SEXOLOGIE CLINICĂ

....(Introducere în)...
Psihologia sexualității

Corina Grigoriu
2016
Psihosexologia
 Știința care se ocupă cu studiul
instinctului sexual și al
comportamentului uman ce derivă din
acesta
 Instinctul sexual – una dintre pulsiunile
primare, fundamentale ale ființei umane,
care se identifică cu principiul vital al
conservării individului și a speciei
Evoluția omului
 Trecerea de la sălbăticie la civilizație (de
la physis la polis) a produs o mutație
esențială în sfera instinctului sexual
 de la pulsiune primară, prin procesul de
culturalizare, sexualitatea umană devine
atracție erotică (trece din inconștient în
Supra-Eu)
 Pulsiunea este astfel dublată de o
valoare morală
Instinctul sexual
 Instinct (lat- ghimpe) – impulsiunea
naturală care dirijează un comportament
 Trei categorii mari: instinctul de
conservare, instinctul sexual, instinctul
de putere
Instinctul sexual
”Ansamblul de fapte biologice, organice și
funcționale, fiziologice și psihice, obiective și
subiective, traducând la individ o anumită
activitate vitală sau o impulsionare care, atunci
când este suficient de exteriorizată în
comportament, conduce către atracția spre un alt
individ (de sex opus), având ca urmare o relație
sexuală cu plăcerea specifică ei”

A. Hesnard
Instinctul sexual
 La baza lui se află dorința sau apetitul sexual
 Dorința sexuală are atât o bază biologică, cât și
una psihologică
 Este condiționată de factori externi, interni și
interpersonali
 Prin natura sa, ea depășește individul, fiind un
atribut al speciei
 Pentru individ, dorința sexuală se manifestă ca
plăcere/ pentru specie ea se manifestă ca
necesitate de reproducere
Bazele neuropsihologice ale dorinței
sexuale
1. Zonele centrale: SNC: Zona limbică, nucleii
hipotalamici
Neurotransmițători: serotonina, endorfine
Hormonii sexuali: androgenii și estrogenii
2. Zonele periferice: zonele erogene
3. Analizatorii periferici – cele cinci simțuri
4. Factorii emoționali: frica, angoasa, depresia,
descurajarea, experiențele anterioare- eșec,
stările conflictuale
Dorința sexuală poate fi
influențată de
 Condiții fiziologice
 Condiții psihologice
 Factori legați de personalitatea
partenerilor cuplului
 Factori socio-familiali
 Starea de sănătate psiho-somatică
 Factori de mediu
 Factori psiho-traumatizanți (psiho-
afectivi)
Dorința sexuală - influențată de:
1. Condiții fiziologice: oboseală excesivă, nevoia imperioasă
de defecație sau urinare, nevoia de aport alimentar sau
lichidian

2. Condiții psihologice:
a) circumstanțe relaționale sau emoționale defavorabile;
b) perceperea ostilității;
c) insecuritate sau neîncredere în partener;
d) context spațio-temporal nefavorabil, inconfortabil sau
nesigur, periculos;
e) lipsa de timp;
f) senzații dezagreabile;
g) doliu;
h) grijă, neliniște teamă
Dorința sexuală - influențată de:

3. Factori legați de personalitatea partenerilor

cuplului: afirmarea virilității la bărbat;
afirmarea feminității la femeie (seducere)
4. Factori socio-familiali: obișnuința;
ritualizarea excesivă a raportului sexual;
executarea mecanică a actului sexual
5. Starea de sănătate psiho-somatică: stările
maniacale, manifestările de tip anxios,
perversiunile, depresiile, stările febrile,
hipertiroidismul, afecțiunile genitale
Dorința sexuală - influențată de:

6. Factorii de mediu: lumina, liniștea,

cadrul natural
7. Factorii psiho-traumatizanți (psiho-
afectivi): conflictele repetate din cadrul
cuplului, agresivitatea partenerului,
violența, stările de culpabilitate
Sexualitatea
Construcție dinamică – combinație între:
- Identitatea sexuală
- Comportamentul sexual
- Atracția sexuală

Stadii de dezvoltare ale sexualității

Imaginea de sine
 Imaginea corporală proprie, de la care se
constituie identitatea sexuală
 În psihosexologie, imaginea corpului are
funcție de simbol, contribuind la formarea
și definirea semnificației identității sexuale
și a tipului sexual al fiecărui individ
 În centrul imaginii de sine se află Eul
(imaginea de sine este expresia exterioară
a naturii și caracteristicilor propriului Eu)
 Eul echilibrat este imaginea de sine ideală
Imaginea de sine - trăsături
 Superioritatea (imagine de sine
supraevaluată, de tip dominant)
 Inferioritatea (imagine de sine
subevaluată, poate ajunge la situații de
tip complex de inferioritate)
 Agresivitatea (dominanță, violență, atac)
 Anxietatea (atitudine de retragere, frică,
nesiguranță, obsesii)
Tipurile psihosexuale
 Derivă din trăsăturile Eului și a imaginii
de sine
 Tipuri:
a. Active
b. Pasive
Tipurile psihosexuale
 Tipuri active
1. Tipul supraevaluat (superioritate plus
agresivitate)- demonstrativitate, provocare
manifestă, siguranță de sine, seducător,
extravertit – Don Juan; tipul care iese în
evidență, este căutat și supraapreciat

2. Tipul violent (inferioritate plus agresivitate)

agresiv, imprevizibil, sociopatic, potențial
delictual; este marginalizat, evitat, fiind
considerat agresiv și deci periculos
Tipurile psihosexuale
 Tipuri pasive:
1. Tipul dependent (superioritate plus
anxietate)- reținut, imatur, lipsit de
inițiativă, pudic, dependent de o persoană
dominantă, preferă să fie curtat; se
autoconsideră o victimă
2. Tipul timid (inferioritate plus anxietate) –
introvertit, retras, reținut, scrupulos, refuză
contactele, obsesiv ca preocupări, cu
tendință la sublimare, refugiu în imaginar
ca formă de supracompensare; este
subevaluat, este neîncrezător
Tipurile psihosexuale
 Trăsătura superioritate indică tipurile
stabile
 Trăsătura inferioritate indică tipurile
instabile
 Grupa de normalitate: tipul supraevaluat
și tipul timid
 Grupa de anormalitate: tipul violent și
tipul dependent
NOȚIUNI DE ANTROPOLOGIE
PSIHOSEXUALĂ
Identitatea feminină
 Alterocentrism (femeia este altruistă; ea își
plasează interesele și pasiunea asupra
persoanelor de care este atrasă sau legată
afectiv: părinte/soț/copii/prieteni, NU asupra
propriei sale persoane)
 Este dornică să se dăruiască
 Psihologic: sentimentalism, compasiune,
spirit de sacrificiu, generozitate, DAR și
ilogism, gelozie, spirit de intrigă, părtinire,
dorință de acaparare
 Trăsături principale: pasionalitate și intuiție
Identitatea feminină
 Femeia este în primul rând mamă și
soție, prin aceste roluri își împlinește
identitatea
 Pericolul ”drepturilor egale” –
masculinizarea femeii - roluri noi
Identitatea masculină
 Caracterizat prin egoism și egocentrism
 Nevoia de libertate pentru a fi el însuși,
pentru a fi independent în
relații/plăceri/ocupații/profesie
 Dominat de rațiune, evită emoțiile
 Este capabil de autoconducere, sigur pe
sine indiferent de părerile celorlalți
 Interesul său este concentrat pe propria
persoană
Identitatea masculină
 Bărbatul are nevoie de femeie pentru a
reface legătura maternă din copilărie
 În familie – rolurile rămân diferite
 Femeia – se realizează prin iubire (față
de părinți/soț/copil) – aspiră spre iubire
și stabilitate; bărbatul se realizează prin
creațiile profesionale sau sociale –
aspiră spre ambiție, glorie, putere,
bogăție, poziție socială
Paradoxul femeii moderne
 Altruismul ei o face dependentă de ceilalți (în primul
rând față de soț și copii)
 Femeia modernă – este obligată de societate să-și
reprime personalitatea și iubirea pentru valorile vieții
raționale (specific masculine)
 Oscilează între interesele sociale (impuse de
mișcarea feministă) și nevoile ei altruiste... eșec în
realizarea totală a rolurilor (persoană publică/ mamă-
soție
 Egalitatea sexelor nu este un act reparator pentru
femei, ea producând traume în identitatea sexuală a
indivizilor (masculinizarea femeilor și feminizarea
bărbaților)
Tipuri somato-endocrine feminine
 Tipul ovarian-foliculinic: deschisă, extrovertită,
feminină, dornică să aibă familie și copii, interes
activ pentru viața sexuală

 Tipul suprarenalian-corticist: rezervată, visătoare,

preocupată de activități intelectuale, interese
profesionale sau artistice; tendință spre
dominanță, mai puțin preocupată de viața sexuală
(lungi perioade de abstinență sau frigiditate);
tendință către astenie, insomnii; tipul bovaric,
geloasă, visătoare
Tipuri somato-endocrine feminine
 Tipul tiroidian: instabilitate, impulsivitate,
nervozitate, dorință sexuală exagerată, dar
lipsită de satisfacție; tendință spre nevroze,
acuze somatice; labilitate emoțională

 Tipul hipofizar: egocentrică, rece,

interiorizată, preocupată permanent de
propria persoană, temperament schizoid,
indiferență marcată față de sexul opus
(poate refuza actul sexual), frigiditate;
anorexie/amenoree; refuză căsătoria și
copiii
Tipuri somato-endocrine masculine

 Tipul gonadic-androgen: viril, deschis, expansiv,

cuceritor, dominant până la agresivitate, în
permanentă căutare de partenere; preocupat de
viața sexuală

 Tipul suprarenalian- corticist: astenic, introvertit,

sentimental, visător, idealist; cu înclinație către
inactivitate; se lasă ușor cucerit, dar mai puțin
activ sexual; preocupat de familie, copii; tendințe
megalomaniace sau supraestimare de sine,
gelozie, orgasm lent, frecvent impotență sexuală
Tipuri somato-endocrine masculine

 Tipul tiroidian: nervos, dezordonat, instabil,

cu diverse acuze somatice; activitate sexuală
disritmică, fără satisfacții majore

 Tipul hipofizar: egocentric, astenic, introvertit,

schizoid, rece, detașat de problemele
sexuale, dar și de cele de ordin familial;
activitate sexuală slabă
Tipologiile psiho-morale
 Nicio personalitate nu este absolut
feminină (anima) sau absolut masculină
(animus) (Jung)

 În fiecare personalitate coexistă principii

feminine și masculine
Tipuri psiho- morale feminine

 Olga – tipul slav, seducătoare, dar inocentă, care dă frâu

liber atât fanteziilor sexuale, cât și propriilor frustrări

 Francine – tipul latin-francez, exercită fascinație, dar

este duplicitară. Își satisface propriile capricii, gusturi,
preocupată de luxul ostentativ. Joacă teatru ”comedia
iubirii”, partenerii îi devin victime, le dă iluzia
devotamentului; de fapt indiferență sexuală
Tipuri psiho- morale feminine

 Rosina –tipul latin-sadic, pasiune dezordonată. Tipul de

femeie criminală (crimă pasională, își ucide amanții, de
care se eliberează ca dintr-o sclavie) – de fapt crimă prin
culpabilitate. Insensibilă emoțional față de ceilalți.
Sensibilă doar la propria vanitate. Femeia egoistă,
vanitoasă, agresivă
 Martha- tipul german, preferă fantasmele, fabulațiile
romantice, sentimentale în locul realității. Își construiește
propria lume, în care proiectează detalii erotice ce
corespund dorințelor nesatisfăcute. Mitomană, aspiră
continuu la răzbunare
Tipuri psiho-morale masculine

 Tipul eroic: dominant, seducător, aventurier,

deschis, cuceritor, destin măreț, dar tragic –
Ahile, Siegfried
 Tipul agresiv: tiranic, tenebros, violent,
brutal, impulsiv, criminal, exploziv, gelos,
răzbunător – Dimitri Karamazov
Tipuri psiho-morale masculine
 Tipul pasional: orgiastic, dezlănțuit,
extravertit, senzual, cuceritor, hipersexual –
Don Juan
 Tipul romantic: retras, visător, introvert,
idealist, care se culpabilizează și suferă, se
autovictimizează, se sinucide - Werther
Relațiile intersexuale

 Între cele două sexe există un raport permanent cu

caracter bipolar: de atragere și de respingere
 Partenerul sexual nu este numai obiectul plăcerii, ci
și obiectul dominanței
 Există două forțe psihice, bipolare: voința de
supunere și voința de putere
 A procura plăcere altuia (în cadrul cuplului)=dorința
de a-l domina
 A te oferi altuia pentru a-i procura plăcere =
abdicarea de la propria voință, acceptând să fii
dominat
 Rolul apetitului sexual
Construirea imaginii individului
 Are ca punct de plecare elemente somato-
corporale cu semnificație erotico-sexuală

 La femeie: ochii, nasul, gura, fața, bărbia,

gîtul, sînii, mâinile, picioarele, mersul, părul

 La bărbat: fruntea, ochii, nasul, buzele, barba,

mâinile, spatele, brațele, mișcările, vocea
Imaginea - scopuri
 Să atragă atenția persoanelor de sex
opus, să se facă remarcat
 Să provoace dorință
 Să se facă plăcut
 Să elimine persoanele de același sex,
cu care ar putea concura
 Să comunice cu persoana dorită
 Să formeze un cuplu cu persoană dorită
 Realizarea imaginii – modificabilă pe
parcursul vieții
 Privire, surâs, voce, miros, mișcări, mers
 Vestimentație
 Coafura, retușuri cosmetice
 Conversația (nivelul de cultură, educație)
 Profesionalizarea
 Stilul de viață
 Reputația

NB- raportarea la modelele pe care societatea le

valorizează la un moment dat
Comportamentul sexual
 Formă de manifestare a persoanei, modelată
de diferiți factori, care au dus la schițarea unor
”modele de comportament”
 Norme care hotărăsc ceea ce este permis și
ceea ce este interzis, în funcție de epocă și de
gradul de civilizație
 Se produce astfel normarea prin reprimare a
conduitelor sexuale umane
Comportamentul sexual
 La originea modelării comportamentului sexual
stau sentimente sufletești și morale specifice
raportate la modalitatea de utilizare a sexualității:
frica, rușinea, vinovăția
 Normarea conduitelor sexuale urmărește evitarea
apariției acestor sentimente
 Se stabilesc astfel două zone de manifestare
psiho-sexuală – zona de intimitate personală (a
cuplului) și zona de manifestare publică
 În ambele zone se produc periodic descărcări
pulsionale (utilizarea liberă a sexualității/
spectacole,ceremonii, ritualuri)
Factorii care modelează comportamentul sexual

 A. Factorii represivi (interdicții)

 B. Factorii eliberatori (libertăți permise)

 Acești factori modelatori nu ar trebui să

urmărească anularea pulsiunilor sexuale, ci
doar utilizarea lor normată (acceptabilă social)
 În locul pulsiunilor sexuale primare (ale
inconștientului) sunt puse valorile culturale,
morale, religioase ale Supra-Eului – care oferă
soluții compensatorii specifice vieții civilizate
Factorii care modelează
comportamentul sexual
 Familiali – modele parentale, educație
afectivă, primele interdicții
 Sociali – rolul instituțiilor (școala), legi,
norme de conduită, obligații, drepturi
 Culturali – soluții de sublimare: spectacole,
artă
 Moral-religioși: interdicții, ideea de
vinovăție/păcat, dezonoare (devalorizarea
persoanei)
 Inițierea în viața sexuală
 Depinde de modelul socio-cultural și de valorile morale (religioase)
ale grupului social și ale epocii istorice din care face parte
adolescentul
 Depinde de concepția și atitudinea adulților față de sexualitate
 Pentru adolescent – inițierea sexuală reprezintă dezvăluirea unor
mistere și spargerea unor tabuuri
 Implică teamă, curiozitate, neliniște și nesiguranță

 Deoarece este interzisă copiilor ca ceva rău/rușinos, sexualitatea se

asociază cu sentimente de ”rușine și vinovăție”, pe care adolescentul
trebuie să le depășească, să le lichideze
 Sentimentul de ”vinovăție sexuală” este legat de așteptarea de
către individ a primei experiențe sexuale
 Acest sentiment trebuie dizolvat, permițând o evoluție normală

 Dacă nu – se produce încărcarea emoțional-afectivă, cu implicații de

durată asupra personalității individului (anxietate, tulburări nevrotice,
eșecul – schimbarea frecventă a partenerului)
 Prima experiență sexuală
 Reușită sau eșec – depind de modelul general de
educație, mediul social de proveniență, structura/tipul de
personalitate, educația sexuală
 Tipuri de prime experiențe sexuale:
- Experiențe psihotraumatizante (viol, incest, în grup) –
caracter de brutalitate, generează sentimente de vinovăție
sexuală, cu consecințe severe
- Experiențe de tip ludic – parteneri de aceeași vârstă:
curiozitate, fantezii erotice
- Experiențe morale – sentiment de atracție erotică
reciprocă ce apropie partenerii, comunicare și cunoaștere
reciprocă, urmată de relația sexuală (favorizează
maturizarea personalității, sentiment de încredere etc)
Prima experiență sexuală

 Instabilitate, neîncredere, imaturizare

emoțional-afectivă, schimbare frecventă a
partenerilor, incapacitate de constituire a unui
cuplu stabil, lipsa de încredere în partener,
insatisfacția

 Prima experiență sexuală – temă importantă

pentru psihanaliză, pentru că are o valoare
fundamentală pentru viitorul model de
comportament sexual (raport între ”modelul
imaginar” și ”prima impresie”)
Interdicție, angoasă, culpabilitate

Libertate și sublimare
Cuplul sexual
 Asocierea a doi indivizi (de sex opus) pe
considerente biologice, psihologice, sociale,
cultural-morale
 Istoric:
- asocierea indivizilor în vederea procreării
- însoțirea (+asociere emoțional-afectivă, de
durată)
- cuplul de parteneri – modelul familiei (elemente
specifice care contribuie la formarea și menținerea
cuplului)
Istoria revoluției cuplului
 Prima revoluție psihosexuală: Ieșirea omului din
natură – constituirea cuplului marital de parteneri
cu caracter stabil
 A doua revoluție psiho sexuală Interdicții și norme
moral-religioase
 A treia revoluție psihosexuală: Instituirea unor
acțiuni severe de control și reprimare a vieții
intime: virginitatea, fidelitatea, supunerea,
”păcatul”, pur/impur, virtute/viciu ....acumulare de
tensiuni sociale...femeia sursa
viciului...inferiorizată social, pusă sub autoritatea
și controlul bărbatului
 A patra revoluție psiho-sexuală: descărcare
sublimală a tensiunilor acumulate –epoca
Renașterii (sexul se manifestă sub forma
sublimată a erosului)
 A cincea revoluție psiho sexuală –
iluministă –morala, controlul riguros al
rațiunii
 A șasea revoluție psihosexuală:
romantismul – flirtul, conduitele galante,
curtea, dramele sentimentale...femeia este
admirată și dorită, bărbatul luptă să o
cucerească
Revoluția psihosexuală a secolului
XX – a șaptea
 Egalitatea femeie-bărbat
 Competiția dintre sexe ...fiecare încearcă
să controleze și să domine... Conflicte între
partenerii cuplului marital
 Conduitele sexuale ies de sub control
(considerat depășit, represiv), se
liberalizează, sunt stimulate manifestările
pulsiunilor primare
 Lipsă de comunicare...
Înstrăinare...culpabilizare
 Apare tipul nevrotic de cuplu familial
Modelele psihosexuale
 Expresia normelor de comportament
sexual, derivate la rândul lor din modele
socio-culturle și moral-religioase
Tipuri de modele psihosexuale
 Modelul normativ -stabilește reguli
 Modelul restrictiv – restricții rigide, închis
 Modelul permisiv – acceptă schimbări,
deschis
 Modelul sublimativ –model compensator
–artă, acte caritabile, asceză
 Modelul deviant – antimodel
(perversiuni, devianțe, violențe)
 Psihosexologia cuplului

 Intimitatea = apropierea emoțional-afectivă

dintre două persoane
 Este o supraadăugare caracteristică omului
 Teama de intimitate:
- Intimitatea presupune încredere deplină în
celălalt, abandonând orice formă de apărare,
fără teama că celălalt va profita de ”punctele
slabe”
- Din acest motiv ea poate declanșa anxietate
Intimitatea verbală (capacitatea de a
comunica emoții și sentimente intime)
Intimitatea non-verbală – se raportează la
sfera senzorială
- Are două elemente:
- 1. Elementul individual – contrariul pudorii.
Reprezintă capacitatea de a comunica cu
corpul, de autoacceptare a sinelui și a
propriului corp, de trăi în armonie cu tine
însuți (NB- educația excesiv de rigidă –
refuz, iritare, dezgust)
- 2. Elementul relațional – a nu refuza ca
partenerul ”să se arate”, depinde în primul
rând de autoacceptarea ta
Intimitatea și comunicarea senzorială

 Cea mai mică distanță posibilă între

două persoane – miros, pipăit, percepții
termice
 Erotismul trăit al cuplului se bazează pe
echilibrul dintre sexualitate și intimitate
 Realizarea intimității este elementul-
cheie în terapiile cuplului conjugal și
sexual
Stilul de viață al cuplului
 Propriu fiecărui cuplu, se bazează pe modele
de referință (zestrea psihologică a fiecăruia
dintre parteneri, pe care fiecare încearcă să o
impună celuilalt)
 Comunicarea emoțional-afectivă
 Toleranță reciprocă, concesii
 Factorul rațional – elaborarea unei ”construcții”
noi pe elementele cu care vine fiecare în cuplu
 Rezultat: model de viață nou, specific, care se
bazează pe relația emoțional-afectivă și pe
coabitarea sexuală fără probleme
Corelații psihosexuale directe
ansamblul de fapte psihologice care
demonstrează existența unei relații între
funcția psihică sexuală și manifestările
psihice nesexuale

 Iubire
 Gelozie
 Pudoare
Corelații sexuale indirecte
 Atracția, respectiv repulsia sexuală (în plan erotic
sau psihologic) orientează sensul gândirii, al
emoțiilor și al comportamentelor.

 Indivizii dominați de viața sexuală, de nevoia de

satisfacere a instinctelor sexuale
 Indivizii detașați, dezintersați de nevoile sexuale
 Indivizii pot fi reținuți, calmi, demni// impetuoși,
dezlănțuiți, libertini
Tipuri de cupluri sexuale
1. Cuplurile ideale: iubire, comunicare
spirituală, se regăsesc unul în celălalt –
Făt Frumos și Ileana Cosânzeana
2. Cuplurile care cultivă iubirea: cuplurile
pure care se caută, se atrag, luptă pentru
ele Orpheu și Euridice
3. Cuplurile aventurii: cuplurile care se
revoltă, se supun pasiunii, se refac dacă
au fost separate, dorința se împletește cu
așteptarea- Ulise și Penelopa
Tipuri de cupluri sexuale
4. Cuplul cavaleresc – eroul cucerește prin
virtuțile sale partenera, chiar cu sacrificul
de sine- Siegfried și Kriemhilda
5. Cuplurile conflictuale – sentimente
contradictorii, gelozie, dorință de
răzbunare – Othello și Desdemona
6. Cuplurile tragice- conflict extern, ce îi
afectează pe ambii parteneri, soluția unirii
în moarte – Romeo și Julieta
Tipuri de cupluri sexuale
7. Cuplurile restaurate – cupluri damnate
și mântuite (în sens creștin); conflict moral,
prin suferință se restabilește ordinea
morală – Faust și Gretchen
8. Cuplurile incestuoase – formele cele
mai dramatice – încalcă interdicția primară
– Oedip și Iocasta
Situații de criză în cuplu
Cuplurile fragile:
- Vârsta prea tânără (imaturitate)
- Situații conflictuale cu problematică sexuală
(impotență, anorgasmie, ejaculare precoce)
- Afectarea legăturii dintre parteneri, prin
nedesprinderea de familiile de origine
- Personalitatea partenerilor

- Afecțiunile invalidante din sfera genitală feminină

– post histerectomie – consiliere – depresie,
insomnie, anxietate
Intervențiile chirurgicale în sfera genitală
feminină
 Uterul- semnificație simbolică a propriei identități
sexuale și a maternității (rol în imaginarul psihic)
 Uterul = organul în care se întâlnesc simbolic
fanatasmele feminine și funcția reproductivă propriu-
zisă
 Pierderea uterului (funcțional – menopauză/ chirurgical)
= eveniment psihotraumatizant
 Reacții posibile: reducerea apetitului sexual,
dispareunie, reducerea activității sexuale. Neliniște,
anxietate
 Rolul bărbatului – atitudine protectoare, delicată, pentru
evitarea dezvoltării unui complex de inferioritate
Sexualitatea la vârsta a treia
 Persistența libidoului
 Diminuare a potenței și a capacității de
erecție și orgasm

 Tendințe de tip deviant, perversiuni:

voyeurism, pedofilie, exhibiționism
 Vârsta critică – exacerbarea funcției erotice
–corespunde etapei preinvolutive – furtuni
pasionale...stări obsesionale, delir erotic
Patologia psiho-sexuală
 Mecanismele tulburărilor psihosexuale
1. Cauze psihologice – factori
psihotraumatizanți cu valoare emoțional-
afectivă negativă asupra individului – se
dezvoltă complexe de inferioritate sau
culpabilitate; frustrări legate de carențe
emoțional-afective sau situații
traumatizante din copilărie; stări
conflictuale între parteneri; constituții
psihopatice
Patologia psiho-sexuală
2. Cauze biologice – malformații congenitale
ale ap. genital, infecții, intoxicații
3. Cauze familiale: hiperprotecție (mama),
tensiuni, dificultăți de comunicare, situații
conflictuale
4. Cauze moral, educaționale: răul model,
influențe negative de grup, frustrări afective
Patologia psiho-sexuală
5. Situații de agresivitate sexuală (incest,
rude asupra copiilor, atmosferă familailă
viciată moral, viol)

6. Situații de refugiu: bovarismul, izolarea

Complexele psihosexuale
 Fapte ale inconștientului, legate de pulsiuni prin
relații emoțional-afective
 Declanșează în sfera Eului conștient sentimente
sau atitudini contrarii pulsiunilor originare
 Pot fi rezolvate prin lichidare sau prin refulare și
reprimare
 Dacă nu sunt corectate la timp, se amplifică, se
transformă în focare de tensiune psihică,
declanșează tulburări nevrotice sau tulburări
psihonevrotice severe
Complexe legate de obiectul
sexual

 Complexul de castrare
 Complexul de pierdere a virilității
Complexe legate de relația
sexuală

 Complexul Oedip/ Electra

 Complexul Fedra/Oreste
Complexe legate de încălcarea
unui tabu

 Complexul Adam (sexulitatea percepută

ca nuditate ....culpabilitate)
 incestul
Complexe legate de imaginea de
sine

 Complexul autoerotismului – narcisism

 Complexul de inferioritate- complexul
Falstaff
 Complexul de superioritate- Don Juan
Tulburările de dinamică sexuală
din perspectivă psihologică

 La bărbat
- Impotența sexuală
- Priapismul

- Consiliere relativ precoce (climat terapeutic

pozitiv... ei sunt deja traumatizați, au
nevoie de protecție, înțelegere, discreție și
încurajare)
Tulburările de dinamică sexuală
din perspectivă psihologică
 La femeie
- Vaginismul
- Dispareunia
- Frigiditatea

- Consiliere tardivă (mascare de lungă

durată, din teama de a nu fi
abandonate)
Tulburările de dinamică sexuală
din perspectivă psihologică

 Tulburări comune
- Apareunia și hemipareunia
- Hipersexualitatea (la bărbat -Donjuanismul,
modelul Casanova, satiriazisul); la femeie:
nimfomania
- Erotomania – delir erotic în absența
oricărui răspuns din partea presupusului
partener
Terapeutica tulburărilor sexuale

1. Tehnici de consiliere
2. Tehnici de psihoprofilaxie a tulburărilor
psihosexuale
3. Tehnici de psihoterapie
Educația sexuală

 Modelul de educație sexuală tradițională

Roluri – fata – soție și mamă
Băiatul – responsabilitatea, morala
Educația sexuală

 Modelul de educație sexuală modernă

- Libertatea sexuală
- Este afectat demnitatea umană și
morală a individului
- Dispariția familiei
- Cuplul conjugal – interese reciproce
Educația sexuală

 Absența modelului
- Dezorganizare
- Mediul periculos
- Rolul mass-media
- Mode, nu modele