Romanul este cea mai ampl specie a genului epic n proz,

prezentnd o aciune care se complic progresiv, urmrind mai multe

fire narative i implicnd numeroase personaje. Diversitatea tipurilor de
roman se explic prin raportarea la o anumit epoc literar i prin
cutarea unor formule narative care s se adapteze momentelor din
evoluia prozei.
Romanul romnesc modern apare n perioada interbelic, nnoirea
formulelor narative fiind o consecin a activitii cenaclului Sburtorul
i a scriitorilor interesai de sincronizarea literaturii cu celelalte forme
ale tiinei i ale culturii.
n romanul modern, autorul i propune s absoarb lumea n
interiorul contiinei, anulndu-i omogenitatea i epicul, dar conferindui dimensiuni metafizice; nu mai este demiurg n lumea imaginarului, ci
descoper limitele condiiei umane; are o perspectiv limitat i
subiectiv, completat adesea cu opinii programatice despre literatur

TRASATURI
personajul narator nlocuiete
naratorul omniscient, ceea ce
poteneaz drama de contiin,
conferindu-i autenticitate;
se opteaz pentru conveniile epice,
care favorizeaz analiza ( jurnalul
intim, corespondena privat,
memoriile, autobiografia );
principiile cauzalitii i coerenei
nu mai sunt respectate ( cronologia
este nlocuit cu acronia );
sunt alese evenimente din planul
contiinei, iar din exterior sunt
preferate faptele banale, lipsite de
semnificaii majore, fr s fie
refuzate inseriile n planul social;
modelul narativ al analizei
psihologice este impus pe plan
european de opera lui Marcel Proust.