ARSURILE

DEFINITIE
-leziuni partiale sau totale ale tegumentului/altor tesuturi,
-cauzate de :
1.agenti termici
- lichide fierbinti,
- solide fierbinti,
- flacara
2. alti agenti
- electricitate,
- substante chimice,
- radiatii,
- frecare
 ANATOMIA PIELII

Pielea acopera corpul la suprafata principalul organ

prin care organismul interactioneaza cu mediul extern
Pielea este cel mai intins organ al corpului, suprafata
sa la adult fiind de cca.1,6 m. Cantareste aproximativ
16% din greutatea corpului
Grosimea variaza in functie de :
-varsta (la nastere indivizii au pielea subtire, apoi
grosimea pielii creste pana la 40 50 ani, dupa care
scade)
- sexul (barbatii au pielea mai groasa decat femeile)
- zona in care se afla (cea mai subtire piele se afla la
nivelul pleoapelor si in zona retroauriculara, cea mai
groasa fiind la nivelul palmelor si plantelor
 pielea este vitala pentru supravietuire

Rol in
protectia organismului impotriva microbilor,
radiatiilor, agentilor chimici, fizici,
reglarea temperaturii corpului,
homeostazia lichidelor, proteinelor si electrolitilor
organismului,
metabolism prin productia de vitamina D
rol immunologic,
Rol senzorial
Rol social interactiv
 Alcatuita din doua straturi
epidermul
dermul,
sub care se gaseste tesutul subcutanat.
Desi functioneaza ca un intreg, fiecare din
cele doua componente ale pielii au roluri
specifice.

Intre cele doua straturi se afla o structura

bilamelara, numita membrana bazala
TEGUMENTUL

straturi
 Epidermul
- este stratul superficial
- alcatuit din celule[keratinocite(95%), melanocite,
celule Langerhans, etc] dispuse in mai multe straturi.
Keratinocitele din stratul bazal se multiplica si se
diferentiaza pe parcursul a 2-3 saptamani,
deplasandu-se din profunzime catre suprafata pielii.
- nu contine vase de sange. Nutritia lui se realizeaza
prin difuziune de la nivelul dermului prin membrane
bazala.
- doar epidermul e capabil de regenerare.
 Dermul
se afla sub epiderm
2 straturi: papilar si reticular
alcatuit din:
-celule(fibroblaste,histiocite,mastocite, plasmocite,
dendrocite)
-fibre(de colagen, elastic si de reticulina)
-substanta fundamentala(proteoglicani si
glicozaminoglicani )
contine vase de sange si nervi
 Vascularizatia arteriala,
venoasa si limfatica
- realizata prin plexuri
 Inervatia
asigurata de ramurile cutanate
ale nervilor periferici
 Anexele pielii
prelungiri epidermice la nivelul dermului si
tesutului subcutanat
reprezentate de -foliculi pilosi,
-unghii,
-glande sudoripare si
sebacee.
glandele si foliculii sunt captusiti la interior cu
celule epiteliale si sunt capabile de diviziune si
diferentiere, facand astfel posibila reepitelizarea
chiar si in cazul unor leziuni profunde ale pielii
 FIZIOPATOLOGIE
Leziunea locala de arsura este rezultatul actiunii caldurii asupra tesuturilor.
La temperaturi de 40 - 44C anumite enzime, ca de exemplu ATP-aza Na-K
functioneaza anormal. Ca urmare Na va patrunde in celule, iar apa il va urma,
ducand la aparitia edemului celular.
La temperaturi mai mari de 44C se produce necroza celulara.
Indepartarea sursei de caldura nu determina stoparea distrugerilor tisulare.
Acestea vor continua pana cand temperatura tesutului va reveni la normal.
Astfel, actiunea de racire imediata a tesuturilor arse e benefica, ducand la
limitarea distrugerilor tisulare.
Aceleasi leziuni pot fi produse de temperaturi mai mici ce actioneaza perioade
mai lungi de timp
Este evident ca gravitatea leziunilor ce se vor instala in tesuturi va fi
proportionala cu temperatura agentului vulnerant, timpul de actiune al acestuia
asupra tesuturilor si grosimea pielii.
De la nivelul tesuturilor arse vor fi eliberati produsi toxici si se va
produce activarea a numeroase cascade (cascada complementului, cascada
coagularii, a acidului arahidonic). Toate aceste fenomene determina producerea
unor mediatori ca: histamina, leucotriene, prostaglandine, etc cu actiune
edematoasa, trombozanta /necrozanta si proinflamatorie in regiunile
perilezionale, ceea ce poate conduce la agravarea fenomenelor locale si
regionale induse de injuria termica .
 Estimarea suprafetei arse
Regula lui 9 sau regula lui Wallace, pentru o
evaluare rapida, in care fiecare parte a corpului
reprezinta 9% sc, mai putin trunchiul anterior,
trunchiul posterior si membrele inferioare, care
reprezinta fiecare 18% sc, iar zona genitala
reprezinta 1% sc.Din pacate aceasta regula este
imprecise pentru copii, unde capul reprezinta o
proportie mai mare din suprafata corpului.
Schema lui Lund si Browder, pentru o estimare
mai precisa
Palma pacientului, care reprezinta 1% sc
 Evaluarea clinica a
profunzimii
Grade de arsura
-I(arsuri superficiale)
-IIA(arsuri dermice superficiale)
-IIB(arsuri dermice profunde)
-III(arsuri toata grosimea)
-IV(carbonizare)
 I
presupun distrugerea prii superficiale a epidermului. Membrana
bazala ramane intacta.
Se produce iritarea directa a terminatiilor nervoase libere
intraepiteliale, eliberarea de histamina si prostaglandina cu efect
vasodilatator si permeabilizant la nivelul plexului dermic
superficial, precum si iritarea melanocitelor din stratul bazal.
Aceste modificari se traduc clinic prin aparitia eritemului,
edemului si durerii. Deoarece extravazarea lichidiana nu este
importanta, nu se produc flictene.
Nu necesit tratament dect n cazul n care afecteaz o
suprafa ntins a corpului.
Durerea se atenueaza in 48-72 ore.
In 5-10 zile epiteliul distrus se descuameaza.Iritarea
melanocitelor induce melanogeneza si hiperpigmentare de reactie
 II A
afecteaz epidermul, membrana bazala si dermul papilar
Se produce o crestere a permeabilitatii vaselor din zona ,
ceea ce duce la extrvazarea plasmei din vase in interstitii.
Lichidul extravazat formeaz imediat sau la 12-24 ore
flictene la interfata dintre tesutul necrozat si cel integru.
Flictena intrerupe continuitatea ductelor excretoare
glandulare si secretiile acestora impreuna cu flora saprofita
vor fi deversate intr-un mediu proteic, cald si neaerat. Exista
autori care din acest motiv considera flictena de la inceput
infectata si o excizeaza. Dup ndeprtarea flictenelor plaga
ramane roz, umed, dureroas. Tratate corespunzator se
vindec, de obicei, fr sechele locale n mai puin de 14 zile
pe seama foliculilor pilosi, glandelor sebacee si a celor
sudoripare
 II B
afecteaz i dermul reticular.
Formarea flictenelor nu este regula deoarece tesutul
necrozat este suficient de gros pentru a putea fi ridicat de
forta hidraulica. Flictenele se formeaza mai ales la pacientii
foarte tineri sau foarte in varsta cu tegumentul subtire.
Suprafata arsa are un aspect roz-albicios, cu umplere
capilar local lent sau absent. Leziunea este puin
dureroas.
Tratata corect, leziunea necesit peste 21 de zile pentru
vindecare spontan i vindecarea se face de obicei cu
cicatrici.
Are indicaie chirurgical precoce sau la 2-3 sptmni, n
funcie de localizare, suprafaa ars, vrsta i starea
general a pacientului.
 III
distrug n totalitate structura dermului.
Sunt nedureroase i prezint aspectul unei escare albe
Uneori, n primele 48 de ore pot avea un aspect rou,
viu, mimnd o leziune mai puin profund.
Nu se vindec spontan sub tratament conservator
dect arsurile cu suprafata mica, iar vindecarea se
realizeaza n peste 4 sptmni, numai prin
epitelizare marginal (elementele epidermice din
dermul profund sunt distruse ) si las ntotdeauna
cicatrici definitive, hipertrofice i/sau retractile .
Au ntotdeauna indicaie de interventie chirurgical
precoce.
 IV
in aceste arsuri pe langa afectarea pielii se
adaug afectarea simultan a unor structuri
subdermice ( fascie, muchi, tendoane, nervi,
vase, structuri osteoarticulare). Se produc cel
mai des prin flacr-explozie sau electrocuie
Necesit abord chirurgical de urgen, mai
ales dac au o distribuie circular la nivelul
extremitilor sau al trunchiului.
Acest tip de leziune duce adesea la pierderea
segmentului respectiv
 ATENTIE
Estimarea profunzimii arsurii este
adesea dificil de efectuat, chiar si de
catre experti in domeniu, atat
datorita faptului ca arsurile sunt
leziuni dinamice ce se pot aprofunda
cat si datorita alternantei zonelor de
arsura cu profunzime diferita.
Din punct de vedere histopatologic, leziunea locala de arsura a fost schematizata
de Jackson in trei zone concentrice

Zona de necroza(coagulare)
- se afla central
- este produsa direct de catre factorul vulnerant
- afectarea este ireversibila in ciuda metodelor modern de tratament
Zona de staza(ischemie)
- se afla la periferia si in profunzimea zonei de coagulare.
- tesutul este afectat de caldura, dar inca viabil
- vascularizatia este afectata prin formare de microtrombi plachetari.
- poate evolua catre
1.recuperare in cca. o saptamana, daca exista conditii optime de tratament,
2.necroza daca intervin factori ca infectia locala, sepsisul,traumatisme locale
inflamatia,
edemul, tratamentul inadecvat(hipovolemia, deshidratarea, hiper sau
hiposuscitarea)
Zona de hiperemie(inflamatie)
-se afla la periferia si in profunzimea zonei de staza
- leziunile celulare sunt minime,
-exista vasodilatatie produsa de mediatori eliberati ceea ce duce la extravazarea
fluidelor din vase in spatiul interstitial, conducand la formarea edemului in tesutul ars
 CONCLUZIE
leziunea de arsura este dinamica,
iar zona de necroza care initial aste
rezultatul actiunii directe a caldurii,
in final va fi rezultatul actiunii directe
a caldurii si a eliberarii de mediatori,
modificarilor de circulatie, edemului
tisular, modificarilor volemice,
infectiei.
DEEP DERMAL BURN

Deep dermal burn

SUPERFICIAL AND DEEP DERMAL BURN

Superficial dermal and deep dermal burn

 SUPERFICIAL DERMAL
BURN

SUPERFICIAL
TESUT DE GRANULATIE

GRANULATIE
Escara postcombustionala

Arsura gradul III

 SEVERITATEA LEZIUNII
DE ARSURA
Depinde de o serie de factori
- varsta pacientului
- agentul etiologic
-suprafata arsa
- profunzimea arsurii
- localizarea arsurii
- traumatismele associate
- afectiunile preexistente
-precocitatea si corectitudinea tratamentului
 EVOLUTIA LEZIUNILOR DE ARSURA

Poate fi catre:

Vindecare
Aprofundarea
Granulare
 Vindecarea
In functie de profunzime, vindecarea leziunilor de arsura lor se face prin diferite mecanisme:
in arsurile superficiale(I)
- celulele startului bazal nu sunt distruse vindecarea se face pe seama acestora
in arsurile partiale superficiale(IIA)
- vindecarea se face pe seama epiteliului de la nivelul anexelor pielii si epiteliului marginal. Deoarece
densitatea acestor anexe este mare la nivelul dermului superficial, vindecarea se va face in cca. 2
saptamani fara cicatrici sau cu cicatrici minime.
in arsurile partiale profunde (IIB)
-vindecarea se face printr-o asociere intre epitelizare pe seama epiteliului marginal, al celui de la nivelul
anexelor pielii, granulare si contractie deoarece densitatea anexelor pielii e mai mica in dermul profund
-vindecarea va dura 3 saptamani sau mai mult,
-incidenta cicatricilor hipertrofice, keloide si retractile e cu atat mai mare cu cat timpul de vindecare e mai
lung.
in arsurile profunde(III)
- toate rezervele epiteliale au fost distruse, vindecarea este posibila doar prin granulare, contractie si
migrarea epiteliului marginal si doar in cazul arsurilor mici cu diametru de 4-5 cm.
-procesul este indelungat si exista riscul infectiei ca si al unor deficite functionale si estetice
-pentru a se vindeca, aceste arsuri trebuie trebuie grefate..
 Aprofundarea
se realizeaza pe seama zonei de ischemie
cauze
1. factori de risc locali
-scaderea fluxului sangvin
-inflamatie crescuta
-infectie
-traumatisme
-factori chimici ca agentii topici
2. factori de risc generali
-septicemia
-hipovolemia
- boli cronice
 Granularea
este o modalitate de evolutie a unei arsuri
profunde si intinse, unde contractia plagii si
migrarea epiteliului marginal nu sunt
eficiente pentru acoperirea plagii
Dupa detersia escarei spontan ca urmare a
colonizarii bacteriene sau chirurgical, defectul
de tesut moale se umple cu tesut
conjunctivovascular de neoformatie, numit
tesut de granulatie.
zonele granulare astfel formate pot fi grefate
 BOALA GENERALA A ARSILOR
BGA

Cand suprafata arsa este mare, actiunea mediatorilor eliberati din arsura
determina un rasunet sistemic intre suprafata arsa si intensitatea
raspunsului inflamator sistemic existand o relatie de
proportionalitate directa
Manifestarile sistemice generate de leziunea de arsura poarta denumirea
generica de boala generala a arsului (BGA).
se declanseaza in momentul producerii accidentului
apare in
1. arsuri de profunzime medie acopera peste 25% sc in unui adult sanatos
2. arsuri mai mici (10-15%) in cazul copiilor mici, al batranilor sau adultilor
tarati sau cu leziunilor inhalatorii.
Fiziopatologic parcurge 2 etape:
1. socul hipovolemic
2. sindromul inflamator sistemic
 SOCUL

POSTCOMBUSTIONAL
este o forma particulara si severa de soc , cu
atat mai grava cu cat masa totala de tesut ars este
mai mare
se datoreaza eliberarii unei cantitati mari de
mediatori chimici atat la nivel local cat si la nivel
sistemic
este in principal un soc hipovolemic, hipovolemia
datorandu-se:
1. edemului la nivelul zonei arse
2. edemului in tesuturile nearse
3. edemului celular
Determina mecanisme compensatorii
1. centralizarea circulatiei prin vasoconstrictie
splanchnica si renala
2. reduc eliminarile renale de Na si H2O
 Edemul la nivelul zonei
arse
debuteaza imediat dupa producerea arsurii
mecanisme
1. mediatorii eliberati de la nivelul zonei arse
determina alterarea permeabilitatii capilare
trecerea proteinelor din circulatie in spatiul
interstitial cresterea pco in interstitii si scaderea
pco in capilare migrarea apei in interstitii
2. caldura determina denaturarea colagenului
din interstitii scaderea p atragerea
suplimentara a apei in interstitiu
3. vasoconstrictia venulara mediata de
substantele eliberate din leziunea de arsura
cresterea p in capilare migrarea suplimentara a
apei in interstitiu
 Edemul in tesuturile
nearse este
un fenomen characteristic arsurilor
mecanisme
1. mediatorii inflamatiei eliberati
din tesuturile arse in circulatie
cresterea permeabilitatii capilare
2. hipoproteinemia scaderea pco
in circulatia generala trecerea
lichidelor din spatial vascular in cel
interstitial.
 Edemul celular

se datoreaza alterarii activitatii ATP-

azei Na/K si migrarii apei din spatiul
interstitial in celula
Mecanismele compensatorii determinate de soc vor determina modificari la nivel
cardiac, digestiv, renal astfel

la nivelul sistemului cardiovascular

- reducerea debitului cardiac
- cresterea RVS si RVP
- scaderea contractilitatii miocardice.
la nivelul rinichiului
- scaderea filtrarii glomerulare insuficienta renala functiona
- daca hipoperfuzia tisulara nu este corectata necroza tubulara si insuficienta renala
organica
la nivelul tubului digestiv
- ischemia necroze si ulceratii ale mucoasei intestinale hemoragii digestive
bariera intestinala va fi afectata cresterea permeabilitatii mucoasei intestinale
accentueaza pierderile lichidiene.
translocatie bacteriana

Daca tratamentul nu este instituit precoce si corect, hipoxia determina

insuficienta multipla de organ si in final decesul bolnavului.
 SINDROMUL DE RASPUNS
INFLAMATOR SISTEMIC

-arsura mediatori ai inflamatiei si celule fagociteaza tesuturile arse si bacteriile. Un

efect advers al acestei reactii este ca tesutul sanatos va fi afectat de acesti mediatori si va fi
distrus.
- cand raspunsul inflamator e localizat si mecanismele de feed-back sunt eficiente,
tesuturile se vor regenera.
- Cand sistemul imun devine extensiv activat, iar mecanismele inflamatorii scapa de sub
control, organismul sufera modificari la nivelul tuturor sistemelor si organelor.
 MODIFICARI IN CADRUL SIRS

Metabolismul este profund afectat ca urmare a actiunii citokinelor si hormonilor de stres.

Metabolismul bazal poate creste cu 100%,
Metabolismele vor fi deconectate si alterate astfel:
-m. glucidic - consumul periferic de glucoza desi necesitatile sunt glicemia
- Nivelul plasmatic de insulina e N/, dar exista o rezistenta hepatica la actiunea insulinei.
-m. proteic - productia hepatica de proteine de faza acuta si sinteza de albumina pco.
-m. lipidic sub actiunea catecolaminelor lipoliza acizii grasi rezultati nu sunt inglobati in VLDL incarcarea

grasa a ficatului.
Imunitatea umorala si celulara este profund deprimata susceptibilitatea la infectii
Tulburarile hematologice sunt reprezentate de modificari la nivelul:
-eritrocitelor - marele ars este anemic, anemia datorandu-se mai multor mecanisme:
1.distrugere directa sub actiunea caldurii
2.hemoliza intra sau extravasculara datorita instabilitatii membranare, instabilitate indusa de CLP si radicalii liberi de
oxygen eliberati de la nivelul arsurii.
3.sinteza scazuta datorita mielosupresiei determinate de toxine, catabolismului proteic accentuat si legarii fierului de
lactoferina
4.pierderi de sange prin manevre chirurgicale, la nivelul tubului digestiv
-leucocitelor care sufera modificari ale numarului(exista o variatie sinusoidala cu cresterea numarului initial, apoi scaderea
numarului si in final crestere/scadere/valori normale) si ale functiilor care sunt profund afectate.
-trombocitelor care initial scad ca numar, apoi revin la valorile normale, apoi apare o usoara trombocitoza
-factorilor coagularii eliberarea tromboplastinei tisulare de la nivelul arsurii, scaderea concentratiei de antitrombina III, a
proteinelor C si S produc o stare de hipercoagulabilitate ce poate determina TEP, TEV,CID
Eliberarea mediatorilor inflamatiei de la nivelul zonei arse determina stimularea macrofagelor pulmonare, care vor
sintetiza factori chemotactici pentru PMN, ce vor sintetiza proteaze. Proteazele sintetizate de PMN vor altera
Complicaiile BGA
 Complicatiile pulmonare
- frecvente
- reprezint principala cauz de mortalitate
- Plmnul afectat de fum este foarte vulnerabil la
infecii
- Incidena crescut a pneumoniilor se datoreaz
prezenei edemului alveolar i interstiial,
imunosupresiei pacienilor cu arsuri severe i
prezenei germenilor viruleni n seciile de terapie
intensiv i necesitii intubrii pacientului
- ARDS-ul este o alta problem, care apare n
principal n cadrul sepsis-ului i conduce la disfuncie
respiratorie sever.
 Complicatii renale
Rezultatul afectrii renale este
insuficienta renala functional, exprimata
clinic prin oligurie. Utilizarea
antibioticelor cu potenial nefrotoxic sau
a substanelor de contrast intravenos
i/sau ineficiena n corectarea
suferinei renale de cauz funcional
duce la instalarea insuficienei renale
acute prin necroz acut tubular.
 Complicatii digestive
Tubul digestiv este afectat de vasoconstricia splanhnic compensatorie din cadrul
ocului hipovolemic. Vasoconstricia din teritoriul celiac i mezenteric duce la
ischemie sever att la tubului digestiv ct i a glandelor sale anexe, ficatul i
pancreasul.Alaturi de vasoconstrictie, ischemia mai poate fi data si de
microtromboze in circulatia locala. La nivelul ntregului tub digestiv pot apare
ulceraii (ulcerul Curling) i sngerri, iar la nivelul intestinului duce la disfuncia
barierei intestinale, cu dou consecine:
- translocaia bacterian, trecerea germenilor gram negativi i a produilor lor
toxici din lumenul intestinal n circulaia portal, cu bacteriemie i potential sepsis
- creterea permeabilitii mucoasei intestinale, care accentueaz pierderile
lichidiene.
n cazuri severe pot apare chiar necroze i perforaii intestinale, cu peritonit
consecutiv.
Hipoperfuzia hepatic este cauza insuficienei hepatice, cu scderea capacitii
de sintez a proteinelor plasmatice, inclusive factorii coagulrii, ce agraveaz
dezechilibrul balanei proteice
Hipoxia poate duce i la instalarea unei pancreatite acute.
 Anemia
n perioada de oc, marele ars prezint
hemoconcentraie, datorat marilor pierderi
plasmatice, care mascheaz deficitul real de
eritrocite. Ulterior, anemia devine manifest.
Cauzele anemiei din arsurile mari sunt:
hemoliza intra sau extravascular, datorat
efectului arsurii asupra hematiilor.
pierderi sanguine prin plag, datorate manevrelor
chirurgicale sau unor hemoragii digestive
mielosupresia, datorat n special mediatorilor
SIRS i sepsisului, ce duce la instalarea unei anemii
hipo/aregenerative.
 Complicatiile
tromboembolice
n arsurile mari, echilibrul fluido-
coagulant este afectat in sensul
predominanei
hipercoagulabilitii ce poate
evolua n orice moment spre
coagulopatii cu prognostic sever -
TEV, TEP, CID,
Rar, echilibrul fluido-coagulant este
afectat in sensul predominantei
hipocoagulabilitatii, exprimata prin
 INFECTIILE
La marii ari, susceptibilitatea crescut la infecie
se datoreaz pierderii barierei cutanate, manevrelor
invazive prin catetere i tuburi, imunosupresiei
severe caracteristice bolnavului ars i translocrii
bacteriene din peretele intestinal, cauzat de
ischemia digestiv din ocul postcombustional.
Arsurile nu sunt niciodat sterile, existnd
colonizare bacterian determinat de unul sau mai
muli germeni. Diseminarea bacterian sau
eliberarea de endotoxin declaneaz tabloul clinic
i fiziopatologic de sepsis , ducnd in final la
instalarea disfunciei de organe.
 INFECTIA LOCALA

Colonizarea = prezenta microbi in tes. necrotic(potential periculoasa inf. locala/sistemica)

Infectia = Prezenta microbi(orice-bact,virusi, fungi) in tes. necrotice >10 + invazia tes. nears
Semne locale de inf.
-pe escara apar pete maronii/negre
-aprofundarea arsurii
-detersia rapida a escarei
-sub escara = cianoza, abcese, picheteuri hemoragice
-in tesuturile inconjuratoare-semne inflam(edem, eritem, caldura)
-ectima gangrenosa=pete negre/violacee pe teg.

CERTITUDINEA Prin ex histopat/biopsia

 SEPSIS
Presupune sursa septica -arsura
-hemocultura pozitiva
-inf. tract urinar
-inf. pulmonara
cel putin 5 alte criterii: tahipnee(>40/min),ileus paralitic prelungit,status mental
alterat,Tr.< 50000/mm,acidoza neexplicabila, hiperglicemie,
 ADDITIONAL CARDINAL SIGNS OF BURN WOUND SEPSIS
Five or more signs or symptoms are defi nitive diagnostic parameters
Gram-negative sepsis
Burn wound biopsy >105
organisms/g tissue and/or
histologic
Wounds develop focal gangrene
Satellite lesions away from burn
wound
evidence of viable tissue invasion
Rapid onset well to ill in 812
hours
Increased temperature(3839C)
or may remain within normal
limits (37C)
WBC may be increased
Followed by hypothermia 94F
(3435C) plus a decrease in
WBC
Ileus/intolerance of tube feed
Decreased BP and urinary output
Gram-positive sepsis
Burn wound biopsy >105
organisms/g tissue and/or
histologic
Wound macerated in
appearance, ropy and tenacious
exudate
evidence of viable tissue
invasion
Symptoms develop gradually
Increased temperature(>40C)
WBC 20 00050 000
Decreased hematocrit
Anorexic and irrational
Ileus/intolerance of tube feed
Decreased BP and urinary output
TRATAMENT
La locul accidentului
Ambulator
In spital
 la locul accidentului
se ntrerupe contactul pacientului cu agentul etiologic
Dezbracarea doar cand hainele sunt impregnate cu lichide fierbinti, iritante, chimice, ard
evaluare rapid a strii generale si a functiilor vitale ale pacientului. Prima prioritate este meninerea
deschis a cilor aeriene, ventilaia i susinerea circulatiei.Trat aritmiilor cardiace amenintatoare de viata
aplicarea unei imobilizari in caz de fractura
ndeprtarea inelelor, ceasurilor, brrilor, curelelor, care pot produce efect de tourniquet n zona ars
se rcete zona ars prin splare cu ap la temperatura camerei. Dac este aplicat precoce, rcirea arsurii
prin splare poate limita aprofundarea plgii i reduce semnificativ senzaia de disconfort a pacientului.
Trebuie practicat cu pruden si perioade scurte de timp la varste extreme i la arsurile ntinse ca
suprafa (risc de oc hipotermic cu fibrilaie ventricular i asistolie). Nu se vor folosi niciodat
aplicaiile de ghea pe zona ars.
Racirea la cap se poate face cu pansamente speciale care nu sunt toxice prin ingestie
arsurile chimice vor fi splate abundent, cu ap la temperatura camerei, ct mai precoce cu putin, dup
ndeprtarea complet a hainelor mbibate cu substana respectiv. Splarea iniial trebuie s dureze 15-
30 de minute n funcie de tipul, concentraia i cantitatea agentului etiologic. Este complet
contraindicata neutralizarea a toxicului ( reaciile de neutralizare se produc tot cu degajare de cldur,
deci pot agrava leziunea iniial ).
Se va administra oxigen, cu sau fr IOT i ventilaie mecanic, n cazul arsurilor de ci respiratorii, a
inhalaiei de fum, sau a intoxicaiei cu CO.
Se va face intubaie orotraheal la pacienii care au suferit arsuri majore sau unde se pune problema
arsurilor i leziunilor de ci aeriene superioare nainte de a ncepe instalarea edemului.
PEV cu Ringer lactat 4mg/kg/%
Analgezie i.v.
 n camera de gard
Evaluam starea generala a
pacientului
Evaluam arsura
Efectuam anamneza
Efectuam examenul clinic obiectiv
Stabilim daca pacientul trebuie
internat/nu
 Tratamentul ambulator
Toaleta
Pansament clasic-sa nu adere crme stimulante ale epitelizarii/imbibat cu SF(cremele cu
agenti microbieni se aplica doar cand exista escara:sulfadiazina
argentica=Dermazin)
-rol-protectie, drenaj, drr, escara
-sintetic

ATPA
Reteta(antibiotic, AINS, protectie gastrica)
Indicatii
-evita traumatismele
-mentine segmentul de membru afectat in pozitie elevata
- bandaj elastic
-evita mersul si ortostatismul prelungite
-monitorizare t
-control
control
TRATAMENTUL IN SPITAL
TRATAMENTUL LOCAL
 INCIZIILE DE
DECOMPRESIUNE
Indicatii - In toate arsurile circulare
(exceptie:arsurile superficiale) de la
nivelul gat, torace, membre
superioare si inferioare
 Tratamentul local

I
II A se vindeca spontan
II B atitudinea e in functie de
1. localizare zone functionale excizie grefare precoce(EGP) in ziua 5-7(in Z7
inflamatia atinge apogeul)
2. suprafata - < 30% se asteapta 2 sapt daca apar semne de vindecare vindecare
spontana
>30% - 2 atitudini unii EGP in 6-7 zile si se acopera cu auto/
homogrefe
sau substituienti sintetici
- altii EG etapizata pt ca II B se pot vindeca spontan
III - EGP
- grefare zone granulare
- sutura
- amputatie
 DECI
Trat. local poate fi
1. conservator
2. chirurgical-EGP
-Grefarea zonelor
granulare
-sutura
-amputatia
TRATAMENTUL GENERAL
 Reechilibrarea in soc
Se face cu diverse solutii si dupa
diverse formule
Cea mai cunoscuta este formula
Parkland = 4ml/kg/%suprafata arsa
cu Ringer lactat
Suportul nutritional
Tratamentul infectiilor
Corectarea anemiei
Prevenirea disfunctiilor cardio-
vasculare si fluidocoagulante
Prevenirea disfunctiilor digestive si
renale
Ameliorarea functiei
imunitare
Terapia durerii