DEZVOLTAREA ARTEI MILITARE IN EPOCA

MODERNA.ARMATA ROMANA IN RAZBOIUL DE

INDEPENDENTA

CURS 2
Prof.univ.dr. Ion GIURCA

Aspecte generale

Dezvoltarea artei militare in secolul al XIX-lea a fost determinata de mutatiile

produse in perioada Revolutiei franceze si campaniile lui Napoleon Bonaparte
O intrega literatura militara, lucrari de teorie si istorie militara apare in toate
statele europene, studiata in scolile militare si Scolile Superioare de Razboi
Realizarile in domeniul tehnicii, aparitia masinilor cu abur, dezvoltarea
metalurgiei, mecanicii fine, realizarile in domeniul opticii, si-au gasit rapid locul
in domeniul militar
Navele cu abur si locomotiva au dus la intensificarea transporturilor pe apa si
uscat, la marirea vitezei de transport a marfurilor, materialului si structurilor
militare
Infrastructura maritima, fluviala si feroviara este realizata de o maniera care sa
raspunda si nevoilor de ordin militar
Valorificarea spatiilor geografice au ca efect combinarea caracteristicilor
morfologice ale terenului cu nevoile reale de infrastructura, care devine factor
de putere
Se contureaza mai bine fortele terestre si navale, ca genuri de arma
diversificate sau dezvoltate:
- infanteria este dotata in totalitate cu armament de foc
- creste si se diversifica unitatile de artilerie- de camp
- de cetate
- de asediu
- se dezvolta unitatile de geniu destinate executarii lucrarilor de fortificatii
permanente sau de campanie
- apare telegraful, mai tarziu telefonul , cu efecte pozitive in privinta conducerii
la nivel politic si militar

Evolutia situatiei politico- militare in Europa in

secolul al XIX-lea
Dupa Congresul de la Viena din anul 1815, urmat de
intrarea in functiune a Sfintei Aliante s-a ajuns la o
oarecare stabilitate in Europa
Razboiul ruso-otoman din 1826-1829, revolutiile de la
1848, Razboiul austro- prusian din 1866,Razboiul
franco-prusian 1870-1871, Razboiul ruso-otoman din
1877-1878, au fost marile confruntari ale unui secol
in care imperiile si statele au pus accent pe
dezvoltarea economica, realizarea unor reforme
radicale in toate domeniile, cu efecte pozitive in
modernizarea acestora
Lupta pentru preponderenta se da intre Rusia si I.
Otoman, intre Austria si Prusia, intre Prusia si Franta
Confruntarile au avut ca efect si crearea unitatii
germane in Confederatia Germana de Nord si
unificarea Italiei

Situatia Principatelor romane si a Romaniei

Transilvania si Bucovina in cadrul Imperiului austriac iar din 1867 in AustroUngaria

Moldova si Tara Romaneasca au suportat consecintele razboaielor ruso-turce,
sau aflat sub dubla exploatare puterea suzerana si cea protectoare
Intreg spatiul romanesc a fost cuprins de miscarile revolutionare din anii 18481849, suportand consecintele interventiilor militare ale imperiilor vecine
Congresul de pace de la Paris a deschis calea unirii principatelor romanesti
extracarpatice, deziderat realizat in ianuarie 1859
Domnia lui Alexandru Ioan I(Cuza), 1859-1866 a fost glorioasa, a pus bazele
modernizarii, sub toate aspectele, a tarii
In anul 1866 pe tronul Romaniei a fost adus si instalat Domnitorul Carol I, care
a continuat procesul de modernizare a tarii, punand un accent mai mare pe
organizarea si inzestrarea armatei;
Tara a ramas sub suzeranitate otomana, platind doar un tribut Portii
A fost adoptata o legislatie corespunzatoare in privinta organizarii si inzestrarii
armatei, un rol important avandu-l misiunile militare franceza si prusaca, aduse
de Alexandru Ioan I si Carol I
A fost creat si dezvoltat Statul Major General, armata permanenta si teritoriala,
trupele terestre si Flotila de Dunare, au fost puse bazele productiei proprii de
armament, munitii si material militar, dar tara a ramas dependenta de importuri

Situatia politica si militara in aceasta parte a

Europei

In anul 1875 au izbucnit rascoalele antiotomane din Bosnia si

Hertegovina, apoi in Bulgaria
In 1876 Serbia si Muntenegru au declansat razboiul impotriva I. otoman
Rusia a considerat momentul oportun de a declansa un razboi
impotriva Turciei, mobilizand armata in 1876
Guvernul roman a sesizat ca exista pericolul ca teritoriul tarii sa fie
transformat in teatru de razboi
In toamna anului 1876 a initiat discutii cu partea rusa pentru a intra
alaturi de Rusia in razboi in scopul obtinerii independentei de stat pe
calea armelor
Rusia respinge oferta
La 4 aprilie 1877 a fost semnata la Bucuresti Conventia romano-rusa
privind trecerea trupelor ruse pe teritoriul Romaniei
La 6 aprilie 1877 a fost mobilizata armata romana
La 9 mai 1877 in camera Deputatilor a fost proclamata de catre M.
Kogalniceanu independenta de stat a Romaniei

Planurile de campanie ale beligerantilor pentru

P. Balcanica
Planul rus-actiuni pe
doua teatre de
razboi, Caucaz si
Balcani
Concentrarea
fortelor la nord de
Dunare, lovitura
principala pe directia
Constantinopole
Planul I. otoman
elaborat tarziu
Desfasurarea
razboiului la nord de
Dunare, prin
atragerea Romaniei
de partea sa

Acoperirea frontierei pe Dunare

S-a executat in trei etape,
in acord cu desfasurarea
generala a operatiunilor
militare
- Etapa I, 25 aprilie-23
mai 1877
Etapa II, 24 mai-11
februarie 1878
Etapa III, vara si toamna
anului 1878
Misiunea principalainterzicerea trecerii
trupelor otomane la nord
de Dunare
S-a asigurat libertatea de
actiune pentru trupele
ruse pe teritoriul
Romaniei
Sprijinul trecerii Dunarii
de catre trupele ruse.

Actiunile armatei romane la sud de Dunare

Luptele din zona

Plevna
Pentru actiunile
de la sud de
Dunare:
- Armata de
operatii;
- Corpul de
observatie
- trupele apararii
interioare a
teritoriului
Armata de operatii
a participat la a
treia batalie de la
Plevna- 21
august-31 august;

Incercuirea si asediul Plevnei

S-a decis dupa
esecul din 3031 august;
Trei etape:
-1 sept.-19
oct.77,
realizarea unui
nou dispozitiv,
incercari de
cucerire Grivita
2;
- 20 oct.-27 nov.
77, izolarea
totala a a
Plevnei;
- 28 noiembrie,
atacul final ,
capitularea lui
Osman Pasa.

Caderea Plevnei

28 nov. 1877;
- Total trupe angajate
100 mii, din care 35
000 romani;
Incercarea lui
Osman pasa de a
iesi din incercuire;
- Atacul in momentul
iesirii trupelor
otomane din
incercuire;
- trupele romane au
intrat in Plevna,
Osman pasa s-a
predat generalului
Mihail Cerchez;
-Cucerirea Plevnei a
deschis trupelor ruse
drumul catre P.
Sipka, Adrianopol,
Constantinopol.

Cucerirea Rahovei

7-9 nov. 1877;

Participanti:
- Dt. Col. Slaniceanu;
- Dt. Gl. Meyendorff;
- Corpul de observatie
Actiuni:
- 16 oct.- 6 nov. actiuni pe
caile de acces spre
Rahova;
- 7 si 8 nov. atacuri
asupra Rahovei, succese
locale;
-8/9 nov. trupele otomane
ies din incercuire, se
deplaseaza spre Vidin;
- 9 nov. Rahova ocupata
de trupe romane si ruse.

Cucerirea Vidinului

Reorganizarea armatei de
operatii:
- Corpul de vest- gl. N.
Haralambie;
- D. Rz.(5)-col. G. Slaniceanu;
-Diviziile detasate(2,3);
- Rz. MCG, Bg. Ro, Cp.3 Ge.,
Cp.6 Tgf.
Actiuni:
- 25 decembrie, fortele
concentrate pe r. Lom;
- 9 ianuarie 1878, incercuirea
Vidinului;
- 12-20 ian. Atacuri asupra
Vidinului pe caile de acces
catre cetate;
- 20 ian. s-a propus cdt .
Garnizoanei Vidin sa
capituleze;
- S-au reluat
bombardamentele saupra
vidinului, inclusiv de pe malul
de N. al Dunarii;
- 11 februarie 1878,
capitularea trupelor otomane;

Concluzii

Prima partcipare a armatei romane moderne la un razboi;

Actiunile elogiate de catre observatorii militari si reprezentantii presei straine;
Forte participante- 52.000, pierderi estimate la 10.000 morti, raniti, disparuti;
Efortul economic al participarii 100 milioane lei aur;
Angajarea romanilor in efortul de sustinere a razboiului;
Cooperarea cu armata rusa;
Pacea:
-Tratatul de la San Stefano, 3 martie 1878;
- Tratatul de pace de la Berlin 1 iulie 1878;
Relatiile politice cu Rusia inrautatite .
Arta militara:
- strategia;
- tactica;
- acoperirea frontierei;
- deplasarea trupelor;
- ofensiva;
- asediul punctelor fortificate;
- cooperarea cu aliatul;
- cooperarea intre genurile de arma participante.