURILOR. 9. PLANURI INTEGRALE DE DEZVOLTARE A PIETELOR. 10. ORGANISME SPANIOLE DE PROMOVARE EXTERNA. 11. ACORDURI COMERCIALE INTERNATIONALE SEMNATE DE SPANIA. 12. EFECTELE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA.

1. INTEGRAREA IN UNIUNEA EUROPEANA.

n sens general, integrarea reprezint ajustarea reciproc a elementelor constitutive ale unui sistem, permindu-i acestuia s formeze un nou echilibru sau combinarea prilor dintr-un ntreg n procesul de atingere a stadiului de uniune, iar uniunea este un ntreg rezultat din combinarea unor pri sau a unor membrii. Prima mrturie a definirii, ntr-o surs scris, a cuvntului integrare dateaz din anul 1620, cnd,n prima ediie a The Oxford English Dictionary integrarea este definit prin combinarea prilor dintr-un intreg. n limba romn, ca de altfel i in limbile, francez, spaniola sau italian, cuvntul integrare este preluat din limba latin, unde integratio- integrationis era utilizat in limbajul uzual cu sensul de a renova, a restabili, a intregi, a completa. 1.1.INTEGRAREA ECONOMIC. n sens economic, termenul a fost iniial utilizat la microscar pentru a reflecta legturile stabilite n cadrul activitii economice ntre diferitele compartimente ale unei firme sau ntre firme diferite care particip, n cadrul unui flux tehnologic, la obinerea unui produs. Ulterior, cu sensul de integrare economic, dar fr a utiliza acest concept (nlocuit de cooperare sau unificare) a fost descris procesul de combinare a economiilor naionale n cadrul unei regiuni economice de dimensiuni mari, respectiv de formare a blocurilor economice. Integrarea economica semnifica crearea unor spaii economice de mari dimensiuni, care permit, prin exploatarea economiilor la scar i a specializrii ca urmare a creterii dimensiunilor pieei, obinerea unor preuri sczute i implicit a unor profituri ridicate. Elementele definitorii ale integrrii sunt, din acest punct de vedere: diviziunea muncii - la nivel local, sectorial, de ramur, naional, regional sau global; principiul discriminrii sau al non-discriminrii; mobilitatea factorilor de producie, a bunurilor si serviciilor; Integrarea reprezint crearea i meninerea unor modele de interaciuni economice, sociale i politice, intense i diverse, ntre uniti anterior autonome. Pentru

Bela Balassa, conceptul de integrare definete un proces economic care const n aplicarea unor msuri care s conduc la eliminarea discriminrilor ntre entiti economice aparinnd unor state naionale diferite. Privit ca o stare de fapt, stare la care se ajunge prin intermediul procesului descris anterior, integrarea reprezint absena diferitelor tipuri de discriminri ntre economiile naionale sau situaia n care componentele naionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci funcioneaz mpreun ca o entitate. 1.2. INTEGRAREA ECONOMIC INTERNAIONAL . Integrarea economic internaional mbrac, n esen, dou forme, cea a globalizrii i respectiv cea a regionalizrii. Integrarea global. Mondializarea sau globalizarea - integrarea crescnd a fluxurilor de factori, bunuri i servicii n cadrul pieelor specifice la dimensiuni mondiale - considerat drept cea mai complex form a internaionalizrii activitii economice reprezint acea form a integrrii economice, n cadrul creia agenii economici i desfoar activitatea independent de restriciile impuse de frontierele naionale, concureaz pe piee globale i se adreseaz unor consumatori cu gusturi pe cale de omogenizare. Procesul integrrii globale,nceput n primele decenii ale secolului nostru, a cunoscut o evoluie permanent ascendent generat i susinut de o serie de factori de natur economic i extraeconomic dintre care se desprind ca importan: aplicarea unor tehnici i a utilizarea unor instrumente performante n planul micrilor de capital; creterea complementaritii inter i intrasectoriale n cadrul economiei mondiale, a tendinei ofertei agregat de a se adapta cererii agregat n condiiile modificrilor de factur demografic i cultural nregistrat la scar globala, creterea gradului de deschidere a economiilor i a tendinei de dereglementare care se manifest n cadrul economiilor de pia (mixte) pe plan naional; semnarea i aplicarea acordurilor de liberalizare a micrii schimburilor comerciale, serviciilor i drepturilor de proprietate intelectual (GATT, GATTS, TRIPS) i ulterior a OMC, fapt care a condus la descreterea ntr-o msur semnificativ a barierelor de natur tarifar (i ntr-o msur mult mai mic a celor de natur non tarifar), genernd prin aceasta intensificarea schimburilor internaionale cu bunuri i servicii; Liberalizrii fluxurilor de mrfuri i servicii i s-a alturat,n plan instituional, odat cu crearea FMI i a instituiilor de la Bretton Woods, liberalizarea,ntr-o msur

nsemnat, a fluxurilor de capital ca urmare a aplicrii unor strategii specifice de supraveghere a fluctuaiilor cursului de schimb i finanrii unor proiecte de dezvoltare i reconstrucie economic, a intensificrii cooperrii multilaterale n sfera financiar-monetar, a multiplicrii interdependenelor n cadrul pieei financiare internaionale ca urmare a apariiei unor noi instrumente financiare de genul contractelor la termen utilizate n mod similar pe pieele internaionale de capital. Integrarea regional. Simbiotica globalizrii, integrarea regional a devenit una din caracteristicile principale ale mediului politic, economic, social i militar mondial. Spre deosebire de globalizare, ale crei cauze, evoluie, forme de manifestare i efecte sunt determinate n principal de factori de natur economic, regionalizarea trebuie analizat prin prisma gradului nalt de interdependen dintre factorii de natur politic, economic, cultural, istoric i de securitate care o determin i a efectelor multiple pe care le genereaz. Componenta determinanta a ordinii economice , regionalizarea definita dinamic drept un proces de formare a unor grupri interstatale pe baze regionale si static prin existena unui numr limitat de state grupate dup criteriul apropierii geografice si al interdependenelor comune a aprut odat cu instituionalizarea cooperrii economice, politice i militare, i a organizrii formale a acestora. Din perspectiva economic, regionalizarea descrie existena unor procese economice autonome care conduc la formarea unor interdependene puternice, de natur economic,n cadrul unui spaiu geografic si ntre spaiul geografic respectiv si restul lumii. 2. ELEMENTELE DE BAZA ALE POLITICII COMERCIALE U.E. Elementele de baz ale politicii comerciale a UE (inclusiv politica vamal, ca parte constituent) au fost creionate nc din momentul crerii acestei entiti prin Tratatul de la Roma privind crearea "Comunitii Economice Europene", din 1957. Principiile de baz ale politicii comerciale a UE, aa cum au fost statuate prin Tratatul de la Roma i completate prin tratate i reglementri ulterioare, rile care au aderat mai trziu la grupare angajndu-se s se conformeze acestora. n cadrul Tratatului de la Roma se regsesc fundamentele politicii comerciale europene. Politica comercial exprim totalitatea reglementrilor cu caracter juridic, administrativ, fiscal, bugetar, financiar, bancar, valutar, etc. adoptate de ctre o ar sau o comunitate de ri n scopul stimulrii sau restrngerii schimburilor comerciale externe, conform intereselor proprii. Grija manifestat de rile 6

semnatare pentru acest domeniu este justificat prin prisma obiectivelor mai largi ale gruprii, acelea ale crerii n viitor a unei uniuni economice europene. Art. 110, ntr-unul din paragrafele sale, statueaz c "Politica comercial comunitar va trebui s ia n considerare efectele favorabile pe care le va genera, nlturarea taxelor vamale ntre statele membre, asupra creterii competitivitii i eficienei agenilor economici." Art. 112 se refer la armonizarea schemelor naionale de stimulare a exporturilor "la un nivel necesar pentru a se asigura c concurena ntre agenii economici din Comunitate nu va fi distorsionat. Astfel, Tratatul confirm relaia funcional care exist ntre uniformizarea regimurilor comerciale de export i concurena loiala pe piaa intern. Din punct de vedere, att al politicii industriale, ct i din cel al politicii n domeniul concurenei, comunitatea va continua s acioneze pentru armonizarea schemelor de subvenionare a exporturilor pe baza prevederilor unei politici comerciale comune conform art. 113. Art. 113, cel mai clar i mai cuprinztor referitor la politica comercial, statueaz c regimurile de comer exterior vor trebui s aib la baz reguli uniforme privind exportul i importul i menioneaz explicit "msuri de protejare a schimburilor comerciale cum ar fi cele de retorsiune la dumping i subvenionare".Cu toate inteniile de restrngere a protecionismului comercial i de promovare a liberalizrii comerului internaional, CEE a meninut restricii importante n domeniul produselor agroalimentare, textilelor, autoturismelor, crbunelui i oelului, construciilor de nave, serviciilor. Chiar prevederile acordurilor internaionale pe produsele de baz n-au fost considerate obligatorii pentru Comunitate. Prin Tratatul de la Roma nu se inteniona crearea unui bloc comercial nchis, inaccesibil rilor neparticipante la grupare, ci, dimpotriv, cel puin la nivel formal, abordarea relaiilor comerciale ale CEE avea la baz viziunea liberului schimb. Astfel, art. 110 al Tratatului de la Roma, prevede faptul c "prin crearea unei uniuni vamale, statele semnatare vor contribui, n conformitate cu interesul comun al gruprii, la dezvoltarea armonioas a comerului internaional, la reducerea progresiv a restriciilor comerciale i a barierelor tarifare din calea schimburilor comerciale.

3.POLITICA VAMALA A SPANIEI. Politica vamala a Regatului Spaniei, precum si modificrile acesteia, este strns legata de aderarea la U.E in anul 1986.Politica vamal este una dintre politicile 7

fundamentale ale Uniunii Europene. Implementarea sa a nceput n 1958, iar unul dintre primii pai a fost crearea unei uniuni vamale, toate taxele i restriciile vamale n comerul dintre Statele Membre fiind eliminate treptat. In plus, a fost adoptat un pachet legislativ comun n domeniul vamal pentru ca toate bunurile importate din afara Uniunii s fie supuse acelorai proceduri i reglementri vamale. Politica vamal reprezint, de asemenea, un element esenial al Pieei unice cu cele patru liberti fundamentale pe care aceasta le include. Crearea, dezvoltarea i punerea n aplicare a unei Piee unice se pot face numai n cadrul unei Uniuni vamale n care reglementri comune sunt aplicate n mod uniform la frontierele exterioare. Controlul la frontiera - un impediment important pentru libertatea de circulaie a bunurilor. Acest control a fost necesar chiar si dup nlturarea taxelor vamale, deoarece s-a meninut impozitarea cu TVA si accize. Staionarea la frontiera provoca pierdere de timp si costuri mai ridicate ale transportului. Raportul Cecchini a fcut o evaluare a impactului economic al controlului la frontiera. Desfiinarea controlului vamal ntre tarile UE s-a pus n aplicare cu ncepere la 1 ianuarie 1993, aa cum fusese prevzut n programul de completare a pieei interne. Regulamentul vamal spaniol conine reglementari similare cu ale celorlalte tari membre ale Uniunii Europene. 3.1. UNIUNEA VAMALA. Odat cu integrarea in Uniunea Europeana, sistemul legislativ spaniol s-a imbogatit cu noi prevederi legale. Una dintre cele mai importante o reprezint legislaia vamala, ncepnd cu Codul Vamal al Uniunii Europene. Aplicarea Codului Vamal al Uniunii Europene a dus la abrogarea implicita a Codului Vamal spaniol. Caracteristica eseniala a uniunii vamale europene o constituie faptul ca tarile participante desfiineaz baremele tarifare intre ele si aplica in relaiile cu terii o politica comerciala comuna, bazata pe un tarif vamal unic Din anul 1993 a intrat in vigoare Piaa Unica Europeana, avnd ca principala caracteristica garantarea celor 4 libertati a a a a persoanelor; mrfurilor; serviciilor; capitalurilor. fundamentale:

libera circulaie libera circulaie libera circulaie libera circulaie

Prima etapa a crerii acesteia a constituit-o suprimarea controalelor vamale la frontierele interioare, fiind nlturata chiar si obligaia de a depune un document administrativ unic (DAU) la trecerea dintre graniele statale ale tarilor membre U.E. Tratatul de la Roma asupra CEE stipuleaz prin art. 23 ca uniunea vamala acoper ntregul comer cu mrfuri din statele membre si ca fata de statele tere se va aplica un Tarif Vamal Comun. Regimurile si practicile vamale adoptate prin regulamente si directive ale UE si reglementrile prin norme legislative in vigoare au la baza Codul vamal al Uniunii Europene. Ultima etapa pentru unificarea pieei unice, recent finalizata, a fost stabilirea si punerea in funciune a unui Tarif vamal integrat comunitar - TARIC - o baza de date unica pe baza cruia vmile din Uniunea Europeana stabilesc taxele vamale in relaie cu statele tere. Acesta este de fapt un "tarif de utilizare" dar conine pe langa nivelul de taxare pentru fiecare produs si toate masurile de politica comerciala necesar a fi aplicate. Uniunile vamale sunt principala forma de extindere a teritoriului vamal. Acestea sunt de doua feluri: a. b. perfecte sau complete - in aceasta situaie sunt vizate toate produsele care se schimba imperfecte sau incomplete - se refera numai la o parte a produselor care se schimba

reciproc, dar si cu terii; reciproc, dar si cu terii. 3.2 TERITORIILE VAMALE.( TERRITORIOS ADUANEROS ). Teritoriul vamal este acel spaiu geografic in interiorul cruia este in vigoare un anumit regim vamal, o anumita legislaie vamala. Teritoriul vamal al Regatului Spaniei cuprinde teritoriul Regatului Spaniei,exceptnd Ceuta si Melilla. TERITORIUL VAMAL AL COMUNITATII EUROPENE cuprinde ntreaga Uniune Europeana si principatul Monaco, cu excepia Insulelor Feroe si Groenlandei (Danemarca), Insulelor Helgoland si teritoriului Busingen (Germania), , zonelor Saint Pierre si Miquelon, respectiv Mayotte (Frana), localitilor Livigno, Campione d'Italia si parial a apelor lacului Lugano (Italia). Teritoriul vamal al Comunitatii include marile teritoriale, apele maritime teritoriale si spaiul aerian al statelor membre, precum si teritoriile menionate mai sus, cu excepia marilor teritoriale, a apelor maritime teritoriale si a spaiului aerian al acelor teritorii care nu sunt parte a teritoriului vamal al Comunitatii.

3.2.1.ZONELE DE LIBER SCHIMB(DE COMERT LIBER). Prin aceasta nelegem un grup de doua sau mai multe teritorii vamale ntre care taxele vamale si alte obstacole n calea schimburilor comerciale au fost suprimate. Tarile aparinnd unei zone de liber-schimb i pstreaz nsa competentele si drepturile vamale naionale vis--vis de statele tere. Cele mai cunoscute exemple de zone de liberschimb sunt AELS (n limba engleza: EFTA European Free Trade Association) - n Europa de Vest (a se vedea Asociaia Europeana a Liberului Schimb ), NAFTA (North American Free Trade Agrement) - care reunete SUA, Canada si Mexic, si CEFTA (Central European Free Trade Association) n Europa Centrala. Zonele de comer liber sunt de doua feluri: a. b. perfecte sau complete privesc toate produsele care se schimb[ reciproc; imperfecte sau incomplete privesc o parte din produsele care se schimba reciproc. Acestea sunt admise de GATT, ca o derogare de la Clauza naiunii celei mai favorizate (art. 24 din GATT). 3.2.2.ZONELE LIBERE. Restrngerea teritoriului vamal (excluderea sau exceptarea) este, de fapt, exceptarea, de la regimul vamal in vigoare, a unei pari din statutul naional. In aceasta zona nu se percep taxe vamale. Prin aceasta exceptare de la regimul vamal in vigoare, teritoriul vamal este mai mic ca teritoriul statului respectiv, iar graniele vamale nu mai corespund cu cele ale statului. Aceste zone se numesc si zone libere. Prin zona economica libera se desemneaz un port liber, un depozit liber, un aeroport liber, aflate pe teritoriul unei tari sau n zona de frontiera a doua sau mai multe state, n care sunt eliminate o serie de taxe si restricii vamale obinuite altfel. Ca regula generala, mrfurile strine introduse in aceste zone sunt scutite de plata taxelor vamale, pana la precizarea ulterioara a destinaiei lor. Pentru aceste mrfuri se pltesc nite taxe de antrepozitare, care sunt mai reduse. In interiorul acestor zone, mrfurile pot suferi anumite: transformri, reambalri, msurri, recondiionri, modificri, prelucrri, etc. Dup ce sunt supuse acestor proceduri, ele vor fi orientate ctre piaa, de obicei ctre

10

piaa interna (teritoriul vamal), si atunci sunt supuse impunerii vamale corespunztoare uniunii vamale respective, sau pot fi dirijate ctre alte zone. Astfel, vor iei de pe teritoriul statului respectiv, l vor tranzita si atunci sunt scutite de taxele vamale de import, uneori si de tranzit. ZONE LIBERE DIN SPANIA:

Zona liber Barcelona (Zona franca de Barcelona) Zona liber Cdiz (Zona franca de Cdiz) Zona liber Vigo (Zona franca de Vigo) Zona liber Las Palmas de Gran Canaria (Zona franca de Las Palmas de Gran Canaria) 3.2.3.ANTREPOZITELE VAMALE. Antrepozitele vamale sunt depozite in care pot fi depuse si pstrate mrfurile

importate, mrfurile strine in tranzit, pe o perioada determinata de timp, fara a se plai taxe vamale de import si cu plata taxelor de antrepozit. Mrfurile in cauza pot intra in regimul obinuit, cu plata taxelor vamale, sau pot tranzita teritoriul vamal fara plata taxelor vamale sau pot fi prelucrate in interiorul teritoriului vamal. Antrepozitele vamale pot fi :

antrepozite reale; antrepozite nominale.

Antrepozitele pot fi situate in centrele comerciale sau industriale mai importante sau in anumite zone, in care se uureaz schimburile comerciale.

3.3. TAXELE VAMALE.( ARANCELES ). Majoritatea taxelor vamale si TVA-ul sunt calculate ad-valorem, un procentaj al valorii declarate in vama. Este deci necesar a se fixa un set de norme pentru a stabili valoarea in vama si pentru a ncepe procesul de determinare a taxelor vamale. Valoarea in vama a bunurilor importate este unul din cele trei elemente (mpreuna cu tariful vamal si originea) care definesc cuantumul final al drepturilor vamale. Sunt impozite indirecte pe

11

care le percepe un stat asupra mrfurilor, atunci cnd acestea trec graniele vamale ale tarii respective. Ele sunt instrumente de politica vamala de natura fiscala, deoarece sunt sursa de venituri la Bugetul statului. De asemenea, au o influenta directa asupra preului produselor ce fac obiectul comerului exterior. In Spania taxa pe valoare adugat, de la 1 iulie 2010 crete de la 16% la 18% (TVA-ul general, care se aplic majoritii bunurilor i serviciilor) i de la 7% la 8% (TVAul redus, care se aplic spectacolelor culturale, barurilor, restaurantelor sau locuinelor noi). TVA-ul superedus va rmne neschimbat, la 4%. Acesta se aplic alimentelor de prim necesitate, precum pinea, laptele, legumele sau oule.

3.3.1.VALOAREA IN VAMA.( VALOR EN ADUANA ).

Valoarea in vama servete, in principiu, pentru trei scopuri: aplicarea taxelor vamale, definite ad valorem, precum si a altor taxe legate de vmuire (TVA); stabilirea mrimii garaniei financiare solicitate de organele vamale; aplicarea, daca este cazul, a altor masuri. Regulile privind stabilirea valorii in vama se regsesc in cuprinsul: Codului vamal al Uniunii European (CVE) art. 28-26. Regulamentului de implementare al Codului Vamal art. 141-181 a si anexele 23-29. Un alt instrument important pentru corecta determinare a valorii in vama este Ghidul pentru stabilirea valorii in vama publicat de ctre Comisia Codului Vamal (ultima versiune din 2005).Valoarea in vama a bunurilor importate este, in principiu, preul pltit sau datorat pentru vnzarea ce a avut ca si consecina exportul bunurilor in teritoriul Comunitatii, ajustat, daca este necesar conform articolului 32 si 33 din Codul Vamal, numai daca: 1. Nu exista restricii privind dispunerea sau uzul bunurilor, in afara de restriciile: impuse de legislaia europeana sau ale altor autoritati publice din Comunitate; care limiteaz zona geografica in care bunurile pot fi vndute; care nu afecteaz in mod substanial valoarea bunurilor. bunurilor supuse evalurii nu poate fi determinata. 3. Nici o parte din preul unei eventuale revanzari nu va surveni vnztorului iniial, in afara de cazul in care poate fi fcuta o ajustare conform art. 32 CVE. . 2. Vnzarea sau preul nu sunt supuse unor condiii sau clauze din cauza crora valoarea

12

4. Vnztorul si comparatorul nu sunt legai, sau daca sunt legai, valoarea tranzaciei este acceptabila conform art. 28. par. 2 CVE. Preul pltit sau pltibil este plata fcuta sau datorata de ctre cumparator vnztorului pentru bunurile importate si include toate platile ce au fost fcute sau vor fi fcute ca o condiie a vnzrii bunurilor importate, de ctre cumparator vnztorului sau de ctre cumparator unui ter pentru a acoperi o obligaie a vnztorului. Plata nu trebuie neaprat sa fie sub forma unui transfer de bani. Plata poate fi fcuta prin cambie sau prin orice alt instrument negociabil si poate fi fcuta direct sau indirect. Exista desigur excepii in funcie de relaia dintre pari (vnztor si cumparator) precum si a modalitii de plata, in funcie de care valoarea se va calcula dup proceduri specifice. Valoarea in vama este stabilita de ctre autoritati la biroul vamal teritorial sau de frontiera unde se declara bunurile. Evaluarea incorecta a bunurilor poate fi contestata in scris prin completarea unui formular din documentul administrativ unic. La export, valoarea in vama se calculeaz in funcie de modalitatea de transport: pentru transport maritim este FOB port de expediie; pentru transport aerian, franco aeroport de plecare; pentru transport terestru, franco frontiera tarii exportatoare. 3.3.2. TARIFUL VAMAL.( ARANCEL ADUANERO ) . Din momentul unificrii pieei interne, bunurile pot circula in mod liber intre statele membre. In consecina, tariful vamal comun se aplica bunurilor importate prin graniele externe ale UE. Tariful este acelai pentru toi membrii U.E, dar taxele vamale depind de clasificarea lor in nomenclatura in funcie de natura si de tara de origine. Tariful este un concept care nglobeaz mai multe norme de drept vamal aplicabile importatorilor si care stabilesc taxele pe care acetia trebuie sa le plteasc. Tariful funcional - TARIC - nu este un act normativ, ci un sistem de determinare al taxelor de import. Include att taxele normale percepute pentru import cat si taxele stabilite prin unele convenii pe care UE le-a semnat cu state tere sau prin acte unilaterale (tarife prefereniale sau masuri protecioniste). Tarile care participa la formarea uniunii vamale desfiineaz, dintr-o data sau treptat, barierele tarifare si netarifare in relaiile comerciale reciproce, pentru toate produsele sau numai pentru o parte din produse, iar in relaiile cu terii aplica o politica comerciala comuna si, in primul rnd, un tarif vamal comun. Tariful vamal comunitar cuprinde doua coloane de taxe vamale: prima este aceea a taxelor autonome, stabilite n mod unilateral, iar

13

a doua, a taxelor convenionale, taxe care se negociaz si se consolideaz n cadrul GATT/OMC.

3.3.3.ORIGINEA BUNURILOR. Originea este naionalitatea "economica" a bunurilor aflate in comerul internaional. Exista doua tipuri de origine - prefereniala si non-prefereniala. Originea non-prefereniala confer bunurilor o naionalitate "economica". Este folosita in stabilirea originii bunurilor ce au a fi supuse diferitelor masuri de politica comerciala (masuri anti-dumping, restricii cantitative si cote tarifare). Originea prefereniala confer beneficii pentru bunurile schimbate intre anumite tari, si anume importul la un tarif redus sau egal cu zero. In orice caz, elementul esenial in determinarea originii bunurilor este clasificare tarifara. Bunurile sunt identificate in comunitate printr-un numr din Nomenclatura Combinata (NC). Informaie obligatorie despre originea bunurilor.(BOI). BOI-urile sunt decizii ale organelor competente, care obliga autoritile din statele membre in a respecta originea bunurilor importate sau exportate dup emiterea lor, in cadrul procedurilor vamale, daca bunurile si circumstanele de export sau import sunt exact aceleai cu ceea ce este nscris in BOI. In mod normal, acestea au un termen de validitate de 3 ani. Baza legala este Articolul 12 din CVE.

4. EVALUAREA SI DOCUMENTELE NECESARE.

Evaluarea reprezint ndeplinirea unor aciuni specifice, cum ar fi examinarea mrfurilor,verificarea existenei i autenticitii documentelor, examinarea evidenelor contabile ale ntreprinderilor i a altor nregistrri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor i al altor mrfuri transportate de sau care se afl asupra unei persoane, efectuarea de anchete administrative i alte aciuni similare n scopul asigurrii respectrii reglementrilor vamale i, dup caz, a altor dispoziii aplicabile mrfurilor aflate sub supraveghere vamal.In cazul unei operatiuni de import, documentele care se prezinta la autoritatea vamala sunt urmatoarele: declaraia vamala de import;

14

declaraia de valoare in vama factura comerciala ( INVOICE) documente de transport; scrisoare de trasura comerciala pe parcurs rutier; conosament pentru transport maritim; documente care atesta legalitatea importului si calitatea marfurilor. Drepturile vamale sunt: taxa vamala, TVA-ul, accizele.

Procentele accizelor practicate n tarile membre ale UE. ara Austria Belgia Danemarca Frana Grecia Irlanda Germania Italia Olanda Norvegia Portugalia Spania Suedia Elveia Anglia bere 39 34 49 21 53 20 21 38 55 21 13 41 16 59 Vin 31 31 43 18 55 12 8 28 55 7 5 70 6 35 alcool 43 69 82 46 62 64 29 82 87 15 25 92 44 56 tigari 72 70 87 75 63 74 72 72 71 72 45 74 Benzina 57 64 71 74 70 66 62 78 67 57 68 68 57 61 64

Se observa diversitatea cotelor de la o tara la alta, cele mai ridicate fiind n tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) , iar cele mai sczute n Spania, Portugalia, Elveia. 4.1 AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR. Statele membre UE vor exclude de pe pia ambalajele care nu sunt recuperabile sau reciclabile. Instrumentele economice care promoveaz recuperarea ambalajelor i a deeurilor provenite de la acestea sunt adoptate n funcie de specificul fiecrei ri, iar gestionarea deeurilor, mbuntirea tehnicilor de reciclare i utilizarea n acelai domeniu sau n altul a materialelor reciclabile sunt probleme comune tuturor statelor Uniunii Europene.

15

Se impune, bineneles, educaia riguroas a consumatorilor, ca i adoptarea unor legi, a unor norme sanitare clare care s asigure protecia acestora, n condiiile n care relaia complex produs ambalaj mediu consumator a dobndit noi valene n ultimii ani. Ambalajele nu trebuie s constituie surse de periclitare a sntii consumatorilor, prin interaciunea pe care o pot declana n contact cu produsele, n special cu cele alimentare. Drept pentru care, legislaia european cu privire la materialele i obiectele destinate a veni n contact cu mrfurile alimentare este cuprinztoare. O atenie deosebita o prezint etichetarea alimentelor care este obligatorie pentru toate produsele. La nivel comunitar aceasta obligativitate este stipulata prin Directivele 2000/13 CE, 1999/10 CE, 89/396 CE, 90/496, CEE si Reglementrile 49/2000, 50/2000 si 1139/98.
statele membre ale UE au elaborarea unor norme, a unor

5. INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND IMPORTURILE. Barierele netarifare sunt un complex de masuri si reglementari de politica comerciala publice sau private care mpiedica, limiteaz sau deformeaz fluxurile internaionale de bunuri si servicii, si care au ca principal scop aprarea, protejarea pieei interne de concurenta strina si/sau echilibrarea balanei de plai. Spre deosebire de barierele tarifare (taxele vamale), cele netarifare au cteva particularitati: prin formele pe care le imbraca, acestea urmresc mrfurile pe tot parcursul lor (de la

exportator pana la consumatorul final) si acioneaz ealonat (din momentul in care s-a efectuat comanda pentru un produs care urmeaz a fi importat pana in momentul consumului final al acestuia); prezint o mare diversitate si un grad de protecie difereniat; domeniile in care se aplica sunt extrem de variate (sunt legate de sfera relaiilor in marea lor majoritate, aceste bariere netarifare sunt mai greu de cunoscut de

economice internaionale); exportatori si, deci, se evalueaz mai greu, precum si gradul lor de protecie sau de discriminare; pot influenta, in mod direct, volumul fizic al mrfurilor importate, limitndu-l; pot influenta, in mod indirect, volumul importurilor, prin mecanismul preturilor sau pot

crea anumite condiii care sa ngreuneze realizarea importurilor.

16

5.1.PRELEVARI VARIABILE LA IMPORT.


se practica in Uniunea Europeana; fac parte din instrumentele de politica comerciala cu care CEE a operat in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; au o dubla natura: - tarifara si netarifara; vizeaz importurile de produse agricole care fceau obiectul politicii comunitare din tarile tere; sunt un fel de taxe vamale suplimentare care se percep peste taxele vamale obinuite, stabilite pentru produsele respective, taxe vamale ce fac obiectul tarifului vamal comun fata de teri si care se calculeaz ca diferena intre preul de import (de ecluza) si preul comunitar (indicativ sau orientativ), la care se comercializeaz produsele respective si din care se scad cheltuielile de transport pe parcursul intern, care sunt egale cu preul prag (de cele mai multe ori este mai mare preul internaional al produsului respectiv); 5.2. PRETURILE MINIME SI MAXIME LA IMPORT. Acestea sunt un mijloc restrictiv important, care este folosit, in special, de

tarile dezvoltate, in practica relaiilor economice internaionale. Preturile minime de import se folosesc ca instrumente de politica comerciala atunci cnd produsele indigene au preturi mult mai ridicate fata de cele ale concurentei sau in cazul in care, pe piaa internaionala, preturile la anumite produse scad si produsele respective devin, din acest punct de vedere, mai competitive la export. Tarile importatoare recurg, in acest caz, la stabilirea preturilor minime de import, care sunt foarte apropiate de nivelul preturilor interne cu ridicata la produsele interne si, in acest mod, ridica preturile la import la acest produse. Preturile maxime se folosesc ca masuri de politica comerciala in cazul in care anumite tari ncearc o ridicare oficiala a preturilor la un anumite produse pe care le exporta. 5.3. TAXELE DE RETORSIUNE. Acestea sunt taxe de rspuns la anumite politici comerciale neloiale din partea unor parteneri. Au o dubla natura: tarifara si netarifara. Politicile comerciale neloiale sunt: de dumping si de subvenionare a exporturilor. Pentru ca aceste masuri sa

17

poat fi luate, este necesar sa se declaneze o ancheta, care sa stabileasc ca, efectiv, este vorba de o politica de dumping sau de subvenionare a exporturilor. Pentru aplicarea acestor taxe, la nivel CEE, au fost negociate: Codul antidumping si Acordul privind subvenionarea exporturilor. 5.4. DEPOZITE PREALABILE, IN VALUTA. Acestea sunt o bariera netarifara folosita inca din deceniul al 7-lea, in special, de ctre tarile dezvoltate. Ele au adoptat reglementari conform crora firmele importatoare sunt obligate sa depun in contul organelor vamale ale tarilor respective, o anumita cota, in valuta, pentru plata viitorului import, cu cel puin 6 luni nainte de efectuarea acestui import. In unele tari, aceste cote reprezint 50 % din valoarea importului. Sumele depuse in contul organelor vamale nu sunt purttoare de dobnda si, deci, importatorul, daca nu va renuna la import, va cuta sa-si recupereze pierderea dobnzii, fie prin ridicarea preului la produsul importat, fie prin solicitarea unor scderi de pre din partea exportatorului. Prin aceste masuri se descurajeaz importurile in mod indirect, prin mecanismele preturilor. Ele sunt considerate, de fapt, ca o forma de creditare a statului pe termen scurt, fara dobnda, in perioade cnd tarile respective s-au confruntat cu dezechilibre ale balanelor de plai.

5.5. RESTRICTIILE CANTITATIVE LA IMPORT Acest tip de bariere netarifare sunt impartite in practica comerciala internaionala in 5 subgrupe: a. interdiciile (prohibiiile) la import; b. contingentele de import; c. licenele de import; d. limitrile voluntare la export (autolimitri la import); e. acordurile privind comercializarea ordonata a produselor.

18

a. Interdiciile la import sunt reglementari adoptate de ctre stat, care interzic, total sau parial, pe o perioada determinata de timp sau nelimitata, importul anumitor produse sau grupe de produse. Acestea sunt folosite, in special: - fie din motive economice: asigurarea unei protecii mai mari a unor produse, subramuri sau ramuri fata de concurenta strina si echilibrarea balanei de plai; - fie din motive politice: discriminarea comerciala; - fie din alte motive: asigurarea sanatatii, motive fitosanitare, etc. Interdiciile la import se realizeaz prin refuzul organelor de stat de a elibera licene de import pentru produsele supuse interdiciilor. Sunt tari care introduc interdicii selective si temporare pentru anumite produse agricole provenind din tarile tere, in scopul de a realiza echilibrul intre cererea si oferta pe piaa de produse agricole. b. Contingentele de import sunt sub forma plafoanelor maxime, cantitative sau valorice, admise la import pentru unele produse sau grupe de produse, pe o perioada de timp determinata (de obicei 1 an). Stabilirea acestor plafoane poarta denumirea de contingentare. Practicarea acestora permite si aplicarea unor restricii difereniate pe tari de proveniena si chiar discriminri. EX: Regulament (CE) nr. 1296/2008 al Comisiei, din 18 decembrie 2008, privind stabilirea normelor de aplicare a contingentelor tarifare la importul de porumb i de sorg n Spania i, respectiv, de porumb n Portugalia. c. Licenele de import sunt autorizaii pe care statul le acorda firmelor importatoare, pentru anumite produse sau grupe de produse, pentru o perioada rezonabila de timp (2, 4, 5 luni), in funcie de natura produselor si distanta geografica fata de tara de proveniena. Pe plan internaional, in special tarile dezvoltate utilizeaz doua tipuri de licene de import: a. licenele automate se acorda produselor liberalizate la import, cererea de import

fiind automat acceptata, intr-un termen prestabilit (exclusiv din interes statistic);

19

b.

licenele neautomate - se acorda mrfurilor neliberalizate la import; se mai numesc si

licene pentru admiterea restriciilor cantitative la import. Aceste licene neautomate se acorda in mod selectiv, in funcie de produse si de tara de origine. Prin intermediul lor se exercita un control serios privind respectarea contingentelor de import, avnd, in general o larga rspndire pe plan internaional. Licenele neautomate se practica sub doua forme: licene globale (generale) - sunt eliberate de ctre stat, pe baza contingentelor globale,

stabilindu-se volumul mrfurilor care poate fi importat intr-o anumita perioada de timp, cu indicarea tarilor de proveniena a importurilor. Aceste licene sunt globale pentru ca nu au caracter restrictiv, iar pe baza lor, importatorii obin dreptul de a deschide acreditive in favoarea exportatorilor, fara existenta unor licene individuale; licene individuale (bilaterale) sunt, in general, folosite de stat pentru urmrirea si realizarea contingentelor bilaterale la produsele importate dintr-o anumita tara, cu scopul de a asigura o protecie mai mare pe piaa interna. Acestea precizeaz, in mod obligatoriu, tarile de origine a importului, distingndu-se astfel: licenele deschise (din categoria licenelor automate) - precizeaz numai tara de

proveniena a importului, fara o plafonare cantitativa sau valorica a acestora. Prin intermediul lor se urmresc modificri in orientarea geografica a schimburilor comerciale, favorizndu-se sau nu importurile din anumite tari. licenele specifice (din categoria licenelor neautomate) precizeaz, pe langa tara de proveniena a importurilor si plafonul maxim, fizic sau valoric, al acestora. Sunt cele mai restrictive, iar prin intermediul lor se urmrete, in mod absolut, discriminarea unor produse sau tari de proveniena. 6.INSTRUMENTE DE POLITICA COMERCIALA PRIVIND EXPORTURILE. Principalele instrumente aplicate exporturilor sunt de natura bugetara, fiscala si financiar-bancara. Internaionalizarea firmelor spaniole joac un rol crucial nu numai ntr-un moment de slbiciune a cererii interne, dar de asemenea, ca strategie pe termen lung pentru a-i consolida poziia concurenial a ntreprinderilor ntr-o lume globalizata. Cu toate

20

acestea, exportul este afectat negativ de restriciile de credite. Acest lucru, mpreun cu necesitatea de a stimula economia prin sprijinirea exporturilor, a condus la adoptarea de ctre Ministerul Industriei, Turismului i Comerului a unor serii de masuri cu caracter financiar pentru a impulsiona exporturile. Totodat ofer firmelor instrumente de informare adaptate nevoilor acestora. Lipsa de experiena, in special a IMM-urilor duce de asemenea la punerea in funciune a unui plan de formare in aceasta materie. Astfel. toate aceste masuri sunt incluse de Ministerul Economiei si Turismului in Planul spaniol pentru a stimula economia si ocuparea forei de munca, prin care se are in vedere promovarea si revitalizarea economiei si a firmelor spaniole. 6.1. MASURI DE NATURA BUGETARA.

subvenii directe de export; primele directe de export; subveniile indirecte pentru export. Subveniile directe de export sunt, in fond, nite sume de bani pe care

statul le acorda unitatilor economice (in special firmelor de stat), pentru a le face rentabila activitatea de export, atunci cnd preturile la care se realizeaz mrfurile pe piaa mondiala se situeaz la nivelul costurilor de producie (de fapt, costurile de producie sunt mai mari dect cele de pe piaa mondiala).Subvenionarea de ctre stat a exporturilor intr-o economie de piaa se face selectiv, avndu-se in vedere ramurile care prezint interes pentru economie (ramuri strategice, ramuri care sun considerate industrii de vrf, ramuri in curs de formare) si care, prin pierderea unor piee de export, determina dezechilibre politice si sociale interne. Exista si situaii in care se subvenioneaz si ramuri aflate in declin, sensibile la concurenta strina pentru tarile dezvoltate, care au fcut o reforma complexa a tuturor ramurilor economice. In tarile dezvoltate, un alt sector care este mult subvenionat este agricultura, fapt care a generat dispute pe plan internaional intre marile productoare de produse agricole. Subvenionarea exportului are efecte multiple asupra balanei comerciale si asupra structurii produciei naionale. Pe termen scurt, ea duce la sporirea ncasrilor din export, cu efecte pozitive asupra balanei comerciale si de plai. Primele directe de export se acorda de ctre stat exportatorilor pentru a realiza un volum mare de desfacere pe pieele externe sau celor ce exporta produse ale unor industrii care sunt de mare nsemntate pentru economia naionala. Se deosebesc de

21

subveniile directe de export pentru ca nu urmresc rentabilizarea activitii unitatilor exportatoare, ci creterea volumului desfacerilor pe pieele externe. Prin primele directe de export, un stat mai poate urmrii si imbunatatirea structurii de producie si a mrfurilor exportate, dar si orientarea geografica a acestor exporturi, in funcie de interesele statului respectiv. Subveniile indirecte pentru export sunt un mijloc foarte utilizat in practica internaionala si vizeaz, in special, stimularea industriilor mari si mijlocii pentru creterea exporturilor lor. Aceasta se realizeaz in mai multe forme: - facilitai pe care le acorda statul exportatorilor in domeniul informaiilor; - asistenta tehnica de specialitate; - efectuarea unor cercetri de piaa prin intermediul unor instituii de specialitate; - diverse facilitai care se acorda firmelor pentru participarea la trguri si expoziii internaionale (uneori gratuite pentru participare); - organizarea de campanii de promovare in strintate a produselor acestor firme.

6.2.MASURI DE NATURA FISCALA. Prin aceste masuri se urmrete creterea competitivitii exporturilor pe seama reducerii sau eliminrii acelor componente din structura costurilor de producie care sunt urmare a aplicrii unor taxe sau impozite si, in acest mod, realizndu-se cointeresarea exportatorilor, ca urmare a creterii venitului net obinut din exporturi. Facilitatile fiscale pentru mrfurile exportate sunt: scutiri, reduceri sau restituiri ale impozitelor pe circuitul produselor. Ele se acorda selectiv, in funcie de importanta exportului, pentru perfecionarea structurii produciei, dar si pentru crearea de noi locuri de munca. Aici se include si importul, cu scutirea condiionata de plata a taxelor vamale. Este vorba de importul acelor produse care urmeaz sa fie incorporate in produsele destinate exportului sau care urmeaz sa fie prelucrate in scopul obinerii unor produse destinate exportului.

22

Facilitatile fiscale acordate exportatorilor se realizeaz sub forma scutirii sau reducerii impozitelor pe venit care se obin de pe urma exportului: scutiri totale de la plata impozitelor, reduceri ale impozitelor pe venit, reduceri ale veniturilor impozabile, constituirea unor fonduri de rezerva pentru impulsionarea exporturilor. Spania ocupa locul 16 la acordarea acestor facilitai, conform raportului Doing business 2010 realizat de Banca Mondiala. 6.3.MASURI DE NATURA FINANCIAR-BANCARA. Finanarea exporturilor se realizeaz prin intermediul sistemelor bancare naionale sau prin instituiile financiare publice sau cele specializate in acordarea de credite, precum si prin asigurarea si garantarea acestora. Acest tip de masuri de stimulare a comerului a luat o mare amploare in plan internaional, atunci cnd s-a accentuat concurenta pe pieele internaionale (au aprut mai muli concureni).

creditele de export asigurarea si garantarea creditelor de export.

Creditele de export Creditul furnizor este acordat direct importatorului, de ctre o instituie specializata de creditare (banca sau consoriu bancar) din tara furnizorului. Acesta este cel mai mult utilizat, deoarece instituiile specializate au capacitatea sa susin aceste credite; Creditul cumparator este acordat direct importatorului, de ctre furnizor (exportator), atunci cnd este vorba de relaii comerciale cu valoare redusa; Liniile de credit sunt o forma mai complexa a creditului furnizor. In general, o linie de creditare poate fi deschisa de ctre o instituite financiara din tara exportatorului, in favoarea unei bnci sau instituii financiare sau organizaii comerciale din tara importatoare. Liniile de credit sunt deschise in baza existentei unor acorduri interguvernamentale intre tara importatoare si tara exportatoare. In virtutea acestor acorduri, statul se angajeaz sa garanteze creditele acordate importatorilor. Trsturile acestora sunt: se acorda, de obicei, pe termen lung, duratele de utilizare sunt prestabilite.

23

Creditele de asistenta se acorda de anumite agenii guvernamentale din tarile dezvoltate. Ele se acorda, pe termen lung si foarte lung, in anumite condiii de favoare, unor tari in curs de dezvoltare care prezint un interes economic, politic si/sau militar pentru pieele creditoare. Acestea sunt o forma a creditelor de export pentru ca, prin acordurile ncheiate intre tara debitoare si tara creditoare se precizeaz ca ele vor fi consumate, integral sau in proporie foarte mare, pentru cumprarea de bunuri si servicii de pe piaa tarii creditoare. Creditele de export, indiferent de forma, pot fi acordate pe termene scurte (6 luni - 2 ani), medii (2 -5 ani), lungi (5 - 10 ani), foarte lungi (10 - 50 ani). Asigurarea si garantarea creditelor de export Practica internaionala a artat ca asigurarea si garantarea creditelor de export acordate importatorilor, se constituie intr-o prghie importanta, prin care sunt cointeresai exportatorii de a efectua vnzri pe credit in strintate, dar si de cointeresare a importatorilor. Asigurarea se face pentru creditele furnizor si urmrete acoperirea riscului exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea mrfurilor vndute pe credit. Asigurarea se face de ctre o instituie bancara din tara furnizorului. Garantarea se face pentru creditele cumparator, de ctre o instituie bancara din tara importatorului, care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatoare sa achite mrfurile livrate pe credit, in situaia in care debitorul devine insolvabil. Garantarea se practica in majoritatea tarilor lumii, in multe tari fiind create chiar instituii specializate denumite EXIMBANK. 6.4.MASURI DE NATURA VALUTARA. Acest tip de masuri sunt frecvent utilizate, datorita eficientei lor variate. Astfel, se realizeaz creterea competitivitii mrfurilor prin reducerea preturilor externe, cat si prin sporirea gradului de cointeresare a importatorilor in majorarea exporturilor, urmare a suplimentarii ctigurilor in moneda naionala. Primele valutare sunt prime indirecte care se acorda cu prilejul convertirii valutei strine obinute de exportator in moneda naionala, la un curs de schimb mai

24

avantajos dect cel oficial Aceste prime se acorda difereniat, pe grupe de produse sau pe zone geografice, urmrind sa orienteze exporturile pe tari sau grupe de tari. Aprecierea monedei naionale stimuleaz intr-o oarecare msura exporturile de mrfuri, atunci cnd scderea cursului de schimb al monedei naionale in raport cu celelalte valute se produce intr-un ritm mai accelerat dect puterea interna de cumprare a acestora. 7.ROLUL STATULUI IN COMERTUL INTERNATIONAL. In general, se constata ca, in perioada precapitalista, participarea statului direct la fapte de comer exterior se nregistreaz in diferite sectoare (alcool, tutun), care fceau obiectul de monopol al statului, pentru ca pe seama lor, acesta realiza venituri nsemnate. In perioada capitalista, in special, participarea la activitile comerciale s-a lrgit. 7.1 ACHIZITIILE GUVERNAMENTALE. Sunt reprezentate de cumprrile de bunuri si servicii de ctre stat (prin intermediul departamentelor, ministerelor si a altor instituii centrale). Acestea pot deveni bariere netarifare in calea schimburilor comerciale, numai in msura in care sunt urmare a unor reglementari specifice anumitor state, potrivit crora firmele naionale au o prioritate deplina fata de cele strine privind aprovizionarea organelor de stat cu bunuri si servicii de care acestea au nevoie. Deoarece s-a constatat ca acest tip de achiziii au devenit bariere extrem de importante in calea comerului internaional, in special a tarilor dezvoltate, la Runda Tokyo a fost negociat un acord special in acest domeniu: Acordul cu achiziiile guvernamentale, intrat in vigoare de la data de la 1 ianuarie 1981.Potrivit acestui acord, achiziiile care depesc o anumita valoare, trebuie sa se fac in urma unor licitaii la care sa poat participa att firmele naionale, cat si firmele strine. Sunt excluse din acest acord produsele care constituie obiect al secretului militar si al secretului de stat. 7.2 COMERTUL DE STAT Reprezint totalitatea operaiilor de vnzare-cumprare efectuate de ctre ntreprinderile de stat. Acest tip de comer nu constituie o bariera netarifara dect daca statul ofer acestor ntreprinderi o serie de privilegii de ordin fiscal sau de alta natura, in raport cu

25

firmele particulare (private), masuri prin care, de fapt, se rentabilizeaz activitatea firmelor de stat si, ca urmare, ele pot participa la schimburile comerciale internaionale in condiii mai avantajoase, in raport cu firmele particulare, devenind, astfel, o bariera netarifara care afecteaz firmele private. 7.3 MONOPOLUL DE STAT. Instituirea monopolului de stat permanent presupune, in general, ca statul trebuie sa limiteze importul la produsele respective si, ca urmare, sa stabileasc preul de vnzare cu amnuntul la aceste produse, de regula, foarte ridicat, in scopul restrngerii consumului acestor produse. Din aceasta cauza monopolul de stat reprezint o bariera netarifara in calea schimburilor comerciale. Spania deine monopol de stat asupra tutunului si petrolului. 8. POLITICA COMERCIALA DE PROMOVARE SI DE STIMULARE A EXPORTULUI . In general, in plan internaional, in cadrul procesului de participare la schimburile comerciale internaionale si o data cu accentuarea concurentei pe piaa mondiala, au crescut preocuprile nu numai pentru controlul si limitarea importurilor, dar si pentru impulsionarea exporturilor. De aceea, promovarea si stimularea exporturilor a devenit o preocupare de baza a politicii comerciale in majoritatea statelor lumii. In general, politica comerciala de promovare si stimulare a exporturilor cuprinde totalitatea masurilor si reglementarilor adoptate de ctre stat, dar si de firmele private, care urmresc impulsionarea globala a exportului de mrfuri al unei tari. Teoria economica de specialitate mparte acest tip de masuri in: 1. 2. masuri promoionale; masuri de stimulare. 1. Masurile promoionale au ca obiectiv influenarea potenialilor clieni externi pentru a cumpra anumite produse, care sunt sau care vor fi disponibile intr-un viitor apropiat. In general, acestea sunt masurile care se iau la nivel macroeconomic si sunt extrem de variate. Intre acestea identificam urmtoarele:

26

a. negocierea si ncheierea de tratate de comer si navigaie, de acorduri comerciale si de plai, de acorduri de cooperare economica internaionala sau alt tip de convenii internaionale, cu condiia ca toate acestea sa includ si condiii si clauze care sa favorizeze schimburile comerciale, cum sunt Clauza naiunii celei mai favorizate, Clauza regimului naional. In general, toate aceste acorduri asigura si creaza baza juridica necesara pentru dezvoltarea schimburilor comerciale. In consecina, ele asigura continuitate si stabilitate in derularea schimburilor comerciale; b. Participarea la trguri si expoziii internaionale, precum si organizarea de astfel de masuri, de programe, pe teritoriul propriu, cu participare internaionala - asigura o mai buna cunoatere intre agenii economici din diferite tari, o informare asupra posibilitilor de export ale acestora, face posibila cunoaterea nivelului la care se prezint concurenta din punct de vedere al competitivitii produselor (se iau in calcul si elementele de ordin tehnic, de pre si calitate); IFEMA este INSTITUTUL DE TARGURI SI EXPOZITII, MADRID, care in fiecare an organizeaz saloane cu expoziii din diferite sectoare economice in care se reunesc principalele firme pentru a genera relaii comerciale si pentru ai multiplica contractele. IFEMA ocupa locul 5 in Europa avnd 200.000msi 12 pavilioane. c. reprezentarea comerciala in tarile partenere - adic organizarea de agenii comerciale in strintate. In acest mod se asigura o mai buna cunoatere a pieei tarilor partenere si asigura informarea unor ageni economici naionali pentru efectuarea unor operaii de import, dar si de export si rezulta o mai buna derulare a schimburilor comerciale internaionale; d. prestarea unor servicii de informare externa prin care sa se fac cunoscute produsele destinate exportului. Aceasta publicitate trebuie fcuta cat mai corect, pentru ca trebuie sa poat sa conving potenialii clieni sa opteze pentru bunurile respective, care trebuie sa fie competitive att din punct de vedere al performantelor tehnico-economice, dar si a preturilor, si trebuie sa fie cat mai bine fcuta; e. publicitatea externa. 9.PLANURI INTEGRALE DE DEZVOLTARE A PIETELOR.

27

Administratia Comerciala Spaniola a pus in functiune in anul 2005 diverse Planuri Integrale de Dezvoltare a Pietelor cu scopul de a intari relatiile economice si comerciale ale Spaniei cu diferite tari considerate prioritare: China, Rusia, Mexic, Statele Unite ale Americii si India. Pentru moment, au fost puse in lucru cinci planuri.Cu aceste planuri se doreste reintarirea imaginii produselor si companiilor spaniole in strainatate, precum si abordarea cresterii turismului care se realizeaza in Spania din aceste tari, considerat o sursa fundamentala de venituri pentru Spania. De asemenea, se preconizeaza participarea companiilor spaniole pe aceste piete in sectoarele de energie, tehnologiile informatiei , transporturi, produse alimentare si bunuri de consum. EX: Proiect conceput de ctre Ministerul Industriei, Turismului i Comerului prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Comer i executat de ctre Institutul Spaniol de Comer Exterior (ICEX) pentru a ajuta la mbuntirea percepiei Spaniei, prin promovarea imaginii noastre de produse, servicii i branduri i sprijin instituional. (HECHO EN ESPAA). Spania i Portugalia se pregtesc s dea o lovitur industriei de comunicaii mobile din UE printr-un plan care prevede eliminarea taxelor pentru apelurile n roaming ntre cele dou ri. Eliminarea taxelor pe roaming urmrete stimularea comerului bilateral i va ajuta "milioane de oameni de afaceri i turiti" care cltoresc ntre cele dou ri din Peninsula Iberica. 10.ORGANISME SPANIOLE DE PROMOVARE EXTERNA. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. SPRI Sociedad para la Promocin y Reconversin Industrial, S.A PROEXCA Sociedad Canaria de Fomento Econmico, S.A. PROMOREDEX Red Extremea de Promocin Empresarial e Industrial IMADE Instituto Madrileo de Desarrollo INFO Instituto de Fomento de la Regin de Murcia IDI Instituto de Desarrollo Industrial Balear EXCAL Exportadora de Castilla y Len S.A. COPCA Consorci de Promoci Comercial de Catalunya Agencia de Desarrollo Econmico de la Rioja SODERCAN Sociedad para el Desarrollo Regional de Cantabria, S.A. SIECAN - Sistema de Informacin Empresarial de Canarias - Consejera de 28

Industria y Comercio del Gobierno de Canarias 12. 13. 14. 15. I.V.E.X. Instituto Valenciano de la Exportacin IGAPE Instituto Galego de Promocin Econmica IFA Instituto de Fomento de Andaluca IDEPA Instituto de Desarrollo Econmico del Principado de Asturias Direccin de Internacionalizacin, Departamento de Industria, Comercio y Turismo del Gobierno del Vasco 17. 18. Aragn Exterior EXTENDA - Agencia Andaluza de Promocin Exterior

6.

11.ACORDURI COMERCIALE INTERNATIONALE SEMNATE DE SPANIA. 60% din exportul de arme al Spaniei, n Libia pe 17 decembrie 2007, delegaia libian

a stabilit contracte cu firmele spaniole n valoare total de aproximativ 12 miliarde de euro. O bun parte din aceste acorduri erau reprezentate de material de aprare i aeronautic. Contractele semnate cu China acoper 16 sectoare de activitate, inclusiv energie, sistemul bancar,telecomunicaii, transport si agricultura. De departe insa, cea mai valoroasa tranzaciei se refera la finalizarea achiziiei companiei petroliere Repsol de ctre Sinopec pentru 7,1 mld. dolari. Acordul intre Guvernul din Argentina i Guvernul Regatului Spaniei referitor la furnizarea de faciliti i transmisie prin satelit i recepionarea semnalelor la i de la satelii pentru furnizarea de servicii satelit pentru utilizatorii din Republica Argentina, Statele Unite si Spania. Recunoscnd dreptul suveran al ambelor ri de a administra i a reglementa comunicrile lor prin satelit. OCDE. 12.EFECTELE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA. In anii anteriori aderrii la UE, Spania era izolata, practic o economie nchisa. In anul 1986, cnd a intrat in UE, PIB-ul pe cap de locuitor reprezenta 70% din media grupului. In ultimii douzeci de ani, lucrurile s-au schimbat. Din 2002 si pana acum, Spania a creat mai mult de jumtate din cele cinci milioane de noi locuri de munca din zona euro, care cuprinde 13 tari, potrivit Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene de la Luxemburg. In ultimii ani, Spania a adus unele dintre cele mai importante contribuii la 29 Acorduri de promovare si protecie reciproca a investiiilor (APPRIs) semnate cu tarile

bugetul european si a depit tari precum Frana sau Germania. Pentru anul 2007 se preconiza ca va atinge 101% din media statelor Uniunii Europene. Dincolo de aceste cifre, impresionant este faptul ca Spania a reuit inca din anii '90 sa se transforme dintr-o tara exportatoare de fora de munca intr-o tara importatoare de fora de munca, iar ncepnd cu anul 1997, volumul afacerilor ce s-au extins dincolo de graniele tarii a depit volumul investiiilor strine directe. Spania se poate mndri astzi cu un grup de companii de prim rang si de notorietate mondiala. Cnd spun acest lucru, m gndesc la Zara, Porcelanosa, Banco de Santander. Spania ocupa locul 8 ca valoare a investiiilor la nivel global si locul 2 in ceea ce privete investiiile in America de Sud. In ultimii 10 ani, viteza de dezvoltare a avut un ritm mai rapid dect media generala europeana, fapt ce a dus la poziionarea Spaniei pe locul 8 in topul economiilor lumii. Spania este cunoscuta in principal ca destinaie turistica, ceea ce este normal, dat fiind ca este a doua putere turistica mondiala. Anul trecut, de exemplu, a gzduit 67 de milioane de turiti, adic 27% mai mult dect populaia tarii.. In domeniul telecomunicaiilor, avnd 150 de milioane de clieni, Telefonica ocupa locul trei la nivel global.

BIBLIOGRAFIE: JURNALUL OFICIAL AL U.E. INSTITUTO DE ESTUDIOS ECONOMICOS , MADRID. CORECT BUSINESS Press. www.metyc.es- MINISTERIO DE ECONOMIA, TURISMO Y COMERCIO, ESPAA. ZIARUL EL PAIS.

30

31