DESIGN N NATUR

CUM GUVERNEAZ LEGEA CONSTRUCTALA

EVOLUIA N BIOLOGIE,FIZIC,TEHNOLOGIE I
ORGANIZAREA SOCIAL

Student: LUCA-DANILIU tefan
Coordonatori: Prof. ERBAN Alexandru, Prep. NSTASE Gabriel
Ce este designul?


Designul reprezinta configuratia,
transformarea sau asamblarea materialelor cu
un scop specific,pornind astazi de la ceva
anume si modificandu-l intentionat astfel incat
sa fie altceva maine.
Cea mai fierbinte frontier n tiin este
astzi stimulat de designul observabil n natur:
auto-organizarea, auto-optimizarea, regulile de
design ale animalului, i multe alte relaii de
scalare n geofizic, biofizic, dinamic social, i
evoluia tehnologiei.

Legea constructala revendica, nici mai mult,
nici mai putin, ca: Tot ce misca este un sistem de
curgere care evolueaza in timp; generarea si
evolutia designului sunt fenomene universale.
Schimbarile la care suntem martori in animale,
plante, rauri, reprezinta o evolutie, creand curgeri
care se misca mai usor, mai bine, mai departe etc.
Designul pe care il vedem in natura- forma si
structura raurilor, animale, asezari omenesti etc.
reprezinta o manifestare a acestei tendinte in
natura, de generare a formei si structurii care
faciliteaza curgerea.

Teoria constructal este perspectiva c
generarea designului (configuraie, ritm) n natur
este un fenomen universal, exprimat de o lege a
fizicii cunoscut ca legea constructal.
Pentru ca un sistem de curgere de
dimensiuni finite s persiste n timp (s
triasc) el trebuie s evolueze astfel nct s
ofere acces din ce in ce mai mare curentilor care
il strabat.

Inainte de a face orice observatie in natura, putem
utiliza legea constructala pentru a ne imagina cum ar
trebui sa arate un plaman, vas de sange, arbore, rau sau
trasnet daca ar avea libertatea sa se modifice in timp ca sa
curga mai usor.
Legea constructala dicteaza sistemelor de curgere
sa evolueze in timp, dobandind configuratii din ce in ce
mai bune pentru a furniza mai mult acces pentru curentii
care curg prin ele.

Aceasta ,,teorema urmareste crearea unui design
cat mai bun, acesta implicand o distributie aproape
uniforma a imperfectiunilor in intregul sistem de
curgere.
Un bun subiect de studiu pentru aceasta teorie
este bazinul unui rau, in evolutia acestuia,
configuratia constructala este curgerea
arborescenta, cu echilibre fine ntre rezistivitate
mare (difuzie, alunecare) i rezistivitate mic
(curgerea n canal). Curgerea arborescent este
designul constructal care asigur accesul eficient al
curgerii ntre puncte, i suprafee sau volume.
Arborele are complexitate finit, adic un mod
anume de alocare a canalelor de curgere i de
distribuire neuniform a lor pe suprafaa sau n
volumul disponibil. Aceast ntreag arhitectur este
deductibil din principiul constructal.


Structurile arborescente ale unor bazine de rauri
Vascularizat este un atribut adecvat
sistemelor de curgere complexe.Vascularizaia
este peste tot, n cele nsufleite, nensufleite, i
ingeniate, de la muchi i bazinul rului pn la
rcirea circuitelor electronice de mare densitate .
Slaburi ptrate rcite de canale de curgere arborescente distribuite. nclzirea intens este uniform i
perpendicular pe figur.
Agentul de rcire intr prin centru i iese prin porturi situate pe frontier. Arhitectura vascular are abilitatea de
a distribui punctele fierbini mai uniform pe suprafaa sau n volumul disponibil.
A fost demonstrat analitic faptul ca aceste
vascularizari sunt considerabil superioare canalelor
paralele si structurilor poroase omogene.
Viitorul apartine vascularizatului.Acest fapt este
evident in cursa actuala pentru materiale inteligente
cu noi functionalitati volumice,care necesita
distributia continua,uniforma si ,,la cerere, a
fluidelor prin volumul materialului.
Toate fenomenele de curgere aleg designul care le
faciliteaza cel mai bine miscarile in orice clipa, spre
exemplu in desenul de mai jos observam tendinta
naturala de selectare a configuratiei de curgere astfel
incat impulsul sa curga mai usor.
Un obiect(trunchi de copac) pluteste pe un ocean,la interfata dintre doua mase fluide(a),(b) cu miscare
relativa.Atmosfera (a) se misca cu viteza vantului Ua,in timp ce apa oceanului (b) este stationara.Impulsul
curge in jos de la (a) la (b).Legea constructala indica generarea configuratiei de curgere astfel incat
impulsul sa curga mai usor.Obiectul care pluteste este mecanismul prin care atmosfera (a) transfera
impulsul apei oceanului(b).Fortele cu care (a) impinge (b) prin intermediul obiectului sunt F1 si F2.Pozitiile
extreme ale acestui mecansim sunt (1) si (2).Configuratia selectata trebuie sa fie (1),deoarece se poate arata
usor ca F1 este mai mare decat F2 atunci cand lungimea cilindrului (L) este mai mare decat diametrul sau
(D).Impulsul curge de la (a) la (b) cu o viteza mai mare in configuratia (1) decat in configuratia (2).Din
acest motiv iceberg-urile,valurile si toate celelalte forme ce plutesc in deriva se orienteaza perpendicular pe
directia vantului.
Considerati vasele de sange din corp.Sectiunile lor
transversale sunt aproape rotunde deoarece, abstractizand,
sectiunea transversala circulara este,matematic, designul
care opune cea mai putina rezistenta masei care curge prin
el.
Utilizand legea constructala,putem prezice ca, daca
ceva trece prin altceva rezulta o sectiune transversala
rotunjita.
Structurile arborescente ce le vedem in natura nu sunt
rezultatul intamplarii.
Ideea centrala este ca designul (configuratie,
patern, ritm) poate fi dedus determinist, dintr-un
principiu al fizicii.Pe aceasta cale descoperim
configuratiile mai bune, semnificatia fizica a ,,mai
bun, si prezicem imaginile care sunt gasite (sau
vor fi gasite) in natura.
Legea constructala are numeroase aplicatii si in
lumea animala, aceasta prezice ca designul
animalelor reflecta tendinta de reducere a
pierderilor de energie in timpul curgerii lor.


Sa luam in considerare o pasare,daca o
disecam pentru a-i examina organele interne,
descoperim ca sectiunile transversale circulare ale
vaselor de sange si forma inimii si muschilor sai
reflecta aceasta tendinta universala de facilitare a
curgerii sangelui, aerului, hranei si eforturilor.In
jurul corpului sau, penele minimizeaza pierderile
de caldura si frecarea astfel incat pasarea poate
sa-si miste masa din ce in ce mai eficient.Sa
observam ca multe pasari migreaza
impreuna.Pasarile zboara in formatie in forma de
,,V deoarece aceasta inseamna ca doar pasarea
conducatoare trebuie sa zboare nepreotejata in
vant.
Cele din urma ei zboara in siajul sau,unde
frecarea este mai mica, facilitandu-le acestora
miscarea la aceeasi viteza, dar cu efort mai mic.
Intalnim aceeasi situatie in cazul bancurilor de
pesti si nu numai.
In cadrul acestei legi se prezice ca toate animalele
au o forma, structura predictibila si ca nimic nu este
la intamplare.
Spre exemplu, legea constructala spune ca este o
corelatie stransa intre dimensiunea animalului(masa
corpului sau) si miscarea sa.
Animalele mai mari sunt mai rapide,corpurile
lor se unduiesc cu frecventa mai mica, si ele sunt
mai puternice (adica muschii lor exercita forte mai
mari) decat animalele mai mici.
Suplimentar, forta produsa de muschii
inotatoarelor, alergatoarelor si zburatoarelor poate fi
calculata din greutatea lor: este, pentru toate,
aproximativ egala cu de doua ori greutatea lor
corporala.
O observatie interesanta este ca animalele
mari sunt mult mai eficiente in calitate de
vehicule pentru masa lor corporala, comparativ cu
animalele mici.
De exemplu, daca un elefant cantareste 1000
kg si se misca 1 km,atunci necesarul de hrana
pentru 1 kg de masa transportata este
proportional cu 0,0562.Daca acelasi 1 kg de masa
animala este transportat pe aceeasi distanta de 100
sacali, fiecare cantarind 10 kg,atunci necesarul de
hrana pentru 1 kg este proportional cu 0,383.Ceea
ce conteaza este raportul dintre cele doua
necesaruri de hrana,si anume 0,0562/0,383,care
este aproximativ 1/7.
Concluzia este ca 1 kg de masa animala
calatoreste prin intermediul elefantilor la doar 1/7
din consumul de hrana necesar pentru 1 kg
transportat de sacal.
Acest exemplu furnizeaza o baza fizica
teoretica pentru fenomenul efectului-de-scara
observat in inginerie, economie, logistica si
afaceri.
Asadar, cu cat un sistem este mai mare cu atat
creste si eficienta acestuia.
In cadrul stiintei, legea constructala duce
evolutia omului spre un proces de simplificare prin
inlocuire: in timp, si pas cu pas, informatia empirica
(masuratori, date si modele empirice complexe) este
inlocuita cu enunturi rezumative mult mai mici
(precum concepte, formule, relatii constitutive,
principii si legi).
O ierarhie de afirmatii emerge natural deoarece
faciliteaza curgerea mai usoara a informatiei.Din
lipsa unor legi mai bune, cercetatorii au incercat sa
inghesuie noile date in canale vechi, insa doar ideile
cu adevarat originale sparg aceasta modalitate si
inlocuiesc structura existenta cu una care curge mai
bine. Aceasta prezice legea constructala despre
evolutia stiintei.
Asa cum descoperirea legilor miscarii ne-a
permis sa construim obiecte de zbor mai bune, legea
constructala va stimula eforturile noastre astazi.Vom
explora cum putem proiecta mai bine aeroporturi,
drumuri si orase, adoptand o privire si mai dinamica
asupra ierarhiei si evolutiei tehnologiei.
Principiul cheie al designului este acesta: timpul
necesar miscarii rapide si la mare distanta ar trebui
sa fie aproximativ egal cu timpul necesar miscarii
lente si pe distanta scurta. Cand acesta intervine,
curentii curg cu usurinta pe suprafata locuita de
intreaga structura de curgere. Acesta este
fundamentul tuturor designurilor constructale.

O cladire inalta functioneaza bine atunci cand
ascensoarele sunt suficient de rapide astfel incat
timpul petrecut pe verticala este comparabil cu
timpul mers pe coridoare.

Burj Khalifa fiind cea mai inalta
cladire din lume are nevoie si de o
deplasare pe verticala rapida, tocmai de
asta detine cel mai rapid lift din lume (18
m/s).
Asadar, cladirile trebuie
concepute astfel incat sa respecte raportul
intre timpul necesar miscarii lente si timpul
necesar miscarii rapide.

Legea constructala rezuma o tendinta
evolutiva, designurile simple si complexe nu sunt
fenomene discrete. Ele sunt parte a unui
continuum in care structurile mai mici se
formeaza in interiorul si impreuna cu cele mari.
Aceste designuri simple si complexe le
intalnim la tot pasul, toate avand scopul unei
curgeri mai bune.
De aceea retelele stradale sunt
formate din strazi principale care se
ramifica in cele secundare pentru a facilita
deplasarea vehiculelor.

Scopul legii constructale este de a transporta
cat mai multa masa mai usor pe Pamant. Asta
implica inteligenta si cunoastere de unde si zicala
,,lucreaza mai istet, nu mai intens. Oamenii au
abilitatea de a reflecta dar acestia au si calitatea
de a previziona. Asta inseamna a forma imagini
mentale despre cum natura ar trebui sa fie, fara a
privi natura mai intai. Aceasta activitate pur
mentala (a previziona) inseamna ,,teorie, iar
abilitatea de a teoretiza este de asemenea
evolutiva, astfel incat, in final, miscarea noastra
este facuta mai usor.
Ingineria contribuie la intelegerea designului in
natura intr-un mod care celelalte stiinte nu pot.
Suntem cu totii specii om-si-masina, fiecare putin
diferit de vecinii nostri, fiecare evoluand chiar acum
ca un sistem de curgere pe glob, ca parte a tapiseriei
globale a tuturor speciilor om-si-masina ca tine si ca
mine.
Toate sistemele de curgere se imbunatatesc in
timp, astfel incat descoperim evolutia motoarelor cu
curgere mai buna (disipatie mai mica) si frane mai
eficiente (disipatie mai mare).
Toate sistemele de curgere de pe Pamant
functioneaza drept convertoare de energie utila
(combustibil sau hrana) in masa miscata.


Evolutia designului motor-si-frana al naturii.
Teoria constructala stabileste cum emerge si persista sistemul de curgere: prin
generarea unei arhitecturi de curgere care disipa imperfectiunile in spatiul curgerii si il
inzestreaza cu configuratie. Designul mottor-si-frana al naturii este reprezentat de curgerea de
energie utila (exergie) in Pamant (dreptunghiul mare), disiparea partiala a acestei curgeri in
motoarele insufletite si neinsufletite (patratul mai mare), urmata de disiparea completa a
curentului de energie utila care ramane in interactiunile cu mediul incojurator (franele aratate in
patratul mai mic). In orice moment,toate sistemele de curgere manifesta tendinta de generare a
designului potrivit teoriei constructale si de aceasta data sageata tinteste spre mai putina
disipare in motoare si mai multa disipare in frane.
In final, deoarece legea constructala
explica designul in natura si directia evolutiei,
predictia acestei legi este ca oamenii-din ce in
ce mai multi si pe suprafete din ce in ce mai
mari-vor folosi aceasta descoperire puternica
pentru a genera noi intelesuri ale lucrurilor
care conteaza pentru ei.
Ideile bune circula si continua sa
circule.Configuratiile care curg mai bine
inlocuiesc configuratiile existente.Asta este
viata.Asta este istoria noastra.Acesta este
viitorul.
In concluzie legea constructala
ne ajuta sa explicam si sa
prognozam fenomene, procese,
comportamente naturale dar si sa
proiectam dispozitive si procese
mai bune- mai rapide, mai
eficiente, mai strategice.


BIBLIOGRAFIE

Design in nature,How constructal law governs evolution
in biology, physics, technology, and social organization
Copyright 2012 by Adrian Bejan and J. Peder Zane
Published by Anchor Books, A Division of Random House, Inc., New
York

http://culturalsflearnings.blogspot.ro/2012/02/profesorul-adrian-bejan-duke-
university.html
http://stirile.rol.ro/print/legea-romaneasca-a-lumii-viitorul-apartine-structurilor-care-
curg-usor--618029.html
http://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/omul-si-viata/9186-natura-e-constructal
http://constructal.org/

VA MULTUMIM!!!