COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN.

CHIȘINĂU

DIVERSITATEA ȘTIINȚELOR BIOLOGICE

ELABORAT:
PROFESOR BIOLOGIE
ION BODEAN
 Chestionar

 Introducere, noțiuni generale, biologia - știința

despre viață;
 Viața. Diversitatea formelor;
 Științe biologice: botanică, zoologie, biologie
celulară, genetică, etc. Descriere generală;
 Dezvoltarea științelor biologice în RM.
 Subcompetențe

 Identificarea ramurilor biologiei;

 Stabilirea relațiilor interdependente dintre ramuile
biologiei.
 Elucidarea importanţei dezvoltării ştiinţelor
biologice pentru prosperarea omenirii.
 Introducere, noțiuni generale
• Biologia este știința care se ocupă de studiul tuturor
organismelor vii, precum și al entităților (virusuri /
viruși, viroizi) și fenomenelor legate de acestea.
Termenul a fost creat și introdus în știință în 1802 de
către Jean-Baptiste de Lamarck și G. Treviranus,
provine din cuvintele grecești βίος / bios, « viață » și
λόγος / logos, « cuvânt, discurs, știință ». Cele mai
vechi cunoștințe scrise din domeniul biologiei
datează de la Aristotel și Teofrast. Dintre
personalitățile biologiei mondiale putem aminti pe
G.L.L. de Buffon, G. Cuvier, J.H. Fabre, Ernst
Haeckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné,
Charles Darwin, G.J. Mendel, Th. Schwann, H. de
Vries, Alfred Russel Wallace, A. Weismann.
Sursa: Wikipedia
Viața. Diversitatea formelor
 Biosfera- sfera vieții pe pământ
• Biosfera este un termen generic care desemnează spațiile de pe Pământ unde există viață,
incluzând partea inferioară a atmosferei, partea superioară a uscatului (litosfera) și
hidrosfera. Biosfera conține o multitudine de organisme de diferite specii care formează
numeroase ecosisteme. Cel care a propus termenul de bioseferă a fost cercetătorul

ukrainian/rus Vernadsky Vladimir Ivanovici în 1885 . Sinonim: ecosferă . Sursa: Wikipedia

• Între toate organismele de pe pământ există o serie întreagă de relații (Intraspecifice,
interspecfice, cu mediul de existență) care au acțiune directă asupra perpetuării speciei.
• În lipsă de concurență toate organismele tind spre înmulțire în progresie geometrică. Deoarece
spațiul vital este limitat, cât și condițiile necesare pentru viață, atât între organismele care aparțin
la aceeași specie, cât și de diferite specii, are lor o ,,lupta” pentru spaţiu vital şi condiţii de
existenţă. În rezultatul acestei lupte are loc selectarea indivizilor cu cele mai bune calităţi pentru
supraveţuire în condiţiile date, şi deci perfecţionarea continuă a organismelor pentru adaptarea la
condiţiile schimbătoare ale mediului, concurenţei inta şi interspecifice.
• Prin mecanisme de acomodare organismele tind continuu să acapereze noi spaţii de viaţă; ca
rezultat are loc acumularea caracterelor noi care le dau posibilitate să supraveţuiască în noile
condiţii şi totodată modiicarea condiţiilor mediului de trai ca rezultat al activităţii vitale a
organismelor.
• Factorii care prin calităţile lor fac imposibilă extinderea vieţii după aceşti parametri – limită, se
numesc factori limitatori. Orice factor prin schimbarea parametrilor max. şi min. într-o măsură
mai mare decât norma de reacţie a organismelor, se transformă în factor limitator.
 Botanica
• Botanica este știința plantelor – o ramură clasică a biologiei care stă alături de alte ramuri
clasice ca: anatomia, histologia, biologia celulară, fiziologia și virologia, cât și de ramuri
moderne ca: bioacustica, biochimia, biofizica, biogeografia și biomatematica.
• Până în prezent au fost descrise peste 500.000 de specii de plante, care, atât pentru studiile
specialiștilor, cât și pentru informarea publicului, au trebuit sa fie clasificate și denumite.
• Clasificarea organismelor s-a făcut în 5 unități sistematice mari, denumite regnuri, și anume:
Monera, Protozoa, Fungi, Plantae și Animalia. Plantele, bineînțeles, fac parte din regnul
Plantae. Regnurile, la rândul lor, au fost împărțite în unități din ce în ce mai mici ca:
încrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia. Pe lângă acestea au mai fost introduse în
unele cazuri și unități sistematice intermediare, precum subîncrengătura, supraclasa etc.
Denumirea speciilor de plante, ca și denumirea celorlalte specii de organisme, se face
folosindu-se nomenclatura binară.
• Botanica se ocupă cu studiul plantelor din punct de vedere anatomic (anatomia plantelor),
morfologic (morfologia plantelor), fiziologic (fiziologia plantelor), clasificare (taxonomia
plantelor), originea și evoluția organismelor vegetale.
• Părintele acestei științe este considerat învățatul grec Teofrast (372 î.Hr.–287 î.Hr.), discipol al
lui Aristotel. Acesta a scris mai multe lucrări despre plante. Cele mai importante sunt Cauzele
plantelor și Cercetarea plantelor în nouă cărți. Teofrast elaborează un sistem de clasificare a
plantelor care s-a folosit până în secolul XVIII. Un rol deosebit în dezvoltarea acestei științe au
avut pe plan mondial cercetători ca Nehemiah Grew (1628–1711), fondatorul anatomiei
plantelor, John Ray (1626–1704), fondatorul taxonomiei plantelor, Rudolf Camerer (1665–
1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707–1778), genial
botanist al secolului XVIII.
 Zoologia
• Zoologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul organismelor care sunt încadrate în regnul
Animalia. Actual, organismele sunt clasificate în 5 regnuri: Monera, Protozoa, Fungi, Plantae și
Animalia. Termenul de zoologie provine de la cuvintele grecești zoon = animal și logos = stiinta. Zoologia
studiază structura, funcțiile, comportarea, dezvoltarea, filogenia, clasificarea, răspândirea animalelor.
• Zoologia se începe odată cu descrierele lui Aristotel asupra animalelor în lucrarea sa, numită Istoria
animalelor, unde el a descris peste 500 specii de animale. Se spune că Alexandru Macedon, unul din
foștii săi elevi, îi trimitea din expediții diferite specii de animale orientale, pentru a fi studiate. Acesta
aduna colecții vaste de animale, unde acestea erau studiate. El a introdus un sistem primitiv de
clasificare a animalelor, în dependență de sânge. Astfel el a clasificat:
• Animale cu sânge:
– animale patrupede, ce dau naștere la puii lor (mamifere)
– pești
– reptile
– păsări
• Animale fără sânge:
– insecte
– moluște
– crustacee
• Militarul și biologul roman Pliniu cel Bătrân a scris o carte de 35 capitole despre animale în anul 65 d.
chr., Historia Naturalis. În 1550, biologul elvețian Conrad Gesner a scris seria de cărți Historia
animalum, în care el a decris amănunțit câteva sute de specii. În secolul al XVIII-lea, Carl Linne a
alcătuit un sistem de clasificare, ce a rămas valabil până astăzi. Iar în 1860 Charles Darwin propune
teoria evoluției animalelor.
 Biologie celulară
• Citologia este o ramură a biologiei care se ocupă cu studiul structurii, dezvoltării și
funcțiilor celulelor, deci din punct de vedere morfologic și funcțional.
• Termenul citologie derivă din cuvintele din limba greacă citos = celulă și logos =
studiu, știință.
• Citologie, mai frecvent cunoscut sub numele de biologie celulara, include în sine
studii de structură celulară, compozitia celulelor, precum şi interacţiunea unor celule
sau grupuri de celule cu alte celule, cât și cu condițiile mediului de existență.
Termenul "citologie" se poate referi, de asemenea, la citopatologie, care analizează
structura celulară pentru diagnosticarea bolii. Studii microscopice și moleculare ale
celulelor se efectueayă atât pe organisme unicelulare, cât și pluricelulare.
• Identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre diferite tipuri de celule, este de
maximă importanţă în citologie. Examenul microscopic poate ajuta la identificarea
diferitor tipuri de celule.. Toate domeniile științelor biologicedepind de înţelegerea
structurii celulare.
• Recunoaşterea şi studiul de celule stau la baza îmbunătățirii procesului de diagnostic
și îngrijire medicală. Citologia, prin studierea interacţiunilor celulare, ne ajută să
înţelegem modul în care trebuie de acționat pentru a păstra echilibrul ecologic
necesar pentru dezvolarea armonioasă a speciilor sălbatice și a omului în sânul
naturii..
 Genetica
• Genetica (din greaca veche γενετικός genetikos, "genitiv", şi că, din γένεσις Geneza, "de origine"),
disciplină de biologie , este stiință despre ereditatea și variabilitatea organismelor
• . Genetica studiază structura moleculara şi funcţia genelor, în contextul unei celule sau organism
(de exemplu, dominantă si recesivă ), cu modele de moştenire de la părinți la descendenți. Având
în vedere că genele sunt elemente structurale și funcționale universale pentru organismele vii,
genetica poate fi aplicată la studiul tuturor sistemelor vii, de la viruşi şi bacterii , la plante și
animale.
• Faptul că organismele moştenesc trăsături de la părinţii lor a fost folosit din timpuri preistorice
pentru îmbunătăţirea plantelor de cultură şi a animalelor prin reproducere selectivă. Cu toate
acestea, genetica modernă, care caută să înţeleagă procesul de succesiune, a început cu lucrările
lui Gregor Mendel la mijlocul secolului al 19-lea. Deşi nu ştia baza fizică pentru ereditate, Mendel a
observat că organismele moştenesc trăsături prin unități discrete de moștenire pe care acum le
numim gene.
• Genele reprezintă regiuni din ADN, o macromoleculă în formă de lanț care e construită din patru
tipuri de nucleotide. Tripletele de nucleotide sunt purtătorii informației genetice despre aminoacizii
respectivi.. ADN-ul natural are forma unei spirale duble perfecte în care nucleotidele sunt situate
față-n față conform principiului complimentar; A-T; G-C.
• Ordinea aranjării tripletelor de nucleotide în structura genei va corespunde succesiunii
aminoacizilor in molecula de proteină construită în baza acestei informații. Identificarea calității
informației genetice din fiecare triplet se face cu ajutorul codului genetic, care este unic și
universal pentru toate organismele de pe Terra. (O altă proprietate importantă a codului genetic
este faptul că el este degenerat – diferite triplete de nucleotide din ADN codifică informația despre
unul și acelaș aminoacid.) Toate moleculele de proteine ale tuturor organismelor se constriesc în
baza informației ereditare din genă. (matricea)
• Rolul geneticii este extraordinar de important; - Obținerea raselor de animale, culturilor de
microorganisme, soiurilor noi de plante mai productive, clonarea, tratarea maladiilor genetice care
se socoteau incurabile, etc, etc.
• În afară de importanța pozitivă există și un mare pericol în utilizarea necontrolată a cunoștințelor
din domeniul geneticii; - crearea organismelor modificate genetic cu calităţi imprevizibile,
obţinerea unor forme noi de organisme atogene care pot fi folosite ca armă biologică şi pot pune
în pericol însăşi existenţa vieţii.
 Dezvoltarea științelor biologice în RM
• Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), în rolul său de cel mai înalt for ştiinţific al ţării, reprezintă unica
instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei şi inovării, este coordonator plenipotenţiar al
activităţii ştiinţifice şi de inovare, consultant ştiinţific de autorităţile publice ale Republicii Moldova, are un
statut autonom şi acţionează pe baza principiilor de auto-administrare.
• Academia de Ştiinţe desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii
Moldova, Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, Acordul de parteneriat cu guvernul ţării, statutul său şi
alte acte legislative şi documente normative.
PERFORMANȚE ÎN DOMENIUL ȘTIINȚELOR BIOLOGICE ÎN MOLDOVA
Dăunătorul viţei-de-vie, care, de 139 de ani, face ravagii în Europa, în sfîrşit, a fost
învins! Autorul obţinerii genotipului rezistent la filoxeră este compatriotul nostru
Ştefan Topală, doctor habilitat în biologie, profesor. Descoperirea, a cărei
importanţă urmează încă să o conştientizăm şi s-o apreciem, este rodul muncii
asidue de peste 40 de ani a savantului.
Doctor habilitat, profesor. A creat genomul nou al viţei-de-vie, care îi asigură o calitate înaltă şi
rezistenţă la filoxeră, astfel confirmînd teoria lui C. Darwin (1859) şi teoria eredităţii cromozomale a lui
Tomas H. Morgan, Laureat al Premiului Nobel (1933).
Născut pe 19 martie 1938, în Curleni (astăzi Podgoreni), Orhei. Studii: Colegiul Agricol din Cucuruzeni
(1958), Universitatea Agrară de Stat din Moldova (1964). Doctor (1972) şi doctor habilitat (1988) în
biologie.
Activează în teren şi în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conduce laboratoarele „Hibridare
distantă” (1989–1996), „Plante hortiviticole” (1996–1999) şi „Plante netradiţionale” (1999–2001).
A pregătit trei doctori în ştiinţă. Este autor a 228 lucrări ştiinţifice, între care monografia „Poliploidia la
viţa-de-vie”, înalt apreciată de specialişti din întreaga lume.
 Savantul Ion Dediu este recunoscut şi apreciat acasă şi peste hotare, fiind
fondator de şcoală ştiinţifică şi de instituţii de cercetări, de educaţie şi de
management statal. Este părintele uneia dintre primele catedre
interuniversitare din fosta URSS de ecologie şi protecţia mediului, a creat
primul laborator ştiinţific specializat în ecologie din Moldova, două institute
de cercetări ecologice şi ambientaliste – Institutul Naţional de Ecologie şi
Institutul de Cercetări pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă, a pus bazele
Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice.
A pus bazele pregătirii cadrelor în domeniu, îndrumînd sute de licenţiaţi, fiind şi dascălul a peste 30 de
doctori şi doctori habilitat. În calitate de ministru, a promovat ştiinţa ecologică în managementul
mediului.
• Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.S.M. a fost fondat la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova din 14.12.2005 nr. 1326, cu privire la
comasarea Institutului de Genetică al A.Ş.M., Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M., Filialei
pentru Plante Aromatice şi Medicinale a Institutului de Cercetări Ştiinţifice Porumb şi Sorg „Porumbeni”,
Centrului de Resurse Genetice Vegetale al A.Ş.M.
• Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor este recunoscut în lume prin cercetările fundamentale şi
aplicative. În cadrul institutului s-au fondat şcolile ştiinţifice în domeniile: Geneticii ameliorative (acad. A.
Kovarski), Geneticii ecologice (acad. A. Jucenko), Geneticii şi geneticii moleculare privind rezistenţa
plantelor (acad. A. Jacotă), Chimiei compuşilor naturali şi fiziologic activi, în special al chimiei
glicozidelor steroidice (doctor habilitat în chimie P. Chintea).
Unele performanțe:S-au elaborat noi principii de ameliorare şi creat soiuri noi de cerealiere, legumicole,
leguminoase şi aromatice. Au fost omologate 7 soiuri noi: secară (s. Zâmbreni 70), grâu comun (s.
Moldova 11), grâu durum de primăvară (s. Arnăut 7), ovăz (Săltăreţ), bob (Geca 5), linte (Aurie), mac
galben (Agat). S-au prezentat la CSTSP 3 soiuri noi (plante aromatice şi medicinale, tomate).
 Grădina Botanică din Chișinău – un muzeu al naturii
Grădina Botanică este situată la marginea oraşului
Chişinău, în sectorul Botanica. Gradina Botanică a fost
fondată în anul 1950 și acoperă o suprafaţă de 104 hectare,
dar numai pe panta din nord şi din vest s-a păstrat vegetaţia
naturală. Peisajul general al grădinii ca şi cum ar reprezenta în
miniatură relieful Republicii Moldova graţie alternanţei podişurilor cu depresiunile,
lacurilor şi tipurilor de soluri, de care există circa 24 de specii. În parc este creată o
cascada din patru lacuri de acumulare, care, chiar şi în anii secetoşi, au suficientă apă
pentru a iriga vegetaţia grădinii.
• Grădina este împărţită în mai multe sectoare − dendrariul (arbori, arbuşti, liane),
elemente ale Florei Moldovei (Codri), sectorul de floricultură, sectorul de plante
tehnice, medicinale, alimentare şi furajere, sectorul de hibrizi, sectorul experimental,
sectorul cu plante tropicale şi subtropicale cu sera, pepiniera, mini expoziţii. În ultimii
ani, în apropierea clădirii administrative a fost construită din piatră de Cosăuţi
Alpinariul, care a devenit o mare platformă minunată pentru vizualizarea părţii de jos a
parcului. De asemenea, au fost adăugate Rozariul, Lianariul, Siringariul, grădina cu
forme, colecţia de irişi, colecţia de bujori şi alte sectoare.
• În prezent, grădina numără aproximativ 10 de mii de specii, soiuri, forme şi plante
cultivate. Personalul grădinii a făcut descrierea a mai mult de 2 mii de specii de plante
superioare, 1 mie de alge, 300 de specii de ciuperci superioare, au fost descrise circa
200 de specii ale florei Miocenului şi Pliocenului inferior, a fost creat un Ierbar
Republican, care include 200 de mii de pagini. Grădina Botanică a creat populaţii
valoroase de hibrizi, nuci şi struguri.
 Institutul de zoologie al AŞ a RM
• DIRECTIILE DE CERCETARE SI REZULTATELE PRINCIPALE
• Elaborarea bazelor ştiinţifice de formare, funcţionare, dirijare, prognozare şi protecţie a comunităţilor
faunistice în landsafturile antropice (evoluţia, sistematica, faunistica, ecologia, etc); inventarierea faunei,
elucidarea distribuţiei în spatiu şi timp a comunităţilor de animale, relaţiilor intra- şi interspecifice dintre
animale; studierea legităţilor de funcţionare a populaţiilor şi comunităţilor de animale acvatice şi terestre,
mecanismelor de reglare a populaţiilor, evidenţierea complexelor de entomofagi şi rolul lor în reglarea
numerică a daunatorilor principali ai plantelor; studierea situaţiei parazitologice şi elaborarea metodelor
de combatere a bolilor parazitare în ecosistemele naturale şi la animalele domestice; elaborarea
metodelor de construire a modelelor de prognozare a dinamicii numerice a populaţiilor speciilor de
importanţă economică; elaborarea căilor de protecţie a speciilor rare şi pe cale de dispariţie.
• Având ca scop inventarierea faunei şi elaborarea bazelor ştiinţifice de ocrotire şi folosire raţională a
speciilor folositoare şi de combatere a celor daunătoare, cercetătorii Institutului au evidenţiat şi au
descris circa 70 de specii de mamifere, 300 – de păsări, 85 – de peşti, 5000 – de insecte şi căpuşe,
1200 – de zooparaziţi, 400 – de fitonematozi, 600 – de organisme macrozoobentonice, 555 –
zooplanctonice, 650 – de protozoare, etc., printre care noi pentru ştiinţă sunt circa 150 de specii, 100 de
genuri, 20 de familii şi 2 subordine de animale. A fost elaborat un nou sistem zoologic de clasificare a
unor viermi plaţi, formulate principiile de formare şi funcţionare a complexelor faunistice în landsafturile
antropice, elucidat potentialul de reproducere şi adaptare a unor specii de animale terestre şi acvatice
în condiţiile presingului antropic, evidenţiate speciile de animale ce determină procesul de formare şi
menţinere a echilibrului ecologic între fauna folositoare şi cea daunătoare din agrocenoze, determinaţi
factorii principali de formare a regimului hidrochimic şi productivităţii biologice în bazinele acvatice.
• Au fost elaborate şi implementate în ramurile respective ale econoimiei naţionale recomandări de
folosire a păsărilor în combaterea daunătorilor livezilor, de creare a făşiilor forestiere ca loc de refugiu şi
reproducere a animalelor folositoare, de protecţie diferentiată a viilor contra moliei frunzelor, de sporire
a productivităţii piscicole, de combatere a fitonematodelor şi paraziţilor animalelor, de ocrotire a
animalelor rare şi a celor ce se afla pe cale de dispariţie. S-a elaborat pronosticul dinamicii numerice a
rozătoarelor şi combaterii lor pe cale biologică, măsuri biotehnice pentru îmbogăţirea faunei de vânat,
etc.
• Institutul participă la realizarea unei serii de granturi şi contracte cu suportul financiar al Băncii
Mondiale, Comunităţii Europene, Guvernului SUA, REC –Moldova, Fondului Ecologic al Repubicii
Moldova s.a.
 Institutul de Microbiologie al AŞ a RM
• Scopul principal al cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, efectuate în Institut, constă în
obţinerea de cunoştinţe noi, privind legităţile dezvoltării microorganismelor, relaţiilor lor cu lumea
vegetală şi animală, elaborarea şi implementarea biotehnologiilor avansate necesare pentru
dezvoltarea economiei, sferei sociale şi spirituale. Institutul pregăteşte cadre ştiinţifice de calificare
înaltă în domeniul microbiologiei şi biotehnologiei.

• Institutul are in componenţa sa 9 laboratoare: Ficobiotehnologie, Oleobiotehnologie,

Enzimologie,Fitomicrobiologie, Microbiologia solului, Xenobiotransformare, Proteină vegetală,Colecţia
Naţională de Microorganisme Nepatogene, Centrul de Patobiologie şi Patologie.
Unele rezultate:
• In rezultatul studiului calitativ şi cantitativ al complexului specific de substanţe bioactivela noile tulpini de
microorganisme cu multiple utilităţi biotehnologice au fost obţinutedate noi despre potenţialul biosintetic al
diferitor grupe taxonomice de drojdii; micromicete; cianobacterii; actinomicete.
• In scopul obţinerii biomasei cu conţinut sporit de principii bioactive au fost stabilite posibilităţile de dirijare
a proceselor biosintetice la microorganisme prin utilizarea inductorilor chimici şi fizici.
• Au fost elaborate şi propuse 16 procedee de obţinere a biomasei microbiene cu conţinut sporit de
substanţe bioactive, printre care menţionăm: procedee de obţinere a biomaseide Haematococcus
pluvialis cu conţinut sporit de astaxantină, care poate fi utilizată în acvacultură şi în calitate de materie
primă pentru industria farmaceutică;
• Elaborate procedeie de obţinere a preparatului uleios de carotenoizi din biomasa microalgală. Preparatul
manifestă proprietăţi antioxidative pronunţate şi poate fi utilizat in diferite domenii ale medicinii
• Procedee de obţinere a biomasei cu conţinut spori de acizi graşi polienici, destinată fabricării produselor
cosmetice şi farmaceutice;
• Procedeie de obţinere a preparatelor microbiene pentru profilaxia bolilor infecţioase la albine;
• Procedeie de păstrare de lungă durată a culturilor de microorganisme în colecţie.
Studiul transformării microbiene a compuşilor organici, în special a poluanţilor persistenţi au rezultat cu
elaborarea schemelor de purificare a apelor cu utilizarea microorganismelor imobilizate pe diferite
suporturi.
În cadrul AŞ activează şi trei institute de cercetări ştiinţifice în domeniul fitotehniei; în două institute se
efecteuează cerecetări în domeniul horticulturii (viţa- de – vie, pomi, etc.)
 Bibliografie
• keywordpicture.com;
• biologie.ablog.ro;
• hranaviitorului.webs.com;
• agenda.ro;
• eliz.fotonatura.ro;
• ro.wikipedia.org;
• pasariexotice.sunphoto.ro;
• imarius.3x.ro;
• ecomagazin.ro;
• zooland.ro;
• satu-mare.ro;
• clopotel.ro;
• www.igfp.asm.md;
• www.moldova.md/md/stiinta/2481:
• www.zoology.asm.md.;