HIDROCARBURI AROMATICE

-Aplicatii practice-

 Hidrocarburile aromatice sunt de o importanta industriala deosebita; ele reprezinta materia prima pentru mai mult de 60% din cantitatea de mase plastice, elastomeri si fibre sintetice, si de asemenea pentru vopseluri, insecticide etc. n plus, acestea se gasesc n combustibilii obtinuti din petrol. Datorita acestora, i putem gasi ca agenti de poluare atmosferica n concentratii foarte diferite.

 BENZENUL
Starea naturala: Benzenul C6H6 se gaseste in titei, respectiv in benzine aromatice, din care se extrage. Metode de preparare: In cantitati mari, benzenul se obtine prin distilarea fractionata a gudroanelor rezultate la distilarea uscata a carbunilor de pamant, si anume din uleiul usor. Benzenul se poate obtine sintetic prin polimerizarea acetilenei (sinteza ciclului) si prin aromatizarea catalitica a unor fractiuni de titei.

 Intrebuintari. Benzenul este intrebuintat in sinteza colorantilor, medicamentelo r, a parfumurilor, ca dizolvant organic, la prepararea omologilor sai superiori: toluen, xileni prin reactia Friedel-Crafts, la prepararea insecticidelor.

Detergeni anionici Compui cu caten liniar de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conine 12 -18 atomi de carbon n molecul sau pot avea caten aril-alchilic, cu 8-12 atomi de carbon n molecul, care are ca grupare polar o grupare sulfonic.

acolada reprezint un nucleu benzenic.

 Compusul organic este incolor, extrem de inflamabil i volatil, avnd un punct de solidificare de 5,5 C i cel de fierbere fiind de 80,1 C. Face parte din categoria substanelor cancerigene, din care cauz sunt folosii ca diluani derivaii metilai ai benzenului ca toluenul i xilenii. Este un solvent foarte utilizat n industria chimic i reprezint un precursor important al sintezei chimice de medicamente, plastic, gum sintetic sau colorani.

Naftalin
Naftalina este o substanta toxica, cu miros intepator, utilizata in trecut pentru pastrarea in stare buna a hainelor in extrasezon. Avand in vedere ca moliile deteriorau textura hainelor sau altor produse textile, foarte multe persoane obisnuiau sa foloseasca naftalina pentru a distruge aceste insecte. La nceputul secolului XX era folosita ca gaz de iluminat, dezavantajul era c nfunda conductele. Cu toate c este toxic a, a fost folosit n trecut n medicin ca dezinfectant intestinal. Studiile efectuate asupra naftalinei au scos la iveala faptul ca unul dintre ingredientele active, mai precis paradiclorobenzenul, poate cauza cancer la animale. Cu toate ca oamenii de stiinta nu stiu inca daca acesta este un agent cancerigen si in cazul oamenilor, studiile pe animale au aratat suficiente dovezi cat sa indemne oamenii sa aiba grija la folosirea naftalinei.

 n cadrul condiiilor de preparare si utilizare poate provoca intoxicaii acute sau cronice, de ordin accidental sau profesional. Ptrunde n organism pe cale respiratorie, cutanat si rar pe cale digestiv. Naftalina este un toxic hemolizant - produce leucocitoz, anemii, iar la nivel ocular genereaz cataract. Naftalina este utilizat n special la sinteza unor diluan ti, coloranti sau adezivi n industria de mase plastice ca PVC, la elaborarea insecticidelor din grupa carbamatilor, ca si la fabricarea spunurilor.

Toluen
Toluenul sau toluolul este o hidrocarbur aromatic lichid, incolor, inflamabil, insolubil n ap, din seria benzenului. Toluenul se extrage din gazele de cocserie i din gudroanele crbunilor de pmnt. Se ntrebuineaz la prepararea unor colorani, a unor medicamente etc. n combinaie cu alte elemente poate deveni extrem de periculos; de exemplu prin nitrarea toluenului se obine trinitrotoluenul (trotilul), un exploziv puternic. Asupra organismului uman are efecte nocive dac este inhalat, dar spre deosebire de benzen, care este cancerigen, toluenul nu prezint asemenea efecte, datorit prezenei radicalului metil (CH3-), ce scade caracterul su aromatic fcndu -l mai uor asimilabil.

 De asemenea, toluenul este utilizat ca si drog halucinogen, cu efecte devastatoare pentru sistemul nervos. Toluenul apare in mod natural n concentraii mici n petrol i este produs n mod industrial n cadrul procesului de obinere a benzinei prin reformare catalitic sau prin cocsificarea crbunilor de pmnt.