Cateterul venos central este un tub lung, subtire si
flexibil, folosit pentru administrarea substantelor medicamentoase, lichidelor, substanelor nutritive sau produselor din snge pentru perioade indelungate, in general cateva saptamani sau mai mult. Infectiile determinate de implantarea de cateter venos central reprezinta 20% din infectiile nosocomiale. Exista situatii care sugereaza ca utilizarea de CVC impregnate cu substante antimicrobiene ar reduce rata colonizarii/infectiei si ar duce la scaderea globala a costurilor, desi acestea sunt mai scumpe. Mentinerea unui cateter venos central
CVC se panseaz zilnic sau la nevoie, steril;
orice manipulare (recoltare de snge, administrare de soluii perfuzabile sau medicamente) la nivelul porturilor cateterului se va face n condiii de maxim sterilitate; pentru a putea utiliza mai uor i n condiii de securitate porturile CVC la nivelul acestora se vor monta prelungitoare i robinei cu 3 ci; prelungitorul este un tub lung de plastic care poate fi conectat ntre CVC i trusa de perfuzie, pacientul are astfel posibilitatea s se mobilizeze fr riscul de a-i extrage accidental cateterul; Se schimba perfuzoarele la 72 ore sau zilnic pentru nutritia parenterala si transfuzii. Dupa fiecare folosire, caile cateterului se vor spala cu ser heparinat si se voi clampa pana la urmatoarea utilizare. Caile frecvent folosite se vor spala cu ser fiziologic 0,9%. Se evalueaza semne locale de infectie eritem, edem, secretii, integritatea suturii. Pansamentele sterile transparente se pot asocia cu rate mai reduse de colonizare a tegumentului si infectii ale CVC. Nu se vor utiliza unguente cu antibiotic, care nefiind fungicide pot creste semnificativ riscul colonizarii cateterului cu specii de Candida. Caracteristicile cateterului care influenteaza riscul aparitiei infectiilor :
- tipul cateterului (risc mai mare cand se
utilizeaza catetere din plastic si cu balon introdus in torentul circulator) - locul aplicarii catetrului (central exista un risc mai mare comparativ cu cel periferic, femural mai mare ca jugular sau subclavicular) - se prefera insertia cateterului subclavicular in locul celui jugular - durata mentinerii - plasarea in urgenta risc crescut Concluzii Ingrijirea cateterelor venose centrale trebuie efectuata de personal medical instruit. Pentru prevenirea complicatiilor si infectiilor nosocomiale, trebuie respectate regulile de asepsie la momentul insertiei si pe toata durata utilizarii. Sonda nasogastrica - Introducere
Meninerea strii adecvate de nutrie a
pacientului este unul din cele mai importante scopuri ale medicini clinice. Dereglrile de nutriie reprezint unul din cei mai impotani factori care influeneaz rezultatul tratamentului diferitelor afectiuni. Sonda nasogastrica faciliteaza alimentatia bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale orala, dar al caror intestin ramane functional. Pe aceasta cale se pot administra de asemenea, produse farmaceutice. Materiale necesare
Manusi, halat, ochelari de
protectie, masca; Sonda nazogastrica; Lubrifiant glicerina; Fixator sau leucoplast; Seringa Guyon (50 ml); Tavite renale; Comprese; Punga drenaj; Pensa; Perfuzor infuzomat; Infuzomat; Solutia de administrare. Alimentatia enterala in bolus Spalarea mainilor si imbracarea echipamentului de protectie; Pozitionarea corecta a pacientului; Verificarea permeabilitatii sondei nazogastrice; Umplerea seringii cu substanta nutritiva folosita; Atasarea seringii la sonda nazogastrica; Injectarea substantei nutritive; Spalarea sondei nazogastrice cu 30-50 ml apa; Pensarea sondei nazogastrice aproximativ 2h; Aruncarea deseurilor in locurile special amenajate; Ingrijirea sondei nasogastrice Sondele de cauciuc pot fi lasate pe loc 2-3 zile, mentinerea lor peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale.
Sondele de polietilen pot fi mentinute si tolerate
mai mult, pana la 4-7 zile.
Este recomandabil ca sonda sa fie mobilizata de
mai multe ori in cursul zilei, favorizand prin aceasta circulatia sanguina normala la nivelul suprafetelor apasate de ea.
La 3-5 zile, sonda trebuie indepartata pentru 6-8
ore (repausul de noapte), dupa care se va putea reintroduce, insa prin nara de partea opusa. Pansamentul sondei nasogastrice se schimba zilnic sau la nevoie pentru a preveni aparitia iritatiilor locale. Concluzii
La pacienii critici ntrzierea
acordrii suportului caloric necesar duce la consumarea propriilor rezerve ale organismului, ceea ce se asociaz cu un prognostic nefavorabil.
Suportul nutritional adecvat la
pacientii critici se asociaza cu scaderea mortalitatii si morbiditatii. Sonda urinara - Introducere Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara. 40% din infectiile intraspitalicesti sunt infectii ale tractului urinar, iar cele mai multe sunt asociate cu existenta unui cateter permanent. Intre 5-10% dintre pacientii internati in spitalele pentru cronici au catetere urinare permanente. De aceea, este important sa se respecte anumite masuri, prin care sa se minimalizeze riscul de infectie urinara. Recomandari pentru evitarea ITU Sonda urinara trebuie introdusa in conditii aseptice. Fluxul urinar trebuie sa fie adecvat (peste 100 ml/h), fapt care se obtine printr-un aport crescut de lichide. Schimbarea cateterului trebuie sa se faca sub protectie antibiotica. Raspunsul inflamator al gazdei este maxim la cateterele din cauciuc, mai redus la cele din latex si minim la cele din silicon (cel mai potrivit pentru sondele urinare de termen lung). Cateterele acoperite de un strat de argint sau cele impregnate cu antibiotic, previn infectiile tractului urinar pe termen scurt. Sonda urinara se schimba la intervalul prescris de fiecare producator sau la indicatia medicului. Ingrijirea sondei urinare Se spala mainile cu apa si sapun, atat inainte cat si dupa intrarea in contact cu sonda urinara. Asistentul medical trebuie sa se asigure ca urina curge in punga de drenaj si ca tubul nu este rasucit sau blocat. Se verifica zona din jurul uretrei in eventualitatea aparitiei unor semne de infectie, cum ar fi pielea iritata sau edemul. Punga de drenaj trebuie sa fie tinuta sub nivelul vezicii iar tubul si punga de drenaj nu trebuie sa traga cateterul afara din vezica. Se curata cu apa si sapun zona din jurul tubului de drenaj de doua ori pe zi dupa care se se usuca zona cu un prosop curat. Nu trebuie folosite pudre sau lotiuni la locul de insertie al cateterului. Este recomandat infasurarea cateterului la locul de iesire cu compresa sterila. Compresa sterila trebuie schimbata cand se uda si de fiecare data cand se curata cateterul. Concluzii
Cateterul vezical permanent
este necesar cand toate celelalte metode de drenaj au esuat sau sunt contraindicate. Infectia de tract urinar la pacientii puratatori cronici de sonda urinara este cea mai comuna infectie nosocomiala. Recunoasterea riscurilor potentiale de infectie si implementarea unor metode imbunatatite de igiena, poate reduce aparitia infectiilor urinare.