Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
METODOLOGIE amg+NUTR
METODOLOGIE amg+NUTR
CERCETARII STIINTIFICE
CRISTINA PREDA
.
.
CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ
MEDICALĂ
• Curiozitatea cercetătorului pentru o problemă
medicală;
• Incercarea de a descrie unele inadvertenţe
existente între ceea ce se observă şi ceea ce ar
trebui să fie în practica medicală;
• Calităţile de observator şi experienţa
profesională a cercetătorului;
• Abilitatea cercetătorului de a găsi cele mai
eficiente metode de rezolvare a problemelor
ivite.
Scopul unui studiu medical
• Cauzalitate, la documentarea unei relaţii
strânse între unul sau mai mulţi factori de
risc şi boală;
• Istoria naturală a unei boli sau dinamica
acesteia;
• Prognosticul bolii, aprecierea cât mai
aproape de certitudine a evoluţiei unei
boli;
Justificarea studiului clinic
În justificarea studiului se poate insista pe:
Instrumentele de prelucrare
• Statistica este ştiinţa, ramură a
matematicii, care permite aprecierea unor
parametrii populaţionali prin studiul unui
număr redus de elemente ale populaţiei în
studiu (ţintă).
5. Analiza şi interpretarea datelor
• După dezvoltarea ideii de-a lungul întregului
studiu se ajunge în momentul în care un volum
mare de date trebuie analizat.
• Scopul analizei datelor este stabilirea
corectitudinii ideii care a generat studiul.
• Dacă s-a acordat suficientă atenţie planificării
studiului şi a fost asigurată calitatea şi validitatea
datelor colectate şi a metodelor de colectare
este de aşteptat ca rezultatul să fie corect (să
corespundă scopului studiului).
5. Analiza şi interpretarea datelor
Analiza datelor implică multă experienţă şi
răbdare în manipularea datelor obţinute, în
acord cu plenul de analiză statistică
existent în protocolul de studiu.
Este nevoie de o conlucrare multidisciplinară
unde prezenţa biostatisticianului este
necesară.
6. Prezentarea rezultatelor
• După culegerea informaţiei, cercetătorul
este în faţa unui număr mare de cifre care
sunt pur şi simplu înşiruite. Aceste cifre
reprezintă însă rezultatul unei cercetări
care poate necesita un efort considerabil.
Aducerea lor într-o formă „digerabilă” este
necesară.
6. Prezentarea rezultatelor
Scopul prezentării datelor:
1. Transmiterea concluziilor studiului:
a. Datele corecte şi importante merită
comunicate
b. Datele trebuie să confirme sau să infirme
ipoteza studiului
c. Datele arată dacă studiul a dus la
descoperirea a ceva important pentru
lumea ştiinţifică medicală
6. Prezentarea rezultatelor
Scopul prezentării datelor:
2. Acordarea posibilităţii altor cercetători să
aprecieze studiul:
a. Articolele ştiinţifice sunt supuse lecturii
critice a altor specialişti
b. Cercetătorii care citesc lucrarea trebuie
să poată să-şi dezvolte propriul
raţionament pe baza datelor prezentate
6. Prezentarea rezultatelor
Prezentarea datelor se poate face:
1. Figuri şi tabele în articole scrise
2. Figuri şi tabele în prezentări orale
3. Figuri şi tabele în postere
4. Text scris sau incluse în text
5. Site-uri de WEB
.
.
7. Redactarea medicală
• Redactarea unui articol biomedical se face
după anumite reguli recomandate încă în
1978 de redacţii ale unor reviste de
prestigiu.
• Respectarea acestor reguli imprimă un
caracter uniform articolelor, asigurând o
mai bună difuzare a informaţiilor medicale,
un mesaj inteligibil și accesibil.
7. Redactarea medicală
• I- introducere
• M- material si metoda
• R- rezultate
• A- and (si)
• D- discutii
7. Redactarea medicală
Titlul :
trebuie să anunţe cu maximum de precizie
şi conciziune conţinutul articolului, de
asemenea trebuie să fie clar, scurt,
specific, corect, fără ambiguităţi. Nu
trebuie să conţină abrevieri.
7. Redactarea medicală
Surveys Ecological or
(questionnaire or correlational
others) studies
Cross-sectional
Case studies or prevalence
studies
Correlational Case-control or
case-reference
studies studies
Cohort or follow-
up studies
Studii clinico-epidemiologice
• Există două mari tipuri de studii
epidemiologice:
1. Descriptive
2. Analitice
STUDII DESCRIPTIVE
• Se limitează la descrierea unui fenomen de
sănătate (boală) în sânul unei populaţii şi
constituie adesea primul pas pentru alte studii
epidemiologice.
• În cadrul unui studiu descriptiv se analizează
frecvenţa şi evoluţia unei boli, modele de
distribuţie a bolii respective.
• Studiile descriptive pot conduce eventual în final
la emiterea unei ipoteze, pe care însă nu o
verifică, nu încearcă să analizeze legăturile
dintre expunere şi efect.
STUDII ANALITICE
• Au drept scop determinarea rolului posibil al
uneia sau mai multor factori în etiologia şi
tratamentul unei boli. În acest tip de studii se
face compararea între grupuri de persoane
pentru a determina dacă riscul de boală este
diferit la persoanele expuse faţă de cele
neexpuse factorului de interes.
• Aceste studii pornesc de la emiterea unei
ipoteze pe care încearcă să o şi verifice stabilind
relaţia de cauzalitate între factorul de interes şi
efect.
Studii descriptive
După adresabilitate studiile se pot împărţi:
• Individuale
1. raportul de caz
2. seria de cazuri
• Colective
1. studii corelaţionale(ecologice)
2. studii transversale (în secţiuni, de
prevalenţă)
Raportul de caz
• Constă din descrierea unor cazuri
particulare de boală sau a unor cazuri
neobişnuite, putând constitui punctul de
plecare pentru studierea (descrierea) unei
boli noi.
Raportul de caz
Se referă la:
• raportarea unui caz unic, sigur, nou
(noutatea absolută);
• orice problemă clinică, inclusiv rezultatele
unui screening, tratament, istoria naturală
a bolii sau evenimente neobişnuite cum ar
fi reacţii adverse la medicamente.
Seria de cazuri
• Seria de cazuri reprezintă descrierea unui
grup de cazuri similare, cazuri particulare
de boală, fără a motiva ipoteza cauzală şi
fără a compara rezultatele cu cele obţinute
la alte grupuri similare.
Seria de cazuri
• materialul studiat
• elemente testate
• criteriile de evaluare
• date precise, astfel incat cititorul sa le poata reproduce
sau verifica
de evitat !
• introducerea de comentarii personale
• introducerea de descrieri lungi si obositoare
• introducerea unor rezultate
• mentionarea unor elemente care nu au legatura cu
scopul studiului
• utilizarea unui stil telegrafic
Materialul
1. populatia luata in analiza, modalitatea de
selectionare, esantionul, descriere
• bolnavi: serie consecutiva/neconsecutiva,
studiu retrospectiv sau prospectiv, studiu
randomizat sau nerandomizat, studiu deschis
sau orb, studiu caz-martor, studiu pe serii scurte
• animale de experienta: specie, origine, durata
observatiei, conditii de crestere
Elemente testate – metoda
Se specifica:
• denumirea chimica si fabricantul pentru reactivi,
substante
• tipul, originea si fabricantul pentru aparate
Criteriile de evaluare a
elementelor testate
• complicatii
• supravietuire
• variatii ale parametrilor biologici
• se specifica si se descriu detaliat metodele
folosite (teste statistice de analiza si validare)
• se precizeaza referintele bibliografice, in cazul
preluarii a unei metode sau procedeu
• se respecta terminologia biomedicala
internationala (pentru medicamente, bacterii)
Rezultate
LITERATURA MEDICALA
OBIECTIVE:
Obiectivele lecturii critice pentru cititor
• Deprinderea tehnicii de lectură rapidă
– Nu citiţi ceea ce nu este util pentru practica dvs. sau ceea ce
include o metodologie falsă.
– Învăţaţi unde să căutaţi informaţia într-un articol.
Interesant(e nu
)
şi/sau NU
da
util(e)?
Citiţi rezumatul PIERDEŢI
TIMPUL:
Rezultatele nu
sunt utile?
EXCLUDEŢI
da
ARTICOLUL
Apreciaţi tipul studiului
(material, metodă, rezultate)
Rezultatele sunt
aplicabile în domeniul nu
în care lucraţi?