PLANTE

MEDICINALE DIN
FLORA SPONTANA

Ionita Tamas
MRNA I
 AFECTIUNI
CARDIOVASCULARE
 GENERALITATI
Afectiunile cardiovasculare, cunoscute si sub numele de boli cardiace,
sunt o categorie de boli care implica inima si vasele sangvine (artere si
vene).
Bolile cardiovasculare sunt cauza cea mai mare a deceselor la nivel
mondial, desi de-a lungul ultimelor decenii, rata mortalitatii
cardiovasculare a scazut in tarile cu venit ridicat.
Procentul de decese premature variaza intre 4% in tarile cu venituri
mari, si 42% in tarile cu venituri mici.
Anual peste 10 milioane de oameni mor din cauza bolilor
cardiovasculare.
 FACTORI DE RISC
Varsta este un factor important de risc. Se estimeaza ca 87% dintre
oamenii care mor de boli cardiace, au o varsta de peste 60 de ani. Acest
lucru se datoreaza cresterii colesterolului odata cu varsta.
Sexul este un alt factor de risc. Barbatii sunt mult mai expusi unor boli
cardiovasculare o data cu inaintarea in varsta, in timp ce femeile dezvolta
acelasi risc ca al unui barbat abea dupa menopauza.
Alti factori de risc: poluarea, mostenirea genetica, sedentarismul,
alimentatia, obezitarea, consumul de alcool si tutun.
 VISCUM ALBUM
Vscul comun este o plant semiparazit, nalt de 30-60 cm. Crete pe
ramurile arborilor, avnd aspectul unor tufe rmuroase. Tulpina este scurt,
cilindric i groas, de culoare galben-verzui. Frunzele sunt lipsite de petioli,
de culoare verzuie-galben, groase i pieloase la pipit, ovale cu vrful
rotunjit. Fructele sunt de forma rotund, de culoare verde.
Exist civa compui activi care i confer vscului proprieti medicinale de
necontestat: viscotoxinele, beta amirina i derivai ai acidului oleanolic,
evercetina.
Preparatele pe baz de vsc au aciune vasodilatatoarere, hipotensiv i
bradicardiant, scad tensiunea arterial i reduc ritmul cardiac, efect
cardiotonic, calmeaz inima agitat, antispasmotic, aciune antitumoral,
hemostatic
VISCUM ALBUM
 BENEFICILE VASCULUI COMUN
Regleaz ritmul cardiac i tensiunea arterial
Vscul ncetinete i stabilizeaz ritmul cardiac excesiv i dilat arterele, prin
reducerea tensiunii arteriale. Acesta acioneaz n mod direct asupra nervului
pentru a reduce frecvena cardiac n timp ce conduce la consolidarea
pereilor capilarelor periferice. Zilnic se beau 3 cni de ceai rece, care va
normaliza circulaia sngelui, activitatea inimii, va ndeprta senzaia de
moleeal, iar persoana n cauz va avea o putere mai mare de munc. Acest
tratament echilibreaz tensiunea arterial i circulaia sngelui.
In prima sptmn se bea zilnic cte o can de infuzie n dou reprize, n a
doua sptmn cte 2 cni pe zi, iar n cea de-a 3-a sptmn cte 3 cni pe
zi. ncepnd cu sptmna a 4-a se inverseaz dozajul: se scade cte o can pe
zi, pn se ajunge la o singur can i se ine timp de un an. Tratamentul va fi
nsoit de consumarea de usturoi
 EQUISETUM ARVENSE
Coada calului este o plant care prosper n zonele mltinoase i care
se gsete pe toat ntinderea Europei i a Statelor Unite. Tulpina fertil
moare i este nlocuit de o tulpin steril nalt care poart mai multe
cercuri de frunze.
n scop terapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei. Odat
uscate, tulpinilese pot folosi numai dac i pstreaz culoarea verde.
Din coada-calului se prepar de obicei o pulbere, dar poate fi folosit
proaspt sau ca extract lichid sau tinctur.
EQUISETUM ARVENSE
 PROPRIETATI TERAPEUTICE
Principiile active din coada-calului ii confera acesteia proprietati:

diuretice (in reumatism si guta) si dezinfectante ale cailor urinare

(datorita acidului salicilic si a equisetoninei);
hipoacidifiante gastrice;
expectorante, bronhodilatatoare (datorita saponinelor);
cicatrizante, epitelizante, antiinflamatoare, rezolutive, antiseptice,
antimicrobiene;
remineralizante osoase (datorita acidului salicilic si a sarurilor minerale);
hemostatice cu marirea numarului de eritrocite
 CRATAEGUS MONOGYNA
Pducelul este un arbust (2 6 m) din familia Rosaceae, are florile albe
i fructele roii ce au un miros caracteristic i un gust amrui. Din ele se
obin extracte care sunt folosite n primul rnd, la ameliorarea
tulburrilor legate de problemele cardiace cu substrat nervos.
Pducelul este rspndit n Europa Central, dar poate fi ntlnit i
n Asia de Sud-Vest pn n Afganistan. El crete pe
solurile calcaroase sub form de tufiuri la liziera pdurilor.
CRATAEGUS MONOGYNA
 BENEFICIILE PADUCELULUI
Trateaza hipertensiunea: Fructele de pducel pot scdea tensiunea
arterial prin dilatarea vaselor de snge. Un studiu a artat c extractul
de pducel ajuta la scderea hipertensiunii la pacienii cu diabet de tip
2, conform raportului Centrului Medical al Universitii din Maryland.
Amelioreaza angina: Studii ale aceleiai universiti au artat c
extractul de fructe de pducel ajut la ameliorarea sau prevenirea
anginei sau a durerilor n piept cauzate de un flux sanguin sczut ctre
inim.
Ceaiul de pducel se prepar prin infuzarea unei linguri de fructe uscate
n dou cni de ap fierbinte timp de 10 15 minute. Se poate bea acest
ceai de trei ori pe zi. Se pastreaza ceaiul rmas n recipiente bine nchise
i se adauga suc de lmie pentru a conserva substanele active.
 LEONURUS CARDIACA
Talpa-gtii este o plant erbacee, ale crei frunze imit conturul labelor
de gsc de unde i una din denumirile ei populare.
Cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru efectele ei benefice asupra
inimii explic denumirea latineasc a plantei. Se gsete rspndit pe
poieni i fnee, la marginea drumurilor, a pdurilor, pe lng garduri,
terenuri necultivate din zona de cmpie i de dealuri.
n scop terapeutic se recolteaz partea aerian a plantei.
LEONURUS CARDIACA
 BENEFICI TERAPEUTICE
Preparatele fitoterapeutice pe baz de talpa gtii au aciune cardio-
vasculare (palpitaii, tulburri de ritm, precordialgii, de cauz nervoas),
digestive (epigastralgii), tulburri de menopauz, tulburri nevrotice
diverse, vasodilatatoare, hipotensiv, aciune relaxant a musculaturii
netede a vaselor de snge, cardiotonic, antiaritmic, crete tonusul
musculaturii uterului, aciune cicatrizant, antiinflamatorie, antiseptica.
Infuzia se prepar din 2 lingurie de plant uscat la o can cu ap
clocotit, se strecoar i se administreaz 2-3 cni pe zi
 ACHILLEA MILLEFOLIUM
Coada soricelului, este o planta erbacee, perena, din familia Asteraceae,
cu frunze penate, paroase si flori albe, sau trandafirii.
Numele generic de Achillea provine de la Ahile, eroul legendar din
razboiul troian, care a descoperit planta si a folosit-o pentru tratarea
ranilor soldatilor sai.
Numele speciei, millefolium, descrie frunzele penate, paroase.
Planta este originara din Europa si vestul Asiei si poate fii intalnita de la
campie, pana in regiunile sub alpine.
ACHILLEA MILLEFOLIUM
 RECOLTARE
De la coada soricelului se culeg tupinile fragede si inflorescentele albe,
uneori roz, cu miros aromat-amarui. Iubeste in mod special lumina
soarelui, de care are nevoie in abundenta, in rest fiind foarte rezistenta la
lipsa de umiditate, la conditii de sol si de temperaturi.
Se culege pe vreme uscata, de preferinta in miezul zilei, cand are
concentratia maxima de uleiuri volatile. Pentru cules avem nevoie de o
foarfeca de gradina/cutit cu care se taie tulpina inflorita, asa incat sa nu
smulgem planta din radacina.
Dupa culegere se intinde la uscat in strat de maximum 8 cm grosime,
intr-un loc lipsit de umiditate si bine ventilat.
Dintr-un kg de planta uscata se obtin dupa uscare 200-300 g produs
lipsit de umiditate
 Tinctura de coada soricelului se obtine prin amestecarea pulberii de
inflorescenta cu alcool alimentar. Se pune amestecul la macerat timp de
doua saptamani, intr-un loc calduros. Apoi se filtreaza iar tinctura
rezultata se depoziteaza in sticlute inchise la culoare. Se administreaza
3-4 lingurite pe zi, diluate in putina apa.
EFECTE IN TRATAMENTE CARIOVASCULARE

In bolile cardiovasculare actioneaza ca hipotensiv, vascoconstrictor si

depurativ al sangelui.
Intervine in cardiopatia ischemica, angina pectorala si congestia
cerebrala
Reduce hipertensiunea arteriala
Regleaza tulburarile circulatorii datorate varstei inaintate si spasmele
vasculare
Restabileste elasticitate peretilor venelor si arterelor
Reduce timpul de coagulare a sangelui, curata sangele si intervine in
leucemie
 CARDIPATIA ISCHEMICA
Cardiopatia ischemica este suferinta muschiului cardic (miocard)
produsa de ingustarea sau blocarea arterelor coronare.
Principalii factori care duc la cardiopatie ischemica sunt: fumatul,
cresterea colesterolului, obezitatea, sedentarismul.
Forma cea mai grava de manifestare: infarctul miocardic.
Se consuma cate 3 cani de infuzie pe zi, in amestec cu frunze de urzica.
Principalele substante ce actioneaza impotriva cardiopatiei istemice sunt:
ESCULOZIDA, cu actiune venotona si vasoprotectoare si
DICUMAROL, cu actiunea anticoagulanta si trombolitica.
 BIBLIOGRAFIE
Misu Mascovici, Utilizare plantelor medicinale in terapie, 2007
http://medplanet.dbioro.eu/doc/Curs%20de%20utilizari%20in%20terapie
%20RO.pdf
http://ziarulunirea.ro/coada-soricelului-regina-plantelor-medicinale-din-
romania-271271/
http://www.farmacia-verde.ro/2013/08/12/in-ce-boli-sunt-recomandate-
preparatele-din-coada-soricelului/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Boli_cardiovasculare
http://www.frunza-verde.ro/ceai-de-coada-soricelului
VA MULTUMESC!

Ionita Tamas
MRNA I
Cluj-Napoca 2017