prezentare

CARTOFUL

Este o plant alimentar foarte

important .
Se cultiv n soluri fertile, rcoroase i
umede
Organul comestibil este tuberculul
care conine substane hrnitoare de
rezerv.

Cultura de cartof

Tuberculi
 ALCTUIREA PLANTEI

Rdcina este ramificat(1)

Tulpina: o parte a tulpinii crete deasupra

solului i se numete tulpin aerian (2)o
alt parte crete n pmnt i se numete
tulpin subpmntean(3).
-tulpina aerian este ierboas,verde i
ramificat.
-tulpina subteran este albicioas i se
ramific n toate direciile.
Pe ramificaiile acesteia se gsesc muguri.
La captul unor tulpini subterane se
formeaz tuberculii (7),care au coninut
ridicat de amidon.

Frunzele sunt adnc divizate,penate (4)

 FLORILE

Se gsesc grupate n
vrful tulpinilor aeriene.

O floare are :
- 5 sepale verzi unite
-5 petale albe sau
liliachii,unite
-5 stamine
-1 pistil

Polenizarea este :
a)direct sau
b)ncruciat- cu ajutorul
insectelor
FRUCTUL

Este crnos, de culoare verde, n

interior conine numeroase semine.
Toate prile plantei, cu excepia
tuberculilor, conin substane
otrvitoare.
De aceea planta are puini
Fructul
dumani, unul dintre ei este
gndacul de Colorado
NMULIREA

Cartoful se nmulete
vegetativ,adic prin
tuberculi care se pun mai
nti la ncolit(
iarovizat).

Dup ce se formeaz
colii viguroi (lstarii)i
temperatura solului este
optim, se face plantarea
tuberculilor n sol.

 MTRGUNA MSLARIA

Atenie! Aceste dou plante sunt otrvitoare

 Cartoful este o plant alimentar
important.
Tuberculii se folosesc n alimentaia omului
i la hrnirea animalelor.
Din prelucrarea lor se obin:
Alcool
Amidon
Glucoz
 Cartoful i plantele nrudite cu acesta sunt
plante ierboase care conin,n majoritatea
organelor lor, substane otrvitoare.
Elementele florale sunt pe tipul 5.
Fructul este crnos, cu multe semine.
Majoritatea sunt importante pentru hrana
omului.
 Originar din America, cartoful a fost
adus n Europa n secolul al XVII-lea.
n curnd a devenit mncare de baz n
Irlanda, apoi n Marea Britanie i
Olanda, ajungnd treptat n toate rile
europene.
n 1763 spierul Armatelor, Antoine-
Augustin Parmentier, face tot posibilul
ca leguma s fie adoptat i n Frana,
ncercnd s gseasc un leac al
foametei. ns, o violent opoziie se
declaneaz i, n anumite provincii, se
interzice cultivarea plantei
duntoare. Parmentier a izbutit,
totui, s-i conving pe Franklin, pe
Lavoisier i pe Rege, care i
mpodobete butoniera cu flori de
cartofi. Regele Franei cu o floare
de cartof la butonier