Interventia militara multinationala din

Afghanistan

Complexitatea deosebita a operatiilor
contrainsurgente
Agenda
Analiza istorica si geografica militara a spatiului
de confruntare
Analiza politico-militara anterioara confruntarii
armate
Desfasurarea operatiilor. Reliefarea caracterului
extrem al actiunilor militare
Consecintele politico-militare ale operatiilor
Concluzii

Analiza istorica si
geografica militara a
spatiului de
confruntare
Afganistanul este o ar fr ieire la
mare i este situat n Asia Central.
75% din suprafa este acoperit cu
muni coluroi, care se centralizeaz
n Munii Hindu Kush,
al doilea lan muntos
ca mrime din lume.
Multe vrfuri depesc 6100 m nlime.
Cea mai mare parte a restului rii conine
cmpii aride, care flancheaz miezul
muntos n nord, vest i sud. Podiul sud-
vestic este n mare parte pustiu, nelocuit,
majoritatea populaiei concentrndu-se n
vile fertile din jurul
oraelor Ghiuri, Bamian iJalalabad
Capitala este la Kabul,
Afghanistanul
nvecinandu-se cu
Pakistanul, Iranul,
Turkmenistanul,
Kazahstanul si
Tadjikistanul.
Afghanistanul are o populatie multietnica formata
din patuni, tadjici, uzbeci si hazari, ntre care au existat
ntotdeauna tensiuni. Cele 31 de milioane de locuitori
sunt n majoritate musulmani. Grupul pastunilor a
dominat pe ntregul parcurs al istoriei celelalte etnii.

Analiza politico-militara anterioara
confruntarii armate



Pmnturile afgane au fost mai
mereu de-a lungul istoriei o
piatr de ncercare pentru
marile imperii ale vremii.

Problemele actuale ale Afganistanului au nceput cu
aproape 40 de ani n urm. n 1973 vrul
regelui, Daoud, a organizat o lovitur de stat,
proclamnd Afganistanul republic iar pe el
preedinte. n scurta perioad de conducere a rii de
ctre Daoud, Afganistanul s-a bucurat de venituri
provenite din exporturi de petrol i gaze.
n tot acest rzboi civil s-au implicat i cele
dou super puteri militare, URSS i SUA,
prima susinnd puterea iar cea de-a doua
opoziia, pe mujahedini. Cnd luptele
interne afgane au luat amploare, Uniunea
Sovietic s-a simit obligat s ajute regimul
comunist ameninat i a invadat ara la 27
decembrie 1979.
Dup retragerea trupelor sovietice din
Afganistan (1989) i victoria talibanilor
asupra autoritilor centrale de la Kabul n
1996, aceast ar a devenit centrul de unde
teroritii musulmani i coordonau atacurile
teroriste mpotriva Occidentului. Atentatele
comise mpotriva SUA, de reeaua
terorist Al-Qaeda, la 11 septembrie 2001, au
dus la intervenia NATO pe trm afgan.

Statele Unite ale Americii
invadeaza Afghanistanul pentru a
elimina de la putere
guvernul taliban,
fiind suspectat ca
sprijina reteau
terorista Al-Qaeda.
Desfasurarea operatiilor. Reliefarea
caracterului extrem al actiunilor
militare
Consiliul NATO a declarat c atentatele asupra
Statelor Unite vor fi considerate un atac asupra
tuturor statelor NATO i, ca atare, satisfac condiiile
articolului 5 al cartei NATO.
Rzboiului din Afganistan a nceput pe 7 octombrie
2001 cnd a fost nceput Operaiunea Enduring
Freedom (OEF) de armata SUA mpreun cu armata
britanic
Marea Britanie din 2002 a condus propria sa
operaiune militar, Operaiunea Herrick,
ca parte a aceluiai rzboi din Afganistan.
Caracterul rzboiului a evoluat de la o lupt
violent cu Al-Qaeda i susintorii
si talibani la un complex
efort contrainsurgent.
Aciunile militare, paramilitare, politice,
economice, psihologice sau civice adoptate de
guvern pentru a nfrnge insurgena se
numesc contrainsurgen.
Contrainsurgena nu este nici pe departe o
tehnologie infailibil sau o tiin exact. Este mai
degrab un teren al creativitii i imaginaiei.
Obiectivul ei psihologic este de a-i convinge pe
insurgeni c au mai mult de ctigat din negocieri
dect din rezistena militar, c insurgena nu i
poate atinge obiectivele strategice.
Caracterul extreme al operatiilor poate fi exprimat
prin actiunile asimetrice ale talibanilor. Acestia
actioneaza asupra militarilor coalitiei cu dispositive
explozive improvizate, o lupta nedreapta in care
victimele pot fi atat militari cat si civili.
Luptatorii talibani se adapteaza continuu la metodele
de descoperire ale dispozitivelor, ajungand sa plaseze
IED-uri in corpuri de animale moarte, in masini sau
chiar sa le ingroape in autostrada.

Principala problema este ca de multe ori IED-urlie
ranesc si populatia civila .
Militarii nu pot lupta impotriva celor care planteaza
astfel de dispozitive acestea fiind actionate de la
distanta sau actionate de militari din neatentie.
Talibanii au un avantaj foarte mare fata de
militari accestia avand o deosebita agilitate
si rapiditate in campul de lupta, fiind foarte
rapizi in teren framantat. Acestia reusesc
foarte usor sa se retraga pe crestele muntilor,
militarii nereusit sa tina pasul cu acesti
luptatori.

Lupta din Afghanistan poate fi considerate extrema
prin prisma temperaturilor ridicate de pe timpul zilei.
Militarii au nevoie de o cantitate foarte mare de apa
pentru a fi hidratati.
Alta problema consta in faptul ca noaptea este o
diferenta foarte mare de temperatura fata de ziua.
Corpul uman reusind cu greu sa se adapteze la acestea
diferenta de temperatura.


Cifrele de morti si raniti pot fi luate
in considerare atunci cand dorim sa
analizam caracterul extrem al
actiunilor
Numarul trupelor aliate ucise se ridica la peste
2.100, la care se adauga alti 1.700 de contractori
privati.
Alte mii de soldati americani si straini au fost
raniti.
Fortele de securitate afgane au inregistrat peste
6.000 de morti si un numar neprecizat de raniti.
In acelasi timp, pierderile estimate ale
insurgentilor se ridica la peste 30.000 de morti si
arestati si mii de raniti, insa numarul nu este
cunoscut cu exactitate.
Numarul civililor morti in conflict se apropie de
30.000, sustin unele surse independente.

Consecintele politico-militare ale
operatiilor

NATO i Statele Unite se pregtesc s
prseasc Afghanistanul la 31
decembrie 2014. Pentru acest
deziderat, noile structuri de
securitate afghane trebuie s fie
pregtite s preia controlul rii, n
lupta cu talibanii i crima organizat.
Fora NATO n Afghanistan (ISAF), prezent
n ar de la sfritul anului 2001, urmeaz s
transfere responsabilitatea securitii ctre
autoritile naionale naintea retragerii
trupelor strine. Aceast retragere este
considerat prematur de ctre numeroi
observatori din cauza nivelului redus de
pregtire al forelor de securitate afghane.
De la alungarea de la putere a
talibanilor i instalarea n fruntea rii a
lui Hamid Karzai, problemele
Afghanistanului au persistat, dei
exist o urm de speran ntr-o via
mai bun.
Pe lng aceste probleme, producia i consumul de
droguri rmne un flagel ce nu poate fi stopat.
Dei apar semne ale emanciprii sociale, Af-Pak-ul
continu s aib probleme uriae care par s
depeasc clar comunitatea internaional.
Dincolo de afacerea prosper cu droguri, corupia
endemic, criminalitatea, napoierea social par de
nerezolvat
Cea mai mare realizare a
trupelor este insa, eliminarea
liderului Al-Qaeda, Osama
bin Laden.

Concluzii

Una dintre cele mai dificile operaiuni ale Alianei este
cea care se desfoar n prezent n Afganistan sub
mandatul ONU. Principalele provocri sunt
reprezentate de opoziia grupurilor de insurgeni
extremiti i de necesitatea de a rspunde nevoilor
Afgaistanului privind cretea nivelul de
dezvoltare, mbuntirea manierei de guvernare,
crearea de fore armate bine echipate i pregtite,
stabilirea de relaii de bun vecintate ale
Afganistanului cu vecinii si.

De finalizarea cu succes a acestei operaiuni depinde
att posibilitatea cetenilor Afganistanului de a tri n
condiii de pace i libertate, dar i securitatea n
regiunea respectiv i sigurana statelor membre ale
NATO. Pentru sprijinirea operaiunii din
Afganistan NATO acord o atenie special i
dezvoltrii unei cooperri mai strnse cu statele vecine
Afganistanului, cu Pakistanul si statele partenere din
Asia Central.

Succesul acestei operaiuni nu poate fi obinut numai
prin mijloace militare. De aceea, intervenia militar
este completat de sprijinul oferit de Alian pregtirii
i echiprii corespunztoare a forelor armate ale
Afganistanului. Obiectivul urmrit este acela ca
armata afgan s poat prelua n mod progresiv
principalele activiti de stabilizare ndeplinite n
prezent de ctre ISAF.

INTREBARI