ALCHINE

CHIMIE ORGANIC Curs

Anul I - Biologie
 NOTIUNI FUNDAMNETALE

Alchine Ardere

Nomenclatura Acetiluri

Izomerie Dimerizare

Radicali alchil Trimerizare

Aditie Polimerizare

Oxidare
 ALCHINE
Primii doi termeni ai clasei alchinelor, acetilena si propina, au fost
identificate, de curand in spatiul interstelar. Alte alchine, cu
structuri mai complicate se gasesc in natura in diverse plante.
Alchinele sunt hidrocarburi nesaurate aciclice, care contin in
molecula o legatura tripla.
Formula generala a alchinelor este CnH2n-2 unde n=2,3,4,5
 NOMENCLATURA
Denumirea alchinelor se formeaza prin inlocuirea
sufixului an din numele alcanului corespunzator, cu
sufixul ina.
n=2 - etina sau acetilena
n=3 - propina sau metilacetilena

Alchinele sunt cu mai mult de 3 atoni de carbon in molecula

(n>=4) prezinta izomerie de pozitie:

- Alchina marginala

- Alchina interna
Alchinele cu catena ramificata se denumesc asemanator
alchenelor:

Atomi de C adiacenti celor implicati in legatura

tripla (metinici), se numesc propargilici.

Radicalii alchinici cei mai uzuali sunt:

 STRUCTURA
Fiecare atom de C din acetilena formeaza 4 legaturi covalente

+ o legatura C-H
+ doua legaturi C-C
Molecula cetilenei este liniara.

Planurile celor doua legaturi C-C sunt perpendiculare intre ele.

 Atomul de carbon implicat in tripla legatura este hibridizat sp
avand configuratia diagonala cu unghiul de 180 o. La acetilena,
cei patru atomi sunt coliniari. Distanta intre
atomii de carbon triplu legati este 1.12.
Tripla legatura cuprinde o legatura si doua legaturi .
Carbonul hibridizat sp din acetilena contine o proportie mai mare
de orbital s (1/2), decat atunci cand este hibridizat sp 2 (1/3 din
orbital s) sau sp3 (1/4 orbital s). Orbitalul 2s, fiind de energie mai
joasa decat orbitalii 2p, carbonul hibridizat sp retine mai strans
electronii sai, este mai negativ decat in starea de hibridizare sp 2 si
sp3; in consecinta protonul este cedat mai usor, legatura din
acetilene este mai acida decat aceea din alchene si din alcani. E
este 200kcalmol-1.
IZOMERIE
 Tipuri de izomeri:
a). Izomeri de catena apar de la hidrocarbura cu 5 atomi de carbon
(pentine):

b). Izomeri de pozitie apar de la butina:

c). Izomeri de functiune cu dienele si cicloalchenele:

Metode de obtinere a acetilenei
Dintre alchine, primul termen (acetilena)
este cel mai mult folosita in industrie.
1. Descompunerea termica a metanului. La temperatura
ridicata metanul se transforma in acetilena: H>0

In functie de modul cum este generata caldura necesara

reactiei, procesele industriale de descompunere termica se
clasifica:
- Descompunerea CH4 in arc electric: caldura necesara reactiei se
obtine printr-o descarcare electrica intre 2 elctrozi metalici alimentati la o
sursa de curent continuu, in care se formeaza un arc electric;
- Procedeul arderii partiale: caldura necesara reactiei se obtine prin
arderea unei parti din metan;
- Metoda transferului termic: reactia are loc prin incalzirea reactorului cu o
sursa exterioara de caldura.
2. Reactia carburii de calciu cu apa. Carbura de Ca (carbid)
reactioneaza foarte usor cu apa si formeaza acetilena:

Carbura de Ca este un compus ionic (sarea de Ca a acetilenei)

care se poate obtine prin incalzirea in cuptoare electrice a unui
amestec de var si cocs
3. Derivati halogenati tratati cu KOH in solutie alcoolica:
 PROPRIETATI FIZICE
In conditii normale, alchinele cu atomii de carbon sunt
gaze, cele cu sunt lichide, iar cele superioare sunt solide.

Punctele de feirbere a alchinelor cresc cu cresterea masei

moleculare si sunt mai mari decat ale alcanilor si alchenelor cu acelasi
nume de atomi de C.
Densitatile alchinelor sunt subunitare, dar mai mari decat ale
alchenelor corespunzatoare.
Cele doua legaturi creaza o densitate electronica ( ) la atomii de C
implicati in tripla legatura.
Ca urmare a acestei polarizari a moleculei, acetilena este partial solubila in
apa. Solubilitatea ei creste odata cu cresterea presiunii.
 PROPRIETATI CHIMICE

REACTI SPECIFICE LEGATURII MULTIPLE

1. Reactia de aditie
1.1 Aditia hidrogenului. Hidrogenarea alchinelor conduce la alcani sau alchene,
in functie de catalizatorul metalic folosit:

=> partiala (Pd otravit cu saruri de Pb)

=> totala (temperaturi, presiuni mari,

Ni, Pt, Pd)
1.2 Aditia halogenilor (Br2, Cl2 ). La legatura tripla are loc in 2 etape cu
formarea ca intermediar a unui derivat dihalogenat vicinal de tip alchenic:
1.3 Aditia HCl: se face la temperaturi inalte.

1.4 Aditia apei.

Omologii acetilenei formeaza cetone: la temperatura,

(reactia Kucerov)
1.5 Aditia acizilor organici:

1.6 Aditia la aldehide si cetone:

2. Reactia de polimerizare
2.1 Dimerizare (reactie liniara): la 100C

2.2 Trimerizare (reactie ciclica): la 600-800C, tuburi ceramice

3. Reactia de substitutie cu metale

Cu metale alcaline, alchinele care contin tripla legatura la carbonul

marginal formeaza acetiluri ionice, stabile la temperatura ridicata,
instabile in apa pentru ca hidrolizeaza:

Cu metalele tranzitionale formeaza acetiluri

explozive, la cald si stabile in mediu apos:
4. Reactia de oxidare
4.1 In mediu neutru cu

5. Reactia de ardere

ardere incompleta
6. Reactia de izomerizare.
Prin incalzire cu KOH, trec in dialchil acetilene:

in prezenta lui, izomerizarea se face in sens invers, tripla

legatura fiind deplasata spre marginea catenei: